Minoritatea croată 1993

    24 aprilie 1993, Caraşova. Congresul UCR

    La acel Congres lipsesc delegaţii din zona Lupac. Sunt prezenţi doar 25 de delegaţi. Întrunirea se declară statutară şi se ia o hotărâre. Hotărârea viza organizarea unui nou Congres extraordinar. Se anunţă conducerea din zona Lupac de hotărârea adusă şi se cere o întâlnire comună pentru a se ajunge la un consens. Ideea era de a se organiza un nou Congres extraordinar, unde urmau să fie prezenţi toţi delegaţii, din ambele zone, Caraşova şi Lupac.

     

    3 septembrie 1993, Bucureşti. Deschiderea Ambasadei Croate la Bucureşti

    În acea perioadă, ambasadorul croat Nikola Debelić a contactat un soldat din armata croată, originar din Caraşova, înrolat voluntar. Numele lui era Moldovan. Intenţia ambasadorului era de a găsi o persoană de contact din România care era capabilă să ajute la deschiderea Ambasadei Croate. Moldovan îl sugerează pe profesorul Radan Mihai. La început, sediul Ambasadei funcţiona într-un apartament din Bucureşti, iar colaboratorul principal era profesorul Radan. Colaborarea aduce unele beneficii Uniunii Croaţilor. Datorită poziţiei pe care o avea, şi a contactelor dese cu agenţii economici din Croaţia, profesorul Radan reuşeşte să lege unele prietenii. Firma „Lotrščak" din Zagreb donează prin intermediul Ambasadei un calculator performant Uniunii Croaţilor. Calculatorul era necesar, mai târziu va înlesni munca publicării ziarului Hrvatska Grančica.

     

    20 noiembrie 1993, Clocotici. Tentativa eşuată de a se organiza ad-hoc Congresul UCR

    După înscrierea UCR în CMN şi adoptarea H.G. privind finanţarea activităţii organizaţiilor etnice, în Uniunea Croaţilor apar conflicte. Conflictul era generat de lupta de a accede la resurse şi funcţii executive. Lupta era dusă de Birta Ioan pentru a obţine funcţia de vicepreşedinte. Funcţia era ocupată de Lucacela Marian. Încercarea a eşuat. Ulterior, pe adresa Uniunii, apare scrisoarea trimisă de „comitetul de criză" în care se anunţă organizarea Congresului extraordinar pe data de 4 decembrie 1993, în incinta Căminului Cultural din Clocotici. Ordinea de zi a Congresului era „demiterea conducerii şi înfiinţarea unei noi Uniuni". Congresul nu s-a organizat la data anunţată.

    Se pune întrebarea care era momentul iniţial care a generat acţiunea? Pe data de 24 aprilie a fost organizat Congresul UCR, urmau a se împărţi locurile în Consiliul coordonator UCR - fiecare zonă cu un număr determinat. Delegaţii din zona Lupac lipsesc, nemulţumiţi de numărul de locuri alocate zonei Lupac. Urmează o nouă întâlnire cu conducerea din zona Lupac. Se ajunge la o înţelegere; organizarea unui nou Congres extraordinar pe data de 20 noiembrie 1993 cu ordinea de zi „modificarea statutului". Congresul nu se ţine la acea dată; în aceeaşi zi este redactată scrisoarea şi trimisă preşedintelui Uniunii Croaţilor din România.