Minoritatea bulgară 1994

     

    10.01.1994, Bucureşti. Lucrările Consiliului de Conducere al Comunităţii „Bratstvo" a bulgarilor din România

    Luni, 10 ianuarie 1994, la sediul din str. Doamnei, nr. 18, s-au desfăşurat lucrările Consiliului de Conducere al Comunităţii „Bratstvo" a bulgarilor din România. Pe ordinea de zi au fost înscrise problemele organizatorice pentru primul trimestru al anului şi analiza activităţii revistei Luceafărul bulgar/Българска зорница. Au participat la lucrări: Luca Velciov, preşedinte, Gheorghe Roncov, secretar, dr. Leonid Gheorghiev, vicepreşedinte, Teofila Gospodinov, preşedinte de onoare, Mihaela Deşliu, redactor-şef al revistei Luceafărul bulgar, alţi membri ai Consiliului de Conducere.

     

    11.01.1994, Timişoara/Timišvár. Ziarul „Náša glás" (Glasul nostru) a împlinit cinci ani

    La 11 ianuarie 1994, ziarul Náša glás (Glasul nostru), organ al Uniunii Bulgare din Banat - România, a împlinit cinci ani. Până în ianuarie 1994 au fost tipărite 82 de numere, în format tabloid, 4 pagini alb-negru. Preţul ziarului a fost următorul: numerele 1-3 - 2 lei; numerele 4-76 - 3 lei; numerele 77-82 - 5 lei. Începând cu numărul 83 (primul din anul V) se anunţă majorarea preţului ziarului la 20 lei, ceea ce înseamnă: „trei ţigări din cele mai ieftine; preţul unei beri ieftine; trei luni de abonament la preţul unui ou sau, cu patru ouă - abonamentul pe un an întreg". Începând de acum încolo, pe prima pagină se precizează, în limbile română şi bulgară: „Această publicaţie apare cu sprijinul Consiliului pentru Minorităţile Naţionale".

     

    26.01.1994, Bucureşti/Bukuréš. Uniunea Bulgară din Banat - România conduce lucrările şedinţei Consiliului pentru Minorităţile Naţionale

    La 26 ianuarie 1994, s-a ţinut la palatul Victoria din Bucureşti prima şedinţă pe anul 1994 a Consiliului pentru Minorităţile Naţionale din România. Şedinţa a fost condusă de prof. Ivanciov Carol-Matei, preşedintele Uniunii Bulgare din Banat - România, deputat al minorităţii bulgare în Parlamentul României. Din partea U.B.B.-R. a participat o delegaţie formată din: ing. Petru Mirciov şi ing. Velciov Ştefan, consilieri.

    Ordinea de zi a şedinţei a fost următoarea: 1. prezentarea proiectului legat de un curs pentru formarea specialiştilor în problemele minorităţilor şi a relaţiilor interetnice; 2. informare privind discuţiile dintre reprezentanţii minorităţilor naţionale şi Radioteleviziunea Română; 3. propuneri pentru contactul cu organizaţii care se ocupă de problema drepturilor omului şi a drepturilor minorităţilor naţionale; 4. proiect pentru organizarea unei întâlniri între reprezentanţii tuturor organizaţiilor de rromi din România; 5. diverse.

     

    10.02.1994, Izvoarele, judeţul Teleorman. Ziua Sfântului Trifon

    Marţi, 1 februarie 1994, a avut loc în comuna Izvoarele, judeţul Teleorman, la iniţiativa Comunităţii „Bratstvo" a bulgarilor din România, sărbătoarea tradiţională „Ziua Sfântului Trifon", cu rădăcini foarte vechi în tradiţiile populare bulgăreşti. Sărbătoarea zilei Sfântului Mucenic Trifon Zarezan - protectorul podgoriilor - s-a făcut cu sprijinul consilierului Vasil Hristov de la Ministrul Culturii. Alături de numeroşii săteni, la sărbătoare s-au aflat, ca oaspeţi, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Mircio Ivanov; Nicolai Mladenov, ataşatul cultural al Ambasadei Bulgariei la Bucureşti; Stuparu Timotei, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman; Ivan Terziev, viceprimarul oraşului Pleven din Bulgaria; Luca Velciov, preşedintele Comunităţii „Bratstvo" a bulgarilor din România; Gheorghe Roncov, secretar general al Comunităţii „Bratstvo" a bulgarilor din România; Gheorghe Peţu, reprezentant în Consiliul pentru Minorităţile Naţionale din partea Comunităţii „Bratstvo" a bulgarilor din România; Mihaela Deşliu, redactor-şef al revistei Luceafărul bulgar; Maria Paspaleva, consultant la Radioteleviziunea Română din partea Comunităţii „Bratstvo" a bulgarilor din România; Vasile Hristov, consilier la Ministerul Culturii; preotul Petăr Totev de la Biserica Bulgară Ortodoxă „Sf. Ilie" din Bucureşti. A fost prezentă şi Televiziunea Română, care a filmat cele mai semnificative momente ale festivităţii.

