Interculturalitate şi relaţii interetnice

Contextul instituţional şi social al regimurilor etnice în perioada postsocialistă

În ultimele două decenii, odată cu prăbuşirea socialismului de stat, gestionarea diversităţii etnoculturale a evoluat în mai multe direcţii. Atât statul, prin politicile lui, cât şi reprezentanţii minorităţilor naţionale au avansat diferite politici ale recunoaşterii care au trecut de la multiculturalismul benevolent, la interculturalitate şi la politici de redistribuire, toate acestea fiind acompaniate de proiecte naţionaliste mai mult sau mai puţin accentuate. Pe de altă parte, structurarea relaţiilor sociale între membrii diferitelor grupuri etnice a avut o dinamică parţial autonomă faţă de proiectele elitelor. Aşadar, în prezent suntem martorii unor configuraţii ambivalente ale regimurile etnice cu implicaţii mixte pentru diversitatea etnoculturală.

Fixându-şi obiectul de studiu în regimul etnic, obiectivul principal al acestei direcţii de cercetare constă în identificarea, descrierea şi înţelegerea modului de funcţionare a regimurilor etnice şi a implicaţiilor pe care acestea le au asupra diversităţii etnoculturale. Astfel, cercetările grupului sunt orientate spre diferite dimensiuni ale regimurilor etnice: politicile identitare şi identităţile etnice, diferenţele etnoculturale, modelele de integrare/segregare/segmentare, formele expresive ale identităţii şi practicile interculturale, dimensiuni abordate din mai multe perspective metodologice şi temporale. Sunt realizate cercetări calitative (cercetări antropologice de teren) şi cantitative (anchete sociologice).

Paleta tematică asumată de către echipa de cercetare se adaptează tendinţelor câmpului de cercetare la nivel internaţional şi problematicilor sociale la nivel naţional. Adaptarea se realizează prin schimbări ale cadrelor conceptuale (de ex. nuanţarea diferenţelor dintre multiculturalitate şi interculturalitate sau dintre asimilare şi integrare) şi prin includerea, alături de cercetarea fundamentală, a cercetărilor aplicate (de ex. studierea şi evaluarea politicilor publice).

 

Principalele activităţi 

În cadrul temei date de politicile etnice, identitare, urmărim pe de o parte, construcţiile instituţionale ale identităţii din perspectiva instituţiilor minorităţilor etnice şi perspectiva aparatului de stat, pe de altă parte, această din urmă perspectivă manifestându-se prin intermediul politicilor publice adresate păstrării identităţii, promovării dialogului intercultural şi integrării sociale a grupurilor etnice vulnerabile. În ceea ce priveşte instituţiile minorităţilor am derulat cercetarea privind Sistemul instituţional al minorităţilor naţionale prin care am descris structura instituţiilor, discursul identitar şi implicaţiile acestuia asupra identităţii etnice.

Din perspectiva politicilor publice am analizat aplicarea principiilor Educaţiei interculturale în şcolile mixte din România precum şi politicile de integrare a romilor pe piaţa muncii. În prima analiză s-a urmărit descrierea atitudinilor cadrelor didactice faţă de educaţia interculturală şi în general statutul instituţional şi simbolic al educaţiei interculturale. În cea de a doua analiză am avut în vedere evaluarea gradului de adaptare a politicii la nevoile grupului etnic vizat.

Diferenţele etnoculturale constituie obiectul mai multor cercetări cantitative derulate pe baza anchetelor sociologice reprezentative. Aceste cercetări (Tinerii maghiari din România. Dimensiuni comparative) doresc să identifice poziţia membrilor diferitelor etnii în structura socială, să descrie etnicitatea ca habitus cultural manifestat prin valori, practici şi atitudini proprii şi să documenteze relaţia dintre poziţia structurală a indivizilor, pe de o parte, şi similitudinile şi diferenţele dintre majoritari şi minoritari în privinţa habitusului cultural, pe de altă parte.

Proiectul Practicile transfrontaliere în zona de contact dintre România şi Ucraina a urmărit identificarea dezvoltării instituţionale şi a interacţiunilor cotidiene care răspund sau facilitează aceste interacţiuni în general, dar şi cele de tip comercial în mod particular.

