Minoritatea elenă 1993

     

    11.03.1993, Bucureşti. Se stinge din viaţă cercetătoarea Ariadna Camariano-Cioran

    Cunoscuta cercetătoare născută în Grecia în anul 1906, a studiat la Bucureşti afirmându-se ca specialistă în istoria neoelenismului în România, interesată mai ales de reconstituirea filierei greceşti din cultura românească.

     

    6.04.1993, Bucureşti. Constituirea Consiliului pentru Minorităţile Naţionale

    Prin Hotărârea nr. 137 a Guvernului Văcăroiu, s-a constituit Consiliul pentru Minorităţile Naţionale, organism consultativ al Guvernului României, coordonat de secretarul general al acestuia, în scopul „asigurării relaţiilor cu organizaţiile legal constituite ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale" şi având în competenţa sa probleme normative, administrative şi financiare ce privesc exercitarea drepturilor la „păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase, astfel cum sunt definite în Constituţia României".

     

    20.05.1993, Bucureşti. Înfrăţire între capitalele României şi Greciei

    Leonidas Kouris, primarul Atenei şi Crin Halaicu, primarul Bucureştiului, semnează la Primăria Capitalei protocolul de înfrăţire dintre Atena şi Bucureşti. Protocolul încheiat prevede că cele două părţi vor explora posibilităţile ca Bucureştiul să devină membru al Uniunii Capitalelor Europene.

     

    26.05.1993, Iaşi. Dezvelirea plăcii comemorative de la Mănăstirea Trei ierarhi" din Iaşi

    În cadrul unui Te Deum organizat de Comunitatea Elenă din Iaşi, s-a dezvelit o placă comemorativă cu inscripţia: „Aici, la mănăstirea Trei Ierarhi, la 27 februarie 1821, în prezenţa eteriştilor şi a simpatizanţilor lor (greci şi români), Veniamin Costachi, Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, a sfinţit drapelul Eteriei şi a binecuvântat pe şeful acesteia, Alexandru Ipsilanti dând prin aceasta semnalul luptelor pentru cauza sfântă a libertăţii Greciei în cadrul mişcărilor de eliberare a popoarelor din Balcani".

     

    9.06.1993, Atena. Acord româno-elen în domeniul turismului

    Se semnează la Atena Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene privind cooperarea în domeniul turismului.

     

    12-13.06.1993, Bucureşti. Al doilea Congres al Uniunii Elene din România

    Are loc cel de-al doilea Congres al U.E.R. Raportul Consiliului de conducere trece în revistă principalele realizări (reluarea manifestărilor tradiţionale întrerupte din perioada interbelică, participarea tinerilor la Festivalul Minorităţilor din 1992 de la Opera Română, eforturile din învăţământ, activitatea benefică a deputatului Uniunii, fructuoasa colaborare cu Ambasada şi Consulatul Greciei, derularea unor programe de vară pentru copii şi burse pentru tineri în Grecia, cu sprijinul statului elen, colaborarea şi sprijinul din partea autorităţilor româneşti) dar şi neîmplinirile (probleme privind finanţarea unor activităţi, eşecul în editarea unui periodic al U.E.R., neasigurarea sediilor la toate comunităţile, lipsa de succes a demersurilor pentru redobândirea bunurilor de care au fost deposedate comunităţile în regimul trecut, insuficienta implicare a tinerilor, unele disfuncţionalităţi apărute la comunitatea Bucureşti). Este discutat statutul, se subliniază apolitismul Uniunii şi nevoia de unitate. Sunt alese noile organe de conducere: Sotiris Fotopolos este reales preşedinte al Uniunii. Se constituie Consiliul U.E.R. din 30 de membri. Se aleg: Comisia de Cenzori, Comitetul Director şi Executivul Comitetului Director. Este adoptat noul Program şi se fac propuneri de îmbunătăţire a Statutului. În urma dezbaterilor şi pe baza împuternicirii celui de-al doilea Congres, Consiliul de conducere al U.E.R. va face, la 18.12.1993, unele completări şi modificări ale Statutului.

     

    9.07.1993, Bucureşti. Concert româno-elen

    Corul mixt din Karditsa-Grecia, condus de Mantos Ghiorgaldis, susţine, alături de corul Botez, un concert la sala Dales din Bucureşti.

     

    27-30.07.1993, Mogoşoaia. „Dialog cu Antichitatea greacă"

    Cu acest generic se desfăşoară numeroase manifestări culturale, sub egida Centrului Naţional Cultural Mogoşoaia şi a Societăţii Culturale Române de Antropologie Teatrală. Au prezentat comunicări interesante Aliki Holls, Zoe Petre, Thodoros Grammatas, Silviu Purcărete, Ileana Berlogea, Ion Cojar, Alexa Visarion, Dumitru Solomon. O prezenţă de excepţie a fost aceea a dramaturgului grec Iakovos Kambanellis, care s-a referit la tragedia antică greacă. În sala „Toma Caragiu" a Teatrului Lucia Sturza Bulandra, a fost prezentată premiera piesei „Antigona" de Sofocle, în regia lui Alexandru Tocilescu, la numai două zile după ce aceeaşi sală găzduise „Antigona" lui Sofocle, interpretată de actorii teatrului Leshi-Volou din Grecia, în regia lui Spiros Vrahoritis.

     

    2.09.1993, Bucureşti. Concert Dionyssis Savvopoulos

    Publicul românesc alături de numeroşi compatrioţi greci din toate colţurile ţării au venit la Bucureşti pentru a-l asculta pe cunoscutul artist grec Dionyssis Savvopoulos şi orchestra sa într-un concert la Teatrul „Constantin Tănase", o manifestare de profundă solidaritate balcanică. Savvopoulos i-a avut ca invitaţi pe Sofia Vicoveanca, Nicu Alifantis, Alexandru Andrieş şi Georgiana Pană.

     

    Septembrie 1993, Bucureşti. Apariţia primului periodic al Uniunii Elene din România

    Apare, cu sprijinul financiar al Consiliului pentru Minorităţile Naţionale, primul număr al ziarului bilingv „Elpis"/„Speranţa", ce-şi propune să reflecte tot ce este „util, interesant şi plăcut privitor la elenism: istorie şi civilizaţie, cultură, arte şi sport, mit şi legendă şi-n egală măsură prezentul cu evenimentele predominante ale vieţii care marchează patria-mamă şi diaspora elenă, dar mai ales cele care conferă personalitate comunităţilor greceşti din cea de-a doua patrie-mamă a noastră, România". Colectivul de redacţie este format din Chiriac Manuşaride, Tasia Kotsoiani, Savas Tsorakidis, Ioan Nicolaos, Mirucă Tranulis, având ca director onorific pe acad. Edmond Nicolau.

     

    Noiembrie 1993, Constanţa. Deschiderea Grădiniţei româno-elene

    Se deschide la Constanţa Grădiniţa de copii româno-elenă, găzduită de Grădiniţa nr. 22. Participă la inaugurarea ei reprezentanţi ai Fundaţiei de Caritate „Omenia", ai Comunităţii Elene, ai Inspectoratului Şcolar. Ziarul local „Cuget liber" menţionează acest eveniment ca un „prim pas pe calea reorganizării învăţământului în limba greacă în oraşul nostru, reînviind o veche şi frumoasă tradiţie existentă în acest colţ de ţară".

     

    7.12.1993, Bucureşti. Întâlnire a reprezentanţilor minorităţilor

    Se întâlnesc conducerile tuturor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au lucrat propria variantă a proiectului Legii minorităţilor naţionale, proiect trimis organelor administraţiei publice centrale pentru observaţii (cu termen 20 ianuarie 1994). U.E.R. a fost reprezentată de Sotiris Fotopolos, Anton Nicolau, Chiriac Manuşaride şi Eftimie Antoniadis. Primul proiect de lege intitulat „Legea protecţiei Minorităţilor Naţionale din România" a fost întocmit încă din 1991 şi înaintat Parlamentului de Forumul Democrat al Germanilor din România. Discuţia asupra acestui proiect de lege a fost reluată în 1993, după formarea C.M.N.

     

    1993, Bucureşti, Cluj, Timişoara. Apariţii editoriale

    Apare la Editura Omonia din Bucureşti Opera poetică a lui Kavafis, în traducerea Elenei Lazăr, ce va obţine Premiul pentru cea mai bună traducere a unei lucrări greceşti din partea Societăţii Traducătorilor din Atena. ♦ La Cluj, Editura Clusium publică eseul lui Nikos Kazantzakis Ascetica. Salvatores Dei. ♦ O altă lucrare a lui Kazantzakis, Fratricizii, apare la Editura de Vest din Timişoara. ♦ Editura Militară din Bucureşti publică volumul Războiul troian de Gheorghios A. Maraveleas.