     

    12.02.1994, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Sărbătoarea Fărşangului 1994 la Dudeştii Vechi

    Sărbătoarea Fărşangului 1994 a început la Dudeştii Vechi/Stár Bišnov duminică, 12 februarie 1994, de la orele 19:00, cu un program cultural-artistic la Căminul Cultural din localitate.

    Fărşangul a continuat luni, cu „colindul" mascaţilor (mošule) prin sat, călare sau cu căruţa.

     

    22.02.1994, Bucureşti. Ziua Sfântului Trifon la TVR

    Marţi, 22 februarie 1994, la orele 17:00, pe programul I al TVR, în cadrul emisiunii „Convieţuiri", a fost transmis un program filmat la Izvoarele, judeţul Teleorman, cu ocazia Zilei Sfântului Trifon din data de 10 februarie 1994. Acesta a fost prilejul cu care etnicii bulgari din Izvoarele au reînviat acest străvechi obicei de-al lor, adus de strămoşi în urmă cu aproape două secole şi practicat până la instaurarea comunismului, când a fost interzis. Obiceiul constă în: dimineaţa, devreme, toţi podgorenii, frumos îmbrăcaţi, fiecare având o ploscă cu vin din via proprie şi o traistă cu un colac şi o găină bine rumenită, se adună la biserică de unde, în frunte cu preotul şi dascălul bisericii pleacă la podgorii. Fiecare podgorean se aşează în dreptul viei sale, taie câteva corzi de viţă de vie şi le împleteşte în coroniţe. Preotul trece pe la fiecare, sfinţeşte via şi urează rod bogat. La final podgorenii se adună, servesc masa şi fac cuvenita degustare a vinurilor. Cel care are vinul cel mai bun este ales împăratul podgorenilor, care, bucuros de cinstea făcută, îi invită pe toţi cei prezenţi la el acasă.

     

    02.03.1994, Bucureşti. Seară culturală dedicată Bulgariei

    Miercuri, 2 martie 1994, orele 18:30 a avut loc la Sala Dalles din Bucureşti o Seară culturală dedicată Bulgariei. Profesorul universitar doctor Nicolae Ciachir a prezentat un material cu tema „Fapte şi întâmplări din Războiul pentru Independenţa României şi de Eliberare a Bulgariei (1877-1878)". A urmat un program artistic susţinut de Formaţia Căminului Cultural din comuna Băleni Sârbi, judeţul Dâmboviţa. Manifestarea a fost organizată de Comunitatea „Bratstvo" a bulgarilor din România împreună cu Asociaţia de Balcanistică şi Slavistică din România şi cu sprijinul material şi moral al Consiliului pentru Minorităţi şi a Ministerului Culturii.

    La aceste manifestări a participat şi o delegaţie a Uniunii Bulgare din Banat - România, formată din: prof. Ivanciov Carol-Matei, preşedinte U.B.B.-R., deputatul minorităţii bulgare în Parlamentul României; ing. Rankov Ioan, primarul comunei Vinga; prof. Nacov Gheorghe, primarul comunei Dudeştii Vechi/Stár Bišnov; Ivanciov Ana, ing. Stoiov Petru, ing. Vasilcin Damian; Ghergulov Vichentie, secretarul comunei Dudeştii Vechi/Stár Bišnov; Fermendjin Petru; Petru Harlău; ing. Velciov Ştefan.

     

    04.04.1994, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Înfiinţarea Asociaţiei „Nădejde" a oamenilor cu handicap

    Prin sentinţa Judecătoriei din Timişoara, din data de 4 aprilie 1994, s-a aprobat înfiinţarea Asociaţiei „Nadežde" (Nădejde) a oamenilor cu handicap, care funcţionează pe lângă Filiala Dudeştii Vechi a Uniunii Bulgare din Banat - România.

     

    10-18.04.1994, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Fotbalişti din Franţa în vizită la Dudeştii Vechi/Stár Bišnov

    Urmare a vizitei de anul trecut a unui grup de copii fotbalişti din Dudeştii Vechi/Stár Bišnov în Franţa, a venit rândul francezilor să viziteze Banatul. Aşa încât, în data de 10 aprilie 1994, a sosit la Dudeştii Vechi/Stár Bišnov un grup de 18 mici fotbalişti, care îşi vor petrece aici o parte din vacanţă.