Cercetarea modelelor de integrare/segregare/segmentare doreşte să înţeleagă modurile în care sunt încorporaţi în societate indivizii care aparţin diferitelor grupuri etnice. Tematica este abordată din două perspective. Pe de o parte, documentăm şi analizăm proiectele identitare, percepţiile şi înţelegerea integrării, separării din perspectiva emică a actorilor sociali. Pe de altă parte, dintr-o perspectivă etică cercetăm integrarea/segregarea/segmentarea prin studiul cu metode statistice al accesului indivizilor la diferite bunuri cum ar fi bunurile culturale sau locurile de muncă (Consumul cultural în România).

Formele de expresie ale identităţii etnice au fost abordate de Cercetarea spaţiilor comemorative, a tehnicilor de organizare spaţială şi ceremonială a identităţii prin studiul comemorării şi al inscripţiilor publice. Cercetarea a documentat şi descris modului de formare a identităţilor etnice locale clujene în contextul discursurilor şi aspiraţiilor naţionale mai generale, examinând în special relaţia dintre mecanismele memoriei colective a grupurilor etnice şi construcţiile narative ale identificării etnice şi naţionale. Cercetarea a avut în vedere analiza identităţii şi a organizării memoriei colective precum şi a comemorărilor publice din Cluj.

 

Cercetători participanţi

Cercetările sunt coordonate fie exclusiv de către membrii institutului fie în colaborare cu alte instituţii academice, institute de cercetare sau organizaţii neguvernamentale care activează în domeniul cercetării sau al relaţiilor interetnice. Colaboratorii externi implicaţi în cercetare sunt cooptaţi în calitate de coordonatori alături de coordonatorii din institut sau în calitate de cercetători în proiectele date. Cercetătorii din echipă au fost implicaţi în calitate de cercetători sau experţi în proiecte de cercetare ale altor instituţii de cercetare sau organizaţii neguvernamentale.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-1

Spaţii comemorative, tehnici de organizare ale memoriei şi de comemorare ale minorităţilor naţionale

Responsabil: Jakab Albert Zsolt

Scopul cercetării a fost acela de a analiza modul de formare a identităţilor locale clujene sub influenţa sau împotriva discursurilor şi aspiraţiilor naţionale. Totodată, cercetarea s-a concentrat asupra opţiunilor privind prezentarea identităţii naţionale locale în cadrul evenimentelor publice, a narativelor şi a construcţiilor narative, a discursurilor naţionale conform cărora se structurează şi funcţionează memoria colectivă a grupurilor etnice.

Cercetarea a avut în vedere analiza identităţii şi a organizării memoriei colective din Cluj, precum şi a comemorărilor publice. Au fost documentate şi analizate următoarele ceremonii de comemorare: 15 martie 1848 (15 martie), 6 octombrie 1849, aniversarea lui Mihai Eminescu (15 ianuarie), aniversarea lui Baba Novac (5 februarie), inaugurarea statuii lui Márton Áron (28 februarie), aniversarea Unirii României cu Basarabia (27 martie), Ziua Imnului Naţional (27 iulie), aniversarea Tratatului de la Viena (30 august), eliberarea Clujului (11 octombrie).

 

REZULTATE

Publicaţii:

Jakab Albert Zsolt: Organizarea memoriei collective în Cluj-Napoca după 1989/The Organization of Collective Memory by Romanians and Hungarians in Cluj-Napoca after 1989. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 23, 2009.

Jakab Albert Zsolt: Emlékállítás és emlékezési gyakorlat. A kulturális emlékezet reprezentációi Kolozsváron, Editura Asociaţiei Etnografice Kriza János - Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca, 2012.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-2

Locuri şi spaţii ale identităţii naţionale în cadrul minorităţilor naţionale din România

Locul desfăşurării: Transilvania/România

Perioada: 2012

Coordonator de proiect: Jakab Albert Zsolt

Cercetători ISPMN participanţi în proiect: Gidó Attila, Iulia Hossu, Peti Lehel

Tema proiectului: Cercetarea şi analiza locurilor şi spaţiilor identităţii la minorităţile naţionale din Transilvania/România

Scopul proiectului:

  • întocmirea unei baze de date pe următoarele categorii: copac comemorativ, plăci comemorative, statui şi busturi, monumente publice (comemorative), obeliscuri, cenotafuri, cimitire de onoare
  • cercetarea şi analiza practicilor de comemorare legate de aceste locuri şi spaţii

