Minoritatea germană 2004

 

15.01.2004, Reşiţa / Reschitza. Comemorarea a 59 de ani de la deportare

În Casa Forumului German s-au adunat 50 de foşti deportaţi în Rusia. Au fost prezenţi Ignaz Bernhard Fischer (Timişoara / Temeswar), preşedintele Uniunii Deportaţilor în Rusia din România, karl Bereznyak, preşedintele asociaţiei Deportaţilor în Rusia din Banatul Montan, preoţii romano-catolici şi evanghelici din Reşiţa / Reschitza. S-a vorbit despre condiţiile insuportabile de viaţă şi de muncă din deportare. După-masă, la Monumentul Deportaţilor din Reşiţa / Reschitza s-au spus rugăciuni, s-au depus coroane din partea F.D.G.B. şi a primarului Reşiţei. Cei prezenţi au interpretat cântecul deportaţilor, „Departe în Rusia, la Stalino" şi „Mai aproape Doamne de tine". În final, la biserica romano-catolică „Maria Zăpezii", a avut loc un recviem celebrat de preotul Martin Jäger. A vorbit I. B. Fischer despre deportare.

 

19.01.2004, Sibiu / Hermannstadt. Conferinţa anuală de planificare a ajutorului financiar acordat de Germania minorităţii germane din România

La sediul F.D.G.R. a avut loc conferinţa anuală de planificare pentru mijloacele financiare oferite de Ministerul de Interne al R.F.G., 2.012.000 euro. La conferinţă au participat reprezentanţi ai Ministerului de Interne German, din partea Ambasadei Germane la Bucureşti / Bukarest, ai asociaţiilor saşilor şi şvabilor din Germania, episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, subsecretarul de stat Ovidiu Ganţ. Conferinţa a aprobat ca peste 50% din fondul oferit să fie folosit pentru proiecte supraregionale, iar restul pentru forumurile regionale.

 

08.02.2004, Reşiţa / Reschitza. Adunarea anuală a Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan; alegerea unui nou preşedinte

Karl Ludwig Lupşisca a prezentat un raport pentru anul 2003, din care reiese că mai plăteau contribuţia 678 de membri plini şi 123 de simpatizanţi, în 4 aşezări nu mai există o organizaţie locală din cauza numărului foarte mic de membri (Secu / Sekul, Doman, Gărâna / Wolfsberg şi Văliug / Franzdorf). Veniturile au însumat 117.248 milioane lei, cheltuielile 115.527 milioane de lei. Mijloacele financiare provin din Germania, de la Asociaţia „Banatia", din contribuţiile membrilor. Au mai prezentat rapoarte: Karl Bereznyak, preşedintele Asociaţiei Deportaţilor în Rusia, filiala judeţului Caraş-Severin, despre problemele sociale ale deportaţilor, Waldemar König, despre situaţia economiei, Ingrid Protocsil despre starea culturii şi a tineretului în Banatul Montan, Yvonne Christa Demenyi, despre activitatea educatoarelor şi a învăţătoarelor din grădiniţele şi şcolile cu limba de predare germană. S-a discutat despre alegerile care urmau, despre modificarea statutului şi apoi s-a trecut la alegeri. Întrucât K. L. Lupşiasca (de 14 ani preşedinte) a declarat că nu mai candidează, a fost ales preşedinte al F.D.G.B.M., Erwin Josef Ţigla, iar conducerea a fost extinsă la 13 membri.

 

17.02.2004, Reşiţa / Reschitza. Premierea câştigătorilor la prima ediţie a concursului de poezie dotat cu premiul Rolf Bossert

Concursul a fost iniţiat de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, de preşedintele său, Erwin Josef Ţigla, la începutul anului 2003. Concursul este deschis tinerilor elevi, poeţi începători, de limbă germană. Pentru că ultima precizare n-a fost făcută de la început, juriul, prezidat de dr. Walter Engel, l-a desemnat câştigător pe Lucian M. Vărşăndan, membru al cercului literar „Stafette" din Timişoara / Temeswar, care a obţinut deja premii literare. Un premiu a primit şi elevul Andrei Cherăscu (Liceul „Lenau" Timişoara / Temeswar) care are şi el poezii în volume colective, iar un volum al său va fi lansat în luna mai. În viitor se precizează că acest concurs se adresează doar elevilor.