     

    15.04.1994, Bucureşti/Bukuréš. Manualul de Istoria Românilor va cuprinde şi istoria minorităţilor naţionale

    Vineri, 15 aprilie 1994, la orele 11:00 a avut loc la palatul Victoria din Bucureşti o întâlnire a minorităţilor naţionale, în care s-a luat decizia ca în noile manuale de Istoria României să fie cuprinse şi momentele importante din istoria minorităţilor naţionale din România. La întâlnire a participat prof. dr. Bogdan Teodorescu, inspector general la Ministerul Învăţământului, iar din partea minorităţilor naţionale, reprezentanţi specialişti în istoria minorităţilor. Din partea Uniunii Bulgare din Banat - România au participat: prof. Ivanciov Carol-Matei, preşedinte U.B.B.-R. şi deputat în Parlamentul României, profesorul de istorie Chelciov Petru, directorul şcolii din Denta şi ing. Velciov Ştefan, secretar U.B.B.-R.

     

    15.04.1994, Arad/Arád. A decedat dr. Petru Telbis

    Vineri, 15 aprilie 1994, a decedat la Arad/Arád dr. Petru Telbis, membru fondator şi preşedinte de onoare al Uniunii Bulgare din Banat - România. El s-a născut la 19 iulie 1908 în Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Este fiul învăţătorului Petru Telbis (1884-1952) şi al învăţătoarei Velciov Petronela - Nelly (1887-1975). Bunicul lui, Telbis Nicolae (1862-1919) a fost un timp primar în Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Bunica lui a fost Maria Carabenciov (1864-1935). Primele clase le termină la şcoala din Dudeştii Vechi/Stár Bišnov (1914-1918). În 1918 se înscrie la Liceul Real din Szeged, Ungaria, însă din cauza Primului Război Mondial reuşeşte să termine doar primul an. Se mută la Liceul de stat german-maghiar din Timişoara (Liceul Piarist), pe care l-a absolvit în 1926. Între 1926-1930 studiază dreptul la Facultatea de Drept din Bucureşti unde termină cu diplomă de licenţă. După trei ani de practică la Oraviţa, în anul 1934 primeşte diploma de avocat şi lucrează la Judecătoria din Sânnicolau Mare/Smikluš. În anul 1935, se înscrie la doctorat la Universitatea din Cluj (doctor în drept). În anul 1938 se află printre organizatorii Jubileului a 200 de ani de la aşezarea bulgarilor la Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. În anul 1948 este alungat din propria casă, ca „duşman al poporului". După ce stă un timp la Vinga, din 1951 se mută la Arad/Arád, unde lucrează în diverse locuri până în 1970, când se pensionează. A fost înmormântat luni, 18 aprilie 1994, la cimitirul Eternitatea din Arad.

     

    15.05.1994, Vinga. A doua ediţie a Festivalului minorităţilor

    Pe data de 15 mai 1994, s-a ţinut la Vinga a doua ediţie a Festivalului minorităţilor, organizat de Inspectoratul pentru Cultură a judeţului Arad şi Consiliul local Vinga. La orele 16:00 a început parada portului popular, din faţa Primăriei şi până la sala Căminului Cultural, cu ansamblul din Vinga, ansamblul din Dudeştii Vechi/Stár Bišnov, urmat de cele din Breştea/Bréšća, Ciprovţi (Bulgaria), ansamblul „Doina Mureşului" din Arad, ansamblurile românesc şi maghiar din Pecica, ansamblul maghiar din Mailat, ansamblul românesc din Aletea (Ungaria), ansamblurile sârbeşti „Zora" şi „Mladost" din Timişoara/Timišvár, ansamblul cehilor şi slovacilor din Nădlac şi ansamblul rromilor „Pralipe" (Frăţia) din Nădlac. La Căminul Cultural spectacolul a fost deschis de primarul ing. Rankov Ioan, după care au luat cuvântul Avram Crăciun, prefectul judeţului Arad/Arád şi Jarko Simion, consilier în Consiliul local Arad/Arád. Festivalul s-a aflat sub conducerea lui Nistor Viorel, de la Inspectoratul pentru Cultură a judeţului Arad/Arád.

     

    26.05.1994, Timişoara/Timišvár. Uniunea Bulgară din Banat - România primeşte o donaţie de 100 de dolari americani

    În data de 26 mai 1994, sediul central din Timişoara/Timišvár al Uniunii Bulgare din Banat - România l-a avut ca oaspete pe medicul Rafael Mirciov, născut la Dudeştii Vechi/Stár Bišnov dar care de 11 ani locuia în Las Vegas, USA. Acesta a donat U.B.B.-R. suma de 100 dolari, care a fost virată în contul deschis la BRCE Timişoara.

     

    12.06.1994, Timişoara/Timišvár. Şedinţa Comitetului Executiv al Uniunii Bulgare din Banat - România

    Duminică, 12 iunie 1994, cu începere de la orele 10:00 a avut loc la sediul central din Timişoara/Timišvár al Uniunii Bulgare din Banat - România Şedinţa Comitetului Executiv al U.B.B.-R. Şedinţa a fost deschisă de preşedintele U.B.B.-R., prof. Ivanciov Carol-Matei, care a prezentat programul de activităţi până la sfârşitul anului:

    - 3 iulie 1994 - va avea loc la Timişoara/Timišvár simpozionul „Literatura - mijloc de păstrare a identităţii naţionale a minorităţilor", prilej cu care va fi lansat volumul Folclorul bulgarilor bănăţeni de Ivanciov Carol-Matei;

    - 21 iulie 1994 - se va organiza la Vinga un simpozion cu prilejul primei atestări a localităţii, în urmă cu 750 de ani;

    - 15 august 1994 - la Dudeştii Vechi se va ţine a doua ediţie a „Festivalului cântecului, dansului şi portului popular bulgăresc din Banat";

    - în toamna anului 1994 se va organiza la Breştea un program artistic.

    În partea a doua a şedinţei s-a analizat faptul că redactoarea de la emisiunea în limba bulgară de la Radio Timişoara lucrează împotriva U.B.B.-R. precum şi faptul că ziarul Náša glás (Glasul nostru) este rupt uneori de realitate, din cauză că nu există comunicare între filialele U.B.B.-R. şi redacţia ziarului. În final, s-a luat hotărârea ca a doua întâlnire a Comitetului Executiv al U.B.B.-R. să se facă pe data de 26 iunie 1994, pentru a se discuta cu reprezentanţii Comunităţii „Bratstvo" a bulgarilor din România şi cu redacţia Radio Timişoara, emisiunea în limba bulgară. S-a hotărât, de asemenea, ca în timpul toamnei 1994 să se ţină Conferinţa U.B.B.-R.

     

    21.06.1994, Timişoara/Timišvár. Uniunea Bulgară din Banat - România primeşte o donaţie de 100 dolari australieni

    Marţi, 21 iunie 1994 a sosit la sediul din Timişoara/Timišvár al Uniunii Bulgare din Banat - România o scrisoare din Australia, în care era şi un CEC de 100 dolari australieni (72,45 USD), trimis de A.B. Ganciov, originar din Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Banii au fost viraţi în contul U.B.B.-R. de la BRCE, filiala Timişoara/Timišvár.

     

    25-27.06.1994, Vinga şi Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Vizita unei delegaţii din Ciprovţi la bulgarii bănăţeni

    Sâmbătă, 25 iunie 1994 a sosit la Vinga o delegaţie din Ciprovţi, Bulgaria, formată din: Latinka Ţvetanova, medic; Ţenka Lesova, secretar la Primăria Ciprovţi; Asen Minkin, artist- cântăreţ; Stefan Ţanev, directorul Agenţiei pentru ajutor din străinătate Sofia, Nikola Nikolov, preşedintele asociaţiei „Bulgaria-Italia" din Ciprovţi şi Gheorghi Asparuhov, şofer. Delegaţia, organizată şi condusă de Asen Minkin, reprezentant oficial al donatorului dr. Armando Pilato din oraşul San Cataldo, Italia, a adus din partea oraşului Ciprovţi pentru bulgarii bănăţeni, ajutoare constând în medicamente, care vor fi împărţite gratuit bolnavilor care au nevoie de ele. Delegaţia a fost întâmpinată la Vinga de primarul Rankov Ioan. Aici au vizitat catedrala romano catolică şi apoi oraşul Arad. A doua zi, oaspeţii, însoţiţi de Rankov Ioan, s-au deplasat la Dudeştii Vechi/Stár Bišnov, unde au fost întâmpinaţi de primarul Gheorghe Nacov. Oaspeţii au plecat spre casă a doua zi, 27 iunie 1994.

     

    30.06.1994, Bucureşti. Tineri admişi la studii în Republica Bulgaria

    Luceafărul bulgar, organ al minorităţii bulgare din România, publică în nr. 9 (51)/ 1994 pe prima pagină, lista tinerilor admişi la studii în Republica Bulgaria. Aceştia sunt: Constanţa Dobre, Elena Marin (Brăneşti); Ciprian Stroe, Lenuţa Marcea, Ristea Valentina (Băileşti); Florina Chiriţă (Calomfireşti); Maia Isabela Bârzoagă, Anina Soare, Vasile Neagu, Mariana Călin, Loredana Călin, Mariana Gangan, Adrian Axinte Semen, Alin Zăvoi, Florin Constantin (Călăraşi); Petru P. Calapiş, Ivan I. Mircovici, Rafael Vasilcin (Dudeştii Vechi); Florin Ruse, Elena Simion, Octavian Ruse (Izvoarele); Alexandru Sişcov (Lehliu Gară); Silvia Voicu, Daniel Voicu (Pucioasa); Ivan Florea Valentin (Târgovişte); Neli-Maria Nacov, Maria Telbis (Sânnicolau Mare).

     

    03.07.1994, Timişoara/Timišvár. Simpozionul „Literatura - mijloc de păstrare a identităţii naţionale"

    Duminică, 3 iulie 1994, în sala festivă din Timişoara/Timišvár a Uniunii Bulgare din Banat - România a avut loc, cu începere de la orele 10:00, simpozionul cu tema „Literatura - mijloc de păstrare a identităţii naţionale". Cu acest prilej a fost lansat şi volumul Banátsći balgarsći folklor (Folclorul bulgarilor bănăţeni) de Ivanciov Carol-Matei. Cartea are 906 pagini şi conţine 785 de cântece populare ale bulgarilor bănăţeni, culese de autor. La Simpozion au prezentat lucrări: ing. Rancov Ioan, primarul comunei Vinga, care a vorbit despre activitatea poetului Anton Lebanov; medicul Augustinov Petru de la filiala U.B.B.-R. Dudeştii Vechi/Stár Bišnov a prezentat rolul medicilor bulgari în dezvoltarea şcolii de medicină românească şi a bazelor terminologiei medicale româneşti; avocatul Telbis Sebastian a vorbit despre activitatea primarului oraşului Timişoara/Timišvár, dr. Carol Telbis, care a condus destinul oraşului timp de 26 de ani; Gheorghe Ghergulov a prezentat un material despre posibilităţile de traducere în şi din limba bulgarilor bănăţeni; ing. Dupţa Petru a citit câteva din poeziile proprii. Au mai prezentat lucrări prof. Telbis Petru şi prof. Guran Petronela de la filiala U.B.B.-R. Sânnicolau Mare/Smikluš. La această întâlnire au participat membri ai U.B.B.-R. şi invitaţi, printre care şi mass-media: Radio Timişoara, TVT '89 din Timişoara, TVR - redacţia „Convieţuiri".

     

    30.07.1994, Vinga. Vinga - 780 de ani de la prima atestare documentară

    Sâmbătă, 30 iulie 1994, cu începere de la orele 16:00 a avut loc la Vinga un simpozion dedicat împlinirii a 780 de ani de la prima atestare documentară şi 250 de ani de când Vinga a fost ridicată la rangul de oraş. Lucrările Simpozionului au fost deschise de primarul Rancov Ioan, care a prezentat pe scurt istoria localităţii Vinga. A urmat directorul Arhivelor Statului din Arad, Marinescu Ştefan, care a prezentat un material legat de meseriile din Vinga; dr. Kovács Géza, istoric, care a prezentat un material despre structura populaţiei din Vinga, S. Dimitrie cu o lucrare despre blazonul oraşului Vinga; prof. Bogdanov Anton - un material despre şcolile din Vinga; ing. Dupţa Petru - un material legat de agricultură; Iskra Lukanova, directoarea Muzeului din Ciprovţi, Bulgaria - un material despre familiile de origine boierească, emigranţi din Ciprovţi; Aneta Kamenova, directoarea Muzeului din Montana, Bulgaria - un material legat de arhitectura religioasă a bulgarilor din Banat şi din Bulgaria. Festivităţile au continuat duminică, 31 iulie 1994, cu un program cultural-artistic susţinut de interpretele de muzică populară Elena Jurchescu din Timişoara, Viorica Fântânaşu din Bihor şi Florica Mureşan din Arad. La simpozion a participat o delegaţie din Ciprovţi, Bulgaria, în frunte cu primarul Dimitrov şi prof. Ivanciov Carol-Matei, preşedintele Uniunii Bulgare din Banat - România.

     

    02.08.1994, Varna, Bulgaria. A decedat prof. dr. Karol Telbizov

    În data de 2 august 1994 a decedat, la Varna, în Bulgaria, la 79 de ani, prof. dr. Karol Telbizov. El s-a născut la 12 aprilie 1915 în Dudeştii Vechi/Stár Bišnov, ca fiu al lui Ioan Telbis şi Ana Maria Pirkov. A învaţat la Liceul Piarist din Timişoara, iar în anul 1938 a terminat Facultatea e Drept de la Cluj cu licenţă în drept public şi privat. În anul 1942 îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Drept de la Universitatea din Sofia, Bulgaria. În anul 1945 devine docent la Institutul Economic din Varna, Bulgaria, iar din 1951 - profesor universitar la acelaşi Institut, de unde se şi pensionează. În anul 1935 începe să editeze, împreună cu poetul Anton Lebanov, ziarul Banátsći balgarsći glásnić (Glasul bulgarilor bănăţeni) şi Banátsći balgarsći Kalindár (Almanah bulgar bănăţean). Prin aceste două publicaţii el şi-a asigurat locul de lider principal în lupta bulgarilor bănăţeni pentru păstrarea identităţii naţionale. El a fost cel care a înfiinţat şi prima organizaţie a bulgarilor bănăţeni, „Balgarskotu Kulturnu Obštestvo ud Banát" (Societatea culturală bulgară din Banat). La 21 de ani, în 1936, este trimis ca delegat al minorităţii bulgare la Congresul European la Minorităţilor de la Geneva. După 1944 îşi trăieşte viaţa şi îşi continuă activitatea la Varna, în Bulgaria. Aici a scris mai mult de 70 de articole, studii şi monografii dedicate bulgarilor bănăţeni, din care 18 sunt tipărite sub emblema Academiilor din România, Bulgaria şi Ungaria. Cele mai importante opere ale sale sunt volumele Portul popular al bulgarilor din Banat, 1958 şi Viaţa tradiţională şi cultura bulgarilor bănăţeni, 1963. Ultima lui monografie este Colonii comerciale bulgare în Transilvania secolului al XVIII-lea, 1984. Pentru munca lui a fost răsplătit cu ordinele „Kiril şi Metodii", gradele I şi II. A fost înmormântat la 3 august 1994 la cimitirul „Topoli" (Plopi) din Varna.

     

    13-15.08.1994, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. A doua ediţie a Festivalului cântecului, dansului şi portului popular bulgăresc din Banat

    Marea sărbătoare a comunei Dudeştii Vechi/Stár Bišnov i-a adunat şi de această dată pe toţi fii satului, dar şi mulţi oaspeţi. Cu această ocazie Uniunea Bulgară din Banat - România a organizat a doua ediţie a Festivalului cântecului, dansului şi portului popular bulgăresc din Banat. Organizarea festivalului a început cu trimiterea de invitaţii către toate filialele U.B.B.-R., dar şi către toate locurile în care trăiesc bulgari bănăţeni, în ţară şi în străinătate. Primii oaspeţi, reprezentanţii Uniunii Bulgarilor din Ungaria, au ajuns la Dudeştii Vechi/Stár Bišnov vineri, 12 august 1994. Delegaţia a fost condusă de Vera Jifkova, vicepreşedintele Uniunii şi prof. Csikélyi Lenke, împreună cu care au venit şi câţiva studenţi care învaţă limba bulgară la Universitatea din Budapesta. Din partea Agenţiei pentru Bulgarii din Diaspora, din Sofia, a sosit Emil Tepaviciarov, iar din partea Muzeului de Etnografie din Sofia, Vesela Vasileva. În aceeaşi seară a mai sosit şi echipa Televiziuni Naţionale Bulgare din Sofia.

     

    15.09.1994, Timişoara/Timišvár. Ziarul „Náša glás" (Glasul nostru) a ajuns la numărul 100

    În septembrie 1994 ziarul Náša glás (Glasul nostru), organ al Uniunii Bulgare din Banat - România a ajuns la numărul 100 (nr. 18 din septembrie 1994), prilej de bucurie şi de bilanţ. În primul an de apariţie, 1990, s-au tipărit 15 numere, în 1991 - 23 numere, în 1992 - 22 numere, în 1993 - 22 numere, în 1994 (din ianuarie până în septembrie) - 18 numere. În total, cele 100 de numere conţin 400 de pagini de ziar sau 3.200 pagini A4, sau 6.400 pagini de carte. În anul 1990 ziarul era finanţat din surse proprii, iar începând cu nr. 1/1991 şi până acum, apare cu ajutorul financiar al Guvernului României. Tot de atunci este şi colegiul redacţional, format din: Ivanciov Carol-Matei, redactor-şef, Ghergulov Gheorghe, redactor-şef adjunct, Velciov Ştefan, redactor şi Boboiciov Rafael, secretar de redacţie. Începând cu nr. 3 (85)/1995 ziarul este cules la computer. Tipografia la care se tipăreşte încă de la primul număr este S.C. Helicon Banat S.A. din Timişoara/Timišvár. În anul 1992 şi în anul 1993 redacţia a editat şi câte un almanah-calendar, primul în 32 pagini, iar al doilea în 16 pagini.

     

    23-25.09.1994, Sofia şi Ciprovţi, Bulgaria. Simpozion „Activişti ciproviceni din secolul al XVII-lea şi ideea de Europă unită"

    Cu prilejul împlinirii a 370 de ani de la înfiinţarea învăţământului şcolar, 320 de ani de la moartea lui Petăr Parcevici, Bogdan Bakşev, Filip Stanislavov şi Francesko Soimirov, 300 de ani de la naşterea episcopului Nikola Stanislavici şi 250 de ani de la acordarea privilegiilor de către împărăteasa Maria Terezia ciprovicenilor emigraţi în Banat, primăria oraşului Ciprovţi, Muzeul de Istorie al Academiei Bulgare, Centrul de Studii Slavo-Bizantine „Academician Ivan Duicev", cu sprijinul Nunţiatului Apostolic din Sofia, au organizat în zilele de 23 septembrie 1994 la Sofia şi 24-25 septembrie la Ciprovţi, simpozionul ştiinţific internaţional „Activişti ciproviceni din secolul al XVII-lea şi ideea de Europă unită".

    La festivităţi a participat şi o delegaţie de 20 de persoane, din partea Uniunii Bulgare din Banat - România, în frunte cu prof. Ivanciov Carol-Matei, preşedinte U.B.B.-R. şi deputat în Parlamentul României. Au participat şi preoţii Nacov Nicolae şi Calapiş Damian.

     

    23.10.1994, Timişoara/Timišvár. Ziua bulgarilor bănăţeni din Timişoara

    Duminică, 23 octombrie 1994, bulgarii bănăţeni din Timişoara/Timišvár au sărbătorit, pentru prima oară, „Ziua bulgarilor bănăţeni din Timişoara". Această zi este dedicată Fecioarei Maria, Regina Rozariului, pe care bulgarii bănăţeni şi-au ales-o drept apărătoare a lor. Sărbătoarea a început cu o liturghie oficiată de preotul Augustinov Gheorghe. După-amiaza, cu începere de la orele 16:00, bulgarii bănăţeni din Timişoara/Timišvár s-au adunat cu toţii în sala festivă a Uniunii Bulgare din Banat - România, unde s-au bucurat de un program cultural-artistic. A fost organizată şi o tombolă, la care marele premiu a fost o bicicletă.

     

    01.12.1994, Arad/Arád. Radio Arad va avea emisiune în limba bulgară

    Ziarul Náša glás (Glasul nostru), organ al Uniunii Bulgare din Banat - România anunţă în numărul 23/1994, prin redactorul TV Arad Petru Rancov, că „în curând Radio Arad va avea o emisiune în direct, în limba bulgarilor din Banat. Emisiunea se va emite pe frecvenţa 65,95 UKW, va fi o dată pe săptămână şi va dura 30 de minute".

     

    11.12.1994, Bucureşti. A II-a Conferinţă pe ţară a Comunităţii „Bratstvo" a bulgarilor din România

    Lucrările celei de-a II-a Conferinţe pe ţară a Comunităţii „Bratstvo" se desfăşoară la doi ani şi jumătate de la constituirea acesteia. Comunitatea adună organizaţii din 13 judeţe: Timiş, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Buzău, SAI Ilfov, Dâmboviţa şi Bucureşti. Unele dintre aceste organizaţii au personalitate juridică, precum: Băleni Sârbi, Băileşti, Brăneşti, Bucureşti (două organizaţii) şi Târgovişte. Alte 19 organizaţii nu au personalitate juridică. Din Darea de seamă aflăm că: 33 de elevi învaţă limba bulgară la Şcoala normală din Bucureşti, o grupă la Şcoala generală 112 (condusă de Roncov Gheorghe), o grupă la Şcoala generală din Valea Dragului (condusă de Tone Ioana) şi o grupă la Şcoala din Pantelimon (condusă de Ion Velika); din cei 80 de studenţi plecaţi la studii superioare în Bulgaria prin organizaţiile „Bratstvo", 16 au abandonat. Restul învaţă în 9 oraşe din Bulgaria: Sofia, Blagoevgrad, Stara Zagora, Gabrovo, Veliko Târnovo, Şumen, Ruse, Sviştov, Plevna; un număr de 90 de tineri au petrecut în cursul anului 1994 câte 12 zile la munte şi la mare în Republica Bulgaria; la cursurile de perfecţionare a limbii bulgare au participat, în cele 5 serii organizate la Gabrovo, alţi 150 de membri ai Comunităţii „Bratstvo" - tineri şi vârstnici.