Întrebări de cercetare:

o       Cum se organizează şi cum se trăieşte, foloseşte spaţiul minorităţile naţionale? Ce fel de legături simbolice sau pragmatice se cultivă cu trecut?

o       Când, în ce context politic sau social atenţia publică se focusează asupra trecutului comun? Ce fel de evenimente, atitudini, narative sunt reprezentate la ridicarea monumentelor?

o       Ce fel de trecut se reprezintă? Cum se desfăşoară spaţializarea memoriei (colective/culturale)? Care sunt strategiile comemorative? Cum se foloseşte istoria în cadrul minorităţilor, ce fel de efecte au aceste procese?

o       Care sunt gesturile, practicile şi ritualurile comunitare sau colective care se leagă de aceste locuri memoriale şi identitare? Când se desfăşoară evenimentele comemorative?

Componentele proiectului:

  • Identificare a persoanelor sursă (istorici locali, intelectuali localnici);
  • Alegerea localităţilor/regiunilor reprezentative;
  • Selecţie tematică - în prima etapă a cercetării focusul este asupra locurilor şi spaţiilor memoriale (lieux de mémoire);
  • Adunarea publicaţiilor relevante (monografii, studii de caz, broşuri etc.);
  • Studierea bazelor de date pe acest gen (bazele de date ale primăriilor, organizaţiilor nonguvernamentale, bazele de date ale organizaţiilor ştiinţifice şi culturale);
  • Elaborarea chestionarelor, fişelor de date tip şi întocmirea bazei de date;
  • Elaborarea studiilor de caz.

 

REZULTATE

Publicaţii:

Jakab Albert Zsolt: Ez a kő tétetett... Az emlékezet helyei Kolozsváron (1440-2012). Adattár, Editura Asociaţiei Etnografice Kriza János - Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca, 2012.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-3

Etnicitate şi economie (2011-, proiect în desfăşurare)

Coordonator de proiect: Könczei Csongor

Cercetători ISPMN participanţi în proiect: Kozák Gyula, Peti Lehel

Cercetători externi participanţi în proiect: Ca autori de studiu: Sárkány Mihály PhD (antropolog, Institutul de Etnografie al Academei Maghiare de Ştiinţe din Budapesta) şi Vincze Enikő PhD (profesor universitar UBB).

Tema proiectului: problematica etnicităţii în economie.

 

REZULTATE

Conferinţă

Sesiunea ştiinţifică intitulată Az etnicitás és a gazdaság kapcsolatai [Etnicitate şi economie], 20 octombrie 2011, organizată la sediul ISPMN. Intervenţiile în cadrul acestei sesiuni au aparţinut următorilor: Sárkány Mihály (Institutul de Etnologie al Academiei Maghiare de Ştiinţe) cu prezentarea Etnicitás és gazdaság [Etnicitate şi economie]; Vincze Enikő (UBB) cu prezentarea Társadalmi kizárás és etnicitás [Excluziune socială şi etnicitate]; Kozák Gyula (ISPMN) cu prezentarea A romák munkaerő-piaci helyzetéről [Despre situaţia romilor pe piaţa forţei de muncă] şi Peti Lehel (ISPMN) cu prezentarea Gazdasági átalakulás és interetnikus viszonyok egy Kis-Küküllő menti településen [Restructurare economică şi relaţii interetnice într-o localitate din zona Târnavei Mici]. Intervenţiile au fost urmate de discuţii moderate de către Könczei Csongor (ISPMN).

Publicaţii:

Etnicitate şi economie, wp nr. 47

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-4

Practici transfrontaliere la graniţa dintre România şi Ucraina

Responsabil: Remus Gabriel Anghel

Terenul de cercetare, într-un fel explorativ, a încercat să identifice tipurile de practici transfrontaliere dintre România şi Ucraina. Cercetările din zonele de frontieră a statelor semnalează specificul acestor zone, zone-tampon dintre regiuni uneori diferite. În aceste zone se amalgamează identităţile şi practicile sociale: în multe regiuni, mersul la cumpărături în ţara vecină devine o practică cotidiană, la fel ca şi micul comerţ sau eterogenitatea etnică. Cu toate acestea, cercetarea zonelor de frontieră din România şi abordarea acesteia din perspectiva relaţiilor interetnice este încă în etapa de pionierat.

În acest context, cercetarea a încercat să identifice cum funcţionează etnicitatea şi bilingvismul în zona de frontieră, prin facilitarea comerţului şi a practicilor transfrontaliere. În linii mari, cercetarea a identificat câteva tipuri de practici importante: micul comerţ, care a avut o anumită variaţie de-a lungul timpului şi a răspuns necesităţii oamenilor de a se adapta la căderea economică dură din anii '90; căsătoriile mixte dintre cetăţeni români şi ucraineni; „mersul la cumpărături" în Ucraina. În ultimii ani au apărut şi dezvoltări instituţionale în special datorate extinderii Uniunii Europene şi cadrelor financiare care sunt oferite de către UE pentru zonele de frontieră şi statele din vecinătatea UE.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-5

Educaţia interculturală în şcolile mixte 

Cercetători ISPMN participanţi: Stefánia Toma, Gyula Kozák

Descriere: Cercetarea iniţiată de Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună" descrie atitudinile cadrelor didactice faţă de educaţia interculturală pe cele trei dimensiuni operaţionalizate ale conceptului de „atitudine", şi anume: cunoştinţe, percepţii şi comportamente legate de educaţia interculturală şi în general statutul instituţional şi simbolic al educaţiei interculturale în cadrul şcolilor mixte. Totodată, studiul doreşte să surprindă impactul unor proiecte şi programe de formare a cadrelor didactice în domeniul intercultural şi să identifice nevoile de formare a cadrelor didactice în domeniul educaţiei interculturale. Analiza noastră s-a bazat pe o cercetare de teren efectuată în lunile mai - iunie 2010 în şapte unităţi de învăţământ frecventate de colective multietnice de elevi, şi formate, pe lângă români, din etnici maghiari şi romi. Pe lângă aspectele problematice identificate, ne-am propus de asemenea să evidenţiem eventualele practici pozitive din domeniul educaţiei interculturale.

 

REZULTATE

În legătură cu rezultatele cercetării (raport de cercetare) contactaţi: centru.doc@ispmn.gov.ro.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-6

Practici interculturale în şcoli mixte

Locul desfăşurării: mai multe oraşe din Transilvania

Perioada: februarie-octombrie 2012

Coordonatori de proiect: Horváth István, Veres Ilka, Kozák Gyula

Tema proiectului: practici de gestionare instituţională a diversităţii etnice

Scopul proiectului: identificarea formelor şi tipurilor de reprezentare lingvistică a prezenţei etnice în spaţii culturale eterogene. Cercetarea este una de tip exploratoriu, în care scopul principal este identificarea şi descrierea practicilor lingvistice în şcoli mixte. Presupunem că relaţiile interetnice sunt exprimate şi negociate prin practici instituţionale variate printre care se numără şi expresia spaţială a identităţii, a simbolurilor, însemnelor etc. etnice în formă textuală sau iconică. Există anumite forme de gestionare a multiculturalismului, a eterogenităţii culturale, a sensibilităţilor culturale, mai ales din perspectiva prestigiului şi a onoarei care sunt legate de dominarea la propriu a unui anumit spaţiu. Cum se realizează echilibrul etnic în instituţii în care diversitatea este asumată şi este fundamentală?

 Descriere: cercetarea va demara cu un studiu pilot prin care dorim să identificăm dimensiunile reprezentării lingvistice a spaţiului şcolilor mixte. Acest studiu ne va permite să observăm formele de manifestare a semnelor lingvistice (inscripţii, afişaj, tablouri etc.) din şcoli şi să operaţionalizăm aceste expresii, să le delimităm dimensiunile iar pe baza acestora să elaborăm instrumentul cu ajutorul căruia vom aduna datele. Instrumentul de cercetare va fi unul standardizat care se va aplica fiecărei unităţi de învăţământ selectate pentru studiu. De fapt, instrumentul va produce fişe de instituţie care vor cuprinde toate manifestările de ordin lingvistic ale instituţiei respective. Aceste fişe vor fi completate pe baza observaţiilor operatorilor de teren. În funcţie de numărul de localităţi şi şcoli selectate pentru analiză proiectul va necesita între 10 şi 20 de operatori de teren.

 

REZULTATE

În legătură cu rezultatele cercetării contactaţi: centru.doc@ispmn.gov.ro.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-7

Focus pe cultură - Consumul cultural al maghiarilor din România. Dimensiuni comparative/Fókuszban a kultúra - az erdélyi magyarok kulturális fogyasztása, összehasonlító elemzés (2010-, cercetare în derulare)

Perioada: ianuarie-iunie 2012

Coordonatori de proiect: Barna Gergő, Kiss Tamás

Tema proiectului: Analiza consumului cultural al maghiarilor din România.

Descriere: Cercetare şi studiu realizate în colaborare cu Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, Bucureşti. Sondaj reprezentativ pe populaţia de peste 15 ani la nivel naţional, pe un eşantion de 3.000 de persoane realizat de către CCCDC, respectiv sondaj reprezentativ pe populaţia maghiară din Transilvania realizat de către ISPMN. Scopul cercetării a fost acela de comparare a consumului cultural, al populaţiei române şi maghiare, care se realizează prin analiza rezultatelor obţinute în cele două sondaje care sunt efectuate cu metodologii similare (chestionar şi eşantionare similară).Consum Cultural 2010. Dimensiuni comparative: români şi maghiari (ro, en, hu).

Scopul proiectului: Editare de volume (în limbile engleză, maghiară, română), editare de articole, diseminare rezultate. Volumul editat se bazează pe rezultatele cercetării privind consumul cultural al maghiarilor din România realizată de ISPMN în perioada 2010-2011, respectiv pe cercetarea Barometrului de cultură realizată în aceeaşi perioadă la nivel naţional de către Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (CCCDC), Bucureşti.

 

REZULTATE

În legătură cu rezultatele cercetării (manuscris, prezentare ppt si  baze de date SPSS) contactaţi: centru.doc@ispmn.gov.ro.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-8

Etnobarometru 2012

Perioada: ianuarie 2012 - iunie 2012

Coordonator de proiect: Horváth István

Cercetători ISPMN participanţi în proiect: Barna Gergő, Kiss Tamás, Barna Gergő, Veress Ilka, Székely István Gergő

Participanţi externi: Marius Lazăr, Irina Culic

 

Tema proiectului: Relaţiile interetnice şi cultură politică în România

Scopul proiectului:

Proiectul are două scopuri majore: 

1)      Cercetarea proceselor de identificare etnică, a relaţiilor interetnice, a toleranţei faţă de alte etnii;

2)      Identificarea diferenţelor în cultura politică şi participarea civică a celor două populaţii anchetate (populaţia adultă a României şi maghiarii din România).

Antecedentele proiectului:

1)      Privind relaţiile interetnice, antecedentele constituie 7 anchete realizate între anii 1997 şi 2009 de CCRIT, MMT şi IMAS, pe eşantioane ce asigurau reprezentativitate pentru populaţia română şi maghiară (cercetările din 1997, 2000, 2001, 2002 şi 2008) şi reprezentativitate pentru populaţia de români şi romi (în 2001, 2002 şi 2009, cercetări MMT şi IMAS). Anchetele operate de MMT în 2001 şi 2002 sunt singurele cu reprezentativitate pentru români, maghiari şi romi în mod simultan.

2)      Privind participarea şi cultura politică proiectul se integrează în cadrul cercetării mai ample a comportamentului electoral şi politic al minorităţilor, iniţiate de ISPMN în anul 2011.

Proiectul se compune din următoarele:

-        pregătirea unei anchete sociologice (elaborarea chestionarului, a eşantionului, pregătirea materialelor necesare pentru operatori de teren);

-        derularea anchetei (constă în coordonarea operatorilor de teren) şi introducerea datelor într-o bază de date în programul statistic SPSS;

-        prelucrarea datelor şi elaborarea raportului de cercetare, privind cele două teme majore de cercetare.

Descrierea metodologică: ancheta se derulează în aprilie 2012 pe două eşantioane reprezentative pe populaţia de maghiari din Transilvania (1.200 de persoane) şi pe cea românească (1.600 de persoane).

 

REZULTATE

Publicaţii:

- raport de cercetare în limba maghiară - Etnikai szavazók. Az RMDSZ mobilizációs képessége 1990-2012 között (Alegători etnici. Capacitatea de mobilizare a UDMR-ului între 1990-2012), Kiss Tamás - Barna Gergő - Székely István Gergő  

- raport de cercetare "Etnobarometru" - Coeziune socială şi climat interetnic în România - format ppt, 404 slideuri 

- raport de cercetare "Etnobarométer" - Társadalmi kohézió és interetnikus hangulat Romániában (Coeziune socială si climat interetnic în România) - format ppt, 404 slideuri

Baze de date:

- Bază de date SPSS - etnobarometru 2012 - ro: 284 variabile, 1691 cazuri

- Bază de date SPSS - relaţii interetnice 1997-2009 

Baza de date integrată reuneşte cercetările realizate de CCRIT de-a lungul timpului pe tema relaţiilor interetnice din România, începînd cu 1997, precum şi alte cercetări care au utilizat modelul iniţiat de CCRIT pentru cercetarea relaţiilor interetnice, în anul 2000 (Barometrul relţiilor Interetnice). Este vorba de 7 anchete realizate între 1997 şi 2009 de CCRIT, MMT şi IMAS, pe eşantioane ce asigurau reprezentativitate pentru populaţia română şi maghiară (cercetările din 1997, 2000, 2001, 2002 şi 2008) şi reprezentativitate pentru populaţia de români şi romi (în 2001 şi 2002 şi 2009, cercetări MMT şi IMAS). Anchetele operate de MMT în 2001 şi 2002 sînt singurele cu reprezentativitate pentru români, maghiari şi romi în mod simultan.

În legătură cu rezultatele cercetării contactaţi: centru.doc@ispmn.gov.ro.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-9

Coeziune socială şi climat interetnic în România, octombrie - noiembrie 2008 

Responsabil: Kiss Tamás

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale a realizat o anchetă sociologică reprezentativă pe tema climatului interetnic din România. Metodologia cercetării a fost pregătită prin consultarea cercetărilor cantitative anterioare realizate în ultimii ani, referitoare la relaţiile interetnice din România, care sunt disponibile sau parţial disponibile. Ţinând cont de existenţa antecedentelor multiple ale cercetării proiectate şi de necesitatea comparabilităţii, a fost elaborat chestionarul după consultarea cercetărilor existente.

Obiectivele principale ale sondajului au fost:

  • evaluarea climatului interetnic general din România,

  • dinamica relaţiilor interetnice,

  • caracterizarea autopercepţiilor şi a percepţiilor celor mai numeroase comunităţi entice,

  • evaluarea gradului de cunoaştere a fenomenului de intoleranţă şi discriminare ,

  • cunoaşterea şi impactul politicilor publice şi a legislaţiei privind minorităţile etnice din România.

Sondajul a fost atribuit, conform procedurii de achiziţie publică, Centrului de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Cluj-Napoca, instituţie care a realizat sondajul conform cerinţelor metodologice stabilite prin contract.

Sondajul s-a realizat în perioada 24 octombrie - 7 noiembrie 2008, pe un eşantion de 1200 de persoane, reprezentativ la nivel naţional şi un subeşantion de 600 de persoane, reprezentativ pe populaţia de etnie maghiară din România, vârsta subiecţilor fiind de peste 18 ani. Datele din teren au fost culese cu operatori de teren, prin interviuri faţă în faţă.

Rezultatele cercetării au cuprins metodologia cercetării, raportul de cercetare referitor la reprezentarea grafică a răspunsurilor la întrebările din chestionar, comentariile pentru fiecare capitol al chestionarului, profile rezultate din corelaţia cu datele factuale - interpretare cantitativă şi calitativă a rezultatelor, baza de date.

 

REZULTATE

Publicaţii:

Sólyom Zsuzsa: Coeziunea socială şi climat interetnic în România, octombrie-noiembrie 2008. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr.31, 2010. Download

Baza de date:

Pentru a accesa baza de date daţi click aici (en)


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-10

Tineretul maghiar din România 2008. Dimensiuni comparative. Starea socială, aşteptările tineretului maghiar din România 

Responsabil: Kiss Tamás

Cercetarea a fost efectuată de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale la iniţiativa Autorităţii Naţionale pentru Tineret (ANT). Populaţia investigată a fost compusă din tineri de etnie maghiară, proveniţi din 16 judeţe ale Regiunilor Centru, Nord-Vest şi Nord, cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani.

Ancheta de teren a fost efectuată în luna septembrie 2008, pe un eşantion de 1.202 persoane, metoda eşantionării fiind bistadială, stratificată, probabilistă.

Cercetarea a avut mai multe precedente ca şi puncte de reper:

a) În perioada iunie-iulie 2008 Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor (ANSIT) a efectuat o anchetă pe un eşantion naţional de 1.205 persoane (cercetarea ANSIT 2008).

b) În luna noiembrie 2001, sub denumirea de MOZAIK 2001, Institutul Naţional pentru Cercetarea Tineretului din Ungaria a iniţiat un sondaj reprezentativ, pe tinerii maghiari din patru ţări învecinate cu Ungaria: România, Slovacia, Serbia şi Ucraina.

Metoda de eşantionare a prezentei anchete sociologice a fost identică cu cea folosită în cercetările ANSIT 2008 şi MOZAIK 2001, ceea ce face posibilă compararea datelor acestor cercetări.

Temele supuse studiului au vizat următoarele aspecte:

  1. Calitatea vieţii, starea socială;
  2. Sistemul de educaţie, loc de muncă;
  3. Experienţă migratorie şi potenţial migrator;
  4. Competenţă lingvistică;
  5. Familie şi roluri de gen;
  6. Timp liber, consum cultural;
  7. Participare politică;
  8. Probleme;
  9. Acces Internet;
  10. Valori.

 

REZULTATE

Publicaţii:

Analiza detaliată a rezultatelor a fost publicată sub formă de studiu de atelier în luna decembrie a anului 2008. Totodată, această anchetă, împreună cu alte cercetări a constitui baza unui volum de studii editat de către institut, volum ce va are ca tematică starea socială a tineretului maghiar.

Kiss Tamás - Barna Gergő (editori): Erdélyi magyar fiatalok. Összehasonlító elemzés. Editura ISPMN, 2011.

Kiss Tamás - Barna Gergő - Kozák Gyula (editori): Tinerii maghiari din România. Dimensiuni comparative. Editura ISPMN, 2011.

Kiss, Tamás - Barna, Gergő - Sólyom, Zsuzsa: Erdélyi magyar fiatalok 2008. Közvélemény-kutatás az erdélyi magyar fiatalok társadalmi helyzetéről és elvárásairól. Összehasonlító gyorsjelentés [Tinerii maghiari din Transilvania 2008. Anchetă sociologică despre starea socială şi aşteptările tinerilor maghiari din Transilvania. Dimensiuni comparative]. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 12, 2008.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-12

Valori familiale în judeţul Harghita. Anchetă sociologică reprezentativă pe judeţul Harghita

Responsabil: Kiss Tamás

Ancheta sociologică  a  urmărit analiza  valorilor  de  familie  ale  populaţiei  din  judeţul  Harghita. Chestionarul a fost elaborat astfel încât să surprindă atitudinea şi opinia intervievaţilor faţă de valori specifice legate de familie (căsătorie, copii, principii de educare a copiilor etc.), cât şi cum  aceste atitudini se raportează la fenomene mai generale (structura generală a sistemului de valori, climatulsocial general, situaţia generală şi problemele specifice ale judeţului, activitatea consiliului judeţean etc.).
Culegerea  datelor  a fost  efectuată  în  perioada  iunie-iulie  2011.  Populaţia  investigată  a fost compusă din 876 persoane de peste18 ani, eşantionului fiind unul stratificat şi aleatoriu. Marja de eroare a eşantionului este de ± 3,4%.

REZULTATE:

Publicaţii:

Pentru a avea acces la raportul de cercetare [Valori de familie în judeţul Harghita (în limba maghiară)] vă rugăm trimiteţi un e-mail la adresa: centru.doc@ispmn.gov.ro.

Baze de date:

bază de date în SPSS,  876 persoane de peste 18 ani, eşantionului fiind unul stratificat şi aleatoriu. Marja de eroare a eşantionului este de ± 3,4%.

 

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-13

Discriminare? Viaţă publică şi strarea generală de spirit a populaţiei din Transilvania

Anchetă sociologică reprezentativă pe  comunitatea  maghiară  din  România. 

Temele  cercetării
1. starea generală de spirit a comunităţii maghiare, problemele populaţiei (Barna  Gergő,  cercetător ISPMN), 
2.  atitudini  faţă  de  politică şi  viaţă  publică (Kiss Tamás, cercetător ISPMN)
3. percepţia asupra discriminării în cadrul  comunităţii  maghiare  (Horváth  István,  preşedinte  ISPMN).

REZULTATE

Publicaţii:

Raport de cercetare în lb maghiară în format PDF - Kiss Tamás, Barna Gergő: Közélet és közérzet Erdélyben, (Viaţă publică şi strarea generală de spirit a populaţiei din Transilvania- în lb. maghiară), 2012, Cluj Napoca
Raport de cercetare în lb maghiară şi română -  Kiss Tamás, Barna Gergő Viaţa publică şi opinia publică. Climat social şi atitudini politice în comunitatea maghiară din România
Prezentarea rezultatelor în ppt în limba maghiară şi limba română.

Baze de date:

Baza de date în SPSS

În legătură cu rezultatele cercetării contactaţi: centru.doc@ispmn.gov.ro.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

07-14

Sistemul instituţional al minorităţilor naţionale (Cadastrul instituţional al minorităţilor naţionale)

Cadastru online (2008 -, proiect în derulare)

 

Cercetători ISPMN participanţi în proiect: Hossu Iulia, Plainer Zsuzsa, Toma Stefánia, Vitos Katalin

Cercetător extern participant în proiect: Kiss Dénes

Tema proiectului: Crearea unui cadastru online cu instituţiile următoarelor minorităţi: albaneză, armeană, bulgară, cehă, croată, evreiască, germană, greacă, italiană, macedoneană, maghiară, poloneză, romă, ruso-lipoveană, ruteană, sârbă, slovacă, tătară, turcă, ucraineană.

Scopul proiectului: Proiectul vizează inventarierea sistemelor instituţionale ale minorităţilor naţionale şi dezvoltarea unui fond comun de date, programarea unui cadastru online menit a oferi informaţii generale, uşor accesibile, care să permită contactarea instituţiilor şi a liderilor acestora. Totodată, acest proiect creează un cadru menit a oferi acestor instituţii vizibilitate şi accesibilitate, ambele necesare, având în vedere că sunt instituţii de interes public/social. Prin crearea acestui cadastru online sperăm să contribuim la dezvoltarea relaţiilor interetnice din România precum şi la dezvoltarea unor relaţii solide de lucru cu reprezentanţii minorităţilor naţionale interesaţi de ştiinţele sociale.

Descriere: În anul 2008 ISPMN a demarat un proiect care avea în vedere inventarierea sistemelor instituţionale ale minorităţilor naţionale din România. În cadrul aceluiaşi proiect am dezvoltat o pagină web.

În baza raţionamentelor mai sus-amintite, a fost realizată o anchetă sociologică (interviuri, chestionare) care a vizat instituţiile minorităţilor etnice. Structura cadastrului online a fost dezvoltată urmărind natura datelor completate în chestionare de către reprezentanţii minorităţilor naţionale. Prin intermediul sistemului interactiv pus la dispoziţia celor care accesează pagina web, fiecare instituţie a minorităţilor naţionale din România are posibilitatea de a fi adăugată în baza de date a acestui cadastru online.

Baza de date a instituţiilor minorităţilor naţionale este într-un proces continuu de completare. Aşadar, dorim ca pe această cale să adresăm rugămintea reprezentanţilor minorităţilor de a nu ezita în a ne contacta în vederea completării, modificării datelor ce sunt accesibile până la această oră, cu informaţii pe care le consideră importante pentru minoritatea pe care o reprezintă.

 

REZULTATE

Cadastrul online

Publicaţii:

Kiss Dénes: Sistemul instituţional al minorităţilor etnice din România. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 34, 2010.

Kiss Dénes: Romániai magyar nonprofit szervezetek - 2009 - 2010. A szervezetek adatbázisának bemutatása és a nonprofit szektor szociológiai elemzése [Organizaţii civile maghiare din România, 2009 - 2010: prezentarea bazei de date şi analiza sociologică a sferei nonprofit maghiare din Romania]. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 37, 2010.