Minoritatea croată 1995

    27 aprilie 1995, Caraşova. Şedinţa UCR cu temaÎn ce localitate ar trebui deschis Liceul bilingv româno-croat?"

    La şedinţă au fost invitate toate cadrele didactice din satele caraşovene. Discuţia era dusă în jurul temei „Unde ar trebui deschis liceul?". Invitaţii aveau păreri pro şi contra deschiderii liceului în localitatea Caraşova. Unii doreau deschiderea liceului în Reşiţa, alţii în Caraşova. Majoritatea era de acord cu deschiderea liceului în localitatea Caraşova. Nu de aceeaşi părere era şi directorul Şcolii Generale numărul 2 din Caraşova, profesorul Sorca Gheorghe, care în discursul său argumenta şi amintea de lipsa cadrelor didactice cunoscătoare de limba maternă, lipsa condiţiilor materiale adecvate (la acea dată clădirea liceului nu era definitivată). Spre finalul discuţiei se ajunge la o părere comună, soluţia sugerată de UCR, localitatea Caraşova.

     

    8 mai 1995, Timişoara. Publicarea cărţii de rugăciuni Vijenac

    Cartea de rugăciuni Vijenac a fost redactată de preotul romano-catolic Tincul Marian şi a fost publicată la Timişoara, iar tiparul finalizat la Zagreb. În mare parte, conţinutul cărţii reproduce textele din cartea veche Vienac tipărită în anul 1858 la Zagreb.

     

    11 mai 1995, Caraşova. Scrisoarea ministerului Învăţământului în care se aprobă înfiinţarea Liceului bilingv româno-croat

    Scrisoarea a fost trimisă de secretarul de stat Romulus Pop. În anul 1994, preşedintele UCR trimite o cerere adresată ministrului Învăţământului în care cere înfiinţarea liceului cu predare în limba maternă. Răspunsul vine, însă este negativ. Opoziţia venea din două direcţii: nivel ministerial - Nicolas Klininger, director în Direcţia pentru Învăţământ Minoritar; nivel judeţean - inspectorul şcolar Ţunea Petre şi consilierul juridic Codileanu. Klininger avea argumente - „minoritatea croată nu are şcoli cu ciclu gimnazial cu predare în limba croată". Problema a fost rezolvată în anul 1995. Preşedintele UCR cere o audienţă la Cabinetul Ministrului Învăţământului. Ministrul nu participă la acea întâlnire, fiind înlocuit de secretarul de stat Romulus Pop. La întâlnire vine şi domnul N. Klininger. Se discută cu argumente şi contraargumente, se pune pe tapet problema ciclului gimnazial, la care reprezentantul UCR, prof. Radan întreabă: „cum e posibil, un copil care termină ciclul gimnazial în limba germană să aibă dreptul de a se înscrie într-un liceu cu predare în limba româna?". Întrebarea era pusă cu scopul de a demonstra situaţia contrară „un copil care termină ciclul gimnazial în limba română are dreptul de a se înscrie într-un liceu cu predare în limba croată". Argumentul este acceptat şi cererea aprobată.

     

    29 iunie 1995, Zagreb. Delegaţia UCR participă la şedinţa anuală CWC (Croatian World Congress)

    Pe data de 29 iunie 1995, UCR a fost acceptată ca membru cu drepturi depline în Consiliul Central CWC, reprezentată prin preşedintele organizaţiei.

    „Hrvatski svijetski Kongres" sau „Croatian World Congress" este una din cele mai importante organizaţii care adună sub cupola sa organizaţiile minoritare ce reprezintă croaţii din diasporă. Scopul organizaţiei este de întrajutorare pe plan material, dar şi pe planul schimbului de experienţă.

     

    3 septembrie 1995, Caraşova. SimpozionulPortul popular şi obiceiurile de nuntă la croaţii caraşoveni"

    La simpozion participă şi doamna profesor Ružica Šušnjarić - profesoară de limbă şi literatură croată. Dânsa era activă şi în echipa de redactori a ziarului Hrvatska Grančica. Scria des despre studiile etnografice pe tema obiceiurilor de nuntă.

    La acea întâlnire Ružica Susnjaric şi Dubravka Makaruho explică geneza, asemănările, diferenţele, specificităţile portului şi a obiceiurilor de nuntă la croaţii caraşoveni şi unele zone din Croaţia.

     

    7 octombrie 1995, Caraşova. Preşedintele CWC vizitează comunitatea croată din Caraşova şi Lupac

    Delegaţia era formată din dr. Šimun Sito Ćorić - preşedinte CWC; dr. Milan Lončar - preşedintele Comisiei pentru ajutor umanitar a croaţilor din Elveţia; Radovan Ćorić - misionar în Germania. Vizita venea ca urmare a înţelegerii semnate la Conferinţa CWC din Zagreb de a se lega prietenii reciproce între organizaţiile care reprezintă minoritarii croaţi în diasporă. UCR urma să lege o colaborare cu organizaţia croaţilor din Elveţia. Scopul vizitei era de a se cunoaşte reciproc şi de a se media legătura cu croaţii din Elveţia - reprezentaţi la acea întâlnire de dr. Milan Lončar.

     

    8 octombrie 1995, Caraşova. UCR organizează festivalulDolinom Karaša"

    Festivalul avea numele generic „Dolinom Karaša" sau „În valea Caraşului". Festivalul a fost organizat în perioada când delegaţia CWC era în Caraşova, de aceea i se permite preşedintelui CWC să deschidă festivalul. Alături de formaţiile folclorice din judeţ participă şi formaţii din străinătate. Din Croaţia au sosit următoarele formaţii: Vijenčec din Zagreb, Sv. Šimun din Markuševec, Pitomčanka din Pitomača. Cu formaţia folclorică Pitomčanka se va lega o colaborare strânsă. Începând cu acel an, formaţia folclorică Karaševska Zora participă anual la festivalul folcloric de muzică şi dans organizat în Pitomača.

     

    7 noiembrie 1995, Zagreb. Moare scriitorul Stijepan Krpan, autorul cărţii Od Karaša do Biferna (De la Caraş şi până la Bifern)

    Scriitorul a studiat obiceiurile şi stilul de viaţă ale croaţilor din diasporă. A venit în România pentru prima oară în anul 1976. A scris mai multe lucrări despre croaţii din România. Vizitează Checea şi scrie cartea Hrvati u Keči (Croaţii din Checea). Urmează monografia Hrvati u Rekašu pokraj Temišvar" (Croaţii din Recaş, lângă Timişoara). Pentru croaţii caraşoveni sunt relevante lucrările „Portreti rumunjskih hrvata" şi „Od Karaša do Biferna". În prima carte sunt prezentaţi intelectualii şi preoţii caraşoveni care au lăsat urme adânci în viaţa spirituală şi culturală a comunităţii. În cartea a doua, Od Karaša do Biferna, printre altele, este prezentat şi stilul de viaţă al croaţilor din „bazinul caraşovenesc". Acolo apar şi câteva date statistice foarte relevante pentru cercetători, date care reflectă situaţia economică şi demografică din anii '60 în comunitatea croată din zona Caraşovei.