     

    18.12.1994, Timişoara/Timišvár. A Treia Conferinţă pe ţară a Uniunii Bulgare din Banat - România

    Duminică, 18 decembrie 1994, cu începere de la orele 10:00 s-a ţinut la sediul central din Timişoara/Timišvár, Piaţa Unirii nr. 14, A Treia Conferinţă pe ţară a Uniunii Bulgare din Banat - România, care a avut următoarea Ordine de zi: 1. Aprobarea modificării Statutului U.B.B.-R.; 2. Prezentarea raportului de activitate pe ultimii doi ani; 3. Prezentarea Raportului comisiei de cenzori; 4. Discuţii; 5. Alegerea noului comitet de conducere şi a noului preşedinte al U.B.B.-R. Dintre oaspeţii care au participat la lucrările Conferinţei au luat cuvântul: Ferencz Csaba, deputatul Ferencz Bárányi, Heinich Drobny, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi reprezentantul Forumului Democratic al Germanilor din Banat, prof. Ivan Evseev, preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, filiala Timişoara/Timišvár, Sârboliub Mişkovici, din partea Uniunii Democrate a Sârbilor şi Craşovenilor di România şi redactor-şef la ziarului Náša Reč (Cuvântul nostru) şi prof. Pavel Roszkoş, preşedintele Uniunii Democrate a Cehilor şi Slovacilor din România, Filiala Timiş. În afara oficialităţilor, au fost invitaţi şi au participat reprezentanţi ai mass-media: Televiziunea „Europa Nova" din Timişoara, TVR Arad, radio Timişoara, ziarul Renaşterea bănăţeană, ziarul Agenda şi ziarul Evenimentul zilei.

    În partea a doua a Conferinţei, care s-a prelungit până seara târziu, a fost aprobată, la punctul 1 din ordine de zi, modificarea Statutului şi s-a votata noul Statut al U.B.B.-R., apoi a fost prezentat raportul de activitate pe ultimii doi ani şi raportul Comisiei de cenzori, după care au urmat discuţii pe baza celor două materiale prezentate. La punctul 5, alegerea noului preşedinte al U.B.B.-R., au fost propuşi trei candidaţi: prof. Ivanciov Carol-Matei, ing. Maniov Vichentie şi prof. Telbis Gheorghe. După votul secret a fost reales prof. Ivanciov Carol-Matei cu 67 de voturi. Pe locul doi a fost ing. Maniov Vichentie cu 8 voturi iar pe locul trei prof. Telbis Gheorghe cu niciun vot!

    Membrii Comitetului de conducere au fost aleşi prin vot deschis (ridicare de mâini), în persoana următorilor: Petru Dupţa, Viruzab Sebastian, Telbis Gheorghe şi Petru Tranculov pentru Arad/Arád; Radulov Gheorghe, Salman Iosif şi Petru Calapiş pentru Breştea/Bréšća; Petcov Luca, Boboiciov Ioan şi Preda Terezia pentru Deta/Dédva; Chelciov Petru şi prof. Petru Chelciov pentru Denta/Dénta; Ghergulov Gheorghe, Cherciov Matei, Calciov Gheorghe, Vasilcin Damian şi Velciov Petru pentru Dudeştii Vechi/Stár Bišnov; Telbis Petru, pentru Sânnicolau Mare/Smikluš; Stoiov Petru, Maniov Vichentie, Mirciov Petru şi Carabenciov Ioan pentru Timişoara; Fermendjin Iosif, Hadja Nicolae şi Anton Bogdanov pentru Vinga. Deoarece în Comitetul de conducere, împreună cu preşedintele U.B.B.-R., sunt 26 de persoane, iar numărul membrilor trebuie să fie impar, Velciov Ştefan a fost numit secretar general şi devine al 27-lea membru al Comitetului de conducere al U.B.B.-R.

     

    18.12.1994, Bucureşti. Secţie electorală la Ambasada Bulgariei

    Cu ocazia alegerilor din 18 decembrie 1994 din Bulgaria, la Ambasada Bulgariei din Bucureşti a fost deschisă o Secţie electorală, destinată cetăţenilor bulgari care locuiesc în România, a turiştilor bulgari care în momentul alegerilor s-au aflat în România, dar şi a românilor care posedă şi cetăţenie bulgară.

     

    26.12.1994, Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Sărbătoarea celor care au împlinit 50 de ani

    Conform tradiţiei, cei care în anul 1994 au împlinit 50 de ani s-a întâlnit luni, 26 decembrie 1994 la o sfântă liturghie oficiat de preotul Vasilcin Ioan. Din cei 63 de copii născuţi acum 50 de ani, 6 au murit înainte de a împlini vârsta de 1 an, după care au mai murit încă 5. Au rămas în viaţă 52, din care 20 nu mai locuiesc în Dudeştii Vechi/Stár Bišnov. Pentru sărbătorirea Jubileului de 50 de ani s-au întâlnit 37 de persoane: 14 femei şi 23 bărbaţi.