 

11.03.2004, Reşiţa / Reschitza. Expoziţie a cercului de pictură şi sculptură al F.D.G.B.M.

Cercul de pictură şi atelierul de sculptură al Forumului din Reşiţa / Reschitza, în care lucrează elevi din şcolile germane, a prezentat lucrările realizate de membrii săi, pentru a IV-a oară într-o expoziţie organizată la Galeria Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Caraş-Severin. Cercul şi atelierul sunt conduse de Doina şi Gustav Hlinka şi de Gheorghe Molin.

 

12-13.03.2004, Reşiţa / Reschitza, Anina / Steierdorf. Vizita primului-ministru al landului Stiria, Waltraud Klasnic

O delegaţie din landul austriac Stiria, condusă de primul ministru Waltraud Klasnic, a sosit la Timişoara / Temeswar, unde a fost întâmpinată de prefectul judeţului Timiş. De aici s-a îndreptat spre judeţul Caraş-Severin. Vizita a avut ca scop căutarea de soluţii pentru colaborări viitoare între Stiria, de unde au venit coloniştii germani în Banatul Montan şi această regiune. Cum a precizat ambasadorul Austriei la Bucureşti / Bukarest, această vizită s-a datorat, în bună măsură, F.D.G.B.M. şi preşedintelui său, Erwin Josef Ţigla. Delegaţia s-a oprit la Anina / Steierdorf, unde a vizitat Forumul local şi unde au fost prezenţi reprezentanţii forumurilor din Banatul Montan. A fost prezent şi prof. univ. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B. Delegaţia a asistat la un program cultural cu muzică de fanfară şi dansuri ca în Stiria. A urmat o recepţie la primărie. A doua zi a urmat întâlnirea cu autorităţile locale la Consiliul Judeţean Caraş-Severin S-a discutat despre posibilităţile de colaborare economică dintre Stiria şi Banatul Montan. Apoi delegaţia şi primarul oraşului Reşiţa / Reschitza au depus coroane de flori la Monumentul Deportaţilor. Delegaţia a vizitat Liceul „Diaconovici-Tietz", a discutat cu conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin. În sala „Lyra" a Liceului de Artă, delegaţia a asistat la un program oferit de corul „Franz Stürmer", cele trei formaţii de dansuri „Enzian" şi trupa de teatru „Rolf Bossert". Waltraud Klasnic a primit premiul „Alexander Tietz" pe anul 2004, ca semn de recunoştinţă pentru sprijinul acordat germanilor din Banat şi dezvoltării relaţiilor româno-austriece. De asemenea, pictoriţa Maria Tudur i-a oferit icoana sfinţilor Chiril, Benedict şi Metodiu, patronii Europei. De aici, delegaţia a mers la Muzeul Banatului Montan, unde s-a întâlnit cu o delegaţie a Universităţii „Eftimie Murgu" şi o alta a organizaţiilor judeţene ale partidelor politice. Vizita a avut un amplu ecou în presa bănăţeană.

 

20.03.2004, Reşiţa / Reschitza. Vernisarea expoziţiei cu lucrările prezentate la a VII-a ediţie a concursului „Copiii desenează ţinutul natal"

Au participat 230 de elevi din clasele I-VIII, ale unor şcoli germane, care au trimis tot atâtea lucrări. Elevii sunt din România (9 oraşe), din Austria şi Polonia. În cadrul vernisajului s-au acordat în total 24 de premii. Expoziţia poate fi vizitată până la 25.03., după care lucrările premiate au fost itinerate în alte centre din ţară şi din Austria.

 

01-04.04.2004, Timişoara / Temeswar. A IV-a reuniune a Asociaţiei „Forumul radio"

Asociaţia cuprinde redacţiile radio ale emisiunilor în limba germană din România, Ungaria, Serbia şi a fost înfiinţată în 2001. Din România participă redacţiile din Timişoara / Temeswar, Arad, Bucureşti / Bukarest, Carei / Großkarol, Reşiţa / Reschitza, Tg.Mureş / Neumarkt, Sighişoara / Schäßburg. Au fost prezenţi la deschiderea lucrărilor Ovidiu Ganţ, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Gabriel Auer, din partea consulatului german, Karl Singer, preşedintele F.D.G.B. Sub îndrumarea unui moderator de la Radio Germania, în seminar s-a discutat despre întărirea colaborării între aceste redacţii.

 

02-06.04.2004, Timişoara / Temeswar. Festivalul de teatru liceal în limba germană

Festivalul este susţinut financiar de Fundaţia culturală a şvabilor bănăţeni din landul Baden-Württemberg. Participă trupe din Bulgaria, Croaţia, Austria, Ungaria şi România (Bistriţa, Reşiţa / Reschitza, Satu Mare / Sathmar, Sibiu / Hermannstadt, Timişoara / Temeswar). Manifestarea este la a V-a ediţie. În afara spectacolelor, a avut loc şi un atelier, în care elevii actori au învăţat de la actori ai teatrelor germane din Timişoara / Temeswar, Sibiu / Hermannstadt şi profesori ai Liceului „Lenau" Timişoara / Temeswar.

 

17.04.2004, Timişoara / Temeswar. Adunarea anuală a reprezentanţilor Forumului Democrat al Germanilor din Banat (F.D.G.B.)

La adunare participă reprezentanţii a 40 de forumuri din Banat, membrii conducerii, subsecretarul de stat Ovidiu Ganţ. Preşedintele F.D.G.B. prezintă raportul asupra anului 2003. Pe baza datelor recensământului din 2002, el constată că în cele 3 judeţe ale F.D.G.B, Arad, Caraş-Severin şi Timiş, trăiesc 25.264 germani, ceea ce face ca aceasta să fie regiunea cu cei mai mulţi germani în România, chiar dacă şi aici numărul lor a scăzut la aproape la jumătate din câţi erau înregistraţi la recensământul din 1992. Au urmat rapoartele din cele 3 judeţe despre starea foştilor deportaţi, despre situaţia financiară.

La alegerile pentru noua conducere, din anii 2004-2006, au fost realeşi preşedintele Karl Singer şi locţiitorii săi Michael Szellner, Erwin Josef Ţigla şi Ovidiu Ganţ, şi a fost ales locţiitor Horst Martin, din partea Forumului Judeţului Timiş, nou creat. La cei 19 membri ai conducerii se adaugă 3 reprezentanţi ai tineretului.

S-a discutat despre pregătirea alegerilor comunale. Potrivit noii legi electorale, pentru a putea trimite observator, Forumul urmează să depună liste complete pentru consiliile comunale, orăşeneşti şi judeţene. Semnul electoral - inima - rămâne neschimbat. La 6 iunie toţi membrii F.D.G.B. erau invitaţi să meargă la vot.

 

30.04-02.05.2004, Reşiţa / Reschitza. A XIII-a ediţie a Zilelor literaturii germane la Reşiţa / Reschitza

Deschiderea oficială a avut loc la Muzeul Banatului Montan cu lansarea primei antologii de literatură germană din România de după 1989, Aufs Wort Gebaut, editată de Erwin Josef Ţigla şi Hans Liebhardt. Au fost prezenţi Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., Carol König, director în Ministerul Culturii, Enache Barbu, prefectul judeţului Caraş-Severin. În continuare, au citit din creaţia lor scriitorii saşi Eginald Schlattner şi Walter Gottfried Seidner. Programul a continuat a doua zi cu conferirea post-mortem a titului de cetăţean de onoare al Reşiţei pentru Alexander Tietz şi Paul Lackner, apoi a fost prezentat un spectacol cu piesa „Fizicienii"de Fr. Dürenmatt, de către trupa „Rolf Bossert". O nouă secvenţă de lectură din propriile creaţii a avut loc la sediul F.D.G.B.M. Au citit Wilhelm Meitert (Apoldul de Sus / Großpold, judeţul Sibiu), Michael Astner (Sibiu / Hermannstadt), Edith Guip-Cobilanschi (Timişoara / Temeswar) şi Benjamin Józsa (Sibiu / Hermannstadt). A fost prezentată apoi cartea de debut a tânărului poet Andrei Cherăscu (Timişoara / Temeswar). În ultima zi a avut loc o masă rotundă cu autorii prezenţi, despre perspectivele literaturii germane din România. Manifestarea s-a încheiat cu o excursie literară la Oraviţa / Orawitza şi Ciclova Montană / Deutsch-Tschiklowa. În cadrul manifestării de deschidere, Erwin Josef Ţigla a fost distins cu o diplomă de onoare de către Ministerul Culturii, pentru meritele deosebite în păstrarea şi promovarea culturii minorităţii germane.

 

29-30.05.2004, Ulm (Germania). A XXX-a întâlnire a şvabilor dunăreni

În acest an, întâlnirea şvabilor a coincis cu aniversarea a 1.150 de ani de la prima aniversare a oraşului. A participat şi un grup de şvabi bănăţeni în port tradiţional. A avut loc o recepţie la Primărie, apoi şirul perechilor în port popular au mers spre Monumentul emigranţilor, care îi omagiază pe şvabii porniţi pe Dunare spre Răsăritul Europei în sec. XVIII. Seara, la Muzeul şvabilor dunăreni, prof. univ. Harold Heppner a susţinut o conferinţă despre importanţa şvabilor bănăţeni ca legătură cu Sud-Estul Europei. A doua zi a început cu o liturghie, urmată de defilarea cu steagurile asociaţiilor şi parada portului. Între cei care au luat cuvântul s-au aflat şi ministrul român al integrării europene, Vasile Puşcaş, Ovidiu Ganţ, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Michael Szellner, vicepreşedinte al F.D.G.B. şi preşedintele Asociaţiei şvabilor bănăţeni din Germania, Bernhard Krastl.

După-masă s-a desfăşurat programul cultural la care au participat şi şvabii bănăţeni. Evenimente deosebite au fost şi vernisajele celor două expoziţii, de arhitectură bisericească din Banat în sec. XVIII şi cea dedicată semicentenarului Teatrului German de Stat din Timişoara / Temeswar.

 

28.05-02.06.2004, Neumarkt, Feldkirch, Graz (Austria). Participarea unei delegaţii de şvabi bănăţeni la seminarul internaţional pentru minorităţi şi la întâlnirea stirienilor

La invitaţia Casei Europa „Karl Brunner" din Neumarkt, o delegaţie a Asociaţia Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza şi câţiva timişoreni au plecat la cea de-a 37-a ediţie a seminarului internaţional pentru minorităţi. Oana Rusu, reprezentanta Asociaţiei „Rosmareiner" din Timişoara / Temeswar a vernisat o expoziţie de fotografii despre tineretul german bănăţean. Ea a susţinut şi un referat despre Tineretul F.D.G.R - Un centru al muncii tineretului din Banat. La rândul său, Karl Ludwig Lupşiasca a vorbit despre grupurile etnice din România. Trio „Banatul Montan" din Reşiţa / Reschitza a evoluat în mai multe rânduri în faţa participanţilor la seminar. În 2.06.2004, la Feldbach (Stiria), s-a vernisat în prezenţa delegaţiei bănăţene, expoziţia cu desenele câştigătoare din concursul internaţional „Copiii desenează ţinutul natal". Cu această ocazie, Erwin Josef Ţigla, organizatorul concursului, a oferit premiile câştigate de elevii participanţi din Feldbach. Manifestarea s-a bucurat de sprijinul lui Max Wratschgo, preşedintele Mişcării Federaliştilor Europeni.

În 2.06.2004, la Graz, Uniunea Culturală „Südmark" a conferit lui Karl Ludwig Lupşiasca, fost preşedinte al F.D.G.B.M., distincţia „Acul de onoare din aur".

În 3.06.2004 delegaţia din Reşiţa / Reschitza a participat la întâlnirea stirienilor de la Abstall / Apace (Slovenia).

 

06.06.2004, Reşiţa / Reschitza. Candidaţii F.D.G.B.M. în alegerile locale

Pentru Consiliul judeţean Caraş-Severin:

-  prof. Josef Barna - candidează pe lista Partidului Democrat din partea F.D.G.B.M.

Pentru primari:

-  Karl Rank, în comuna Brebu Nou / Weidental, Gărâna / Wolfsberg / Wolfsberg.

Pentru consiliile orăşeneşti:

-  la Anina / Steierdorf - Gabriela Plestici, Dan Dumitru Vlad, Christian Liviu Mosoroceanu, Alfons Mark, Johann Blistyar;

-  la Bocşa / Bokschan - Helene Reiser, Maria Bulgar, Jeanette Perian, Johann Dobis;

-  la Dognecea / Dognatschka - Lothar Horst Nicolaus, Egon Anton Karnergruber;

-  La Oraviţa / Orawitza - Giany Marius Berger.

Pentru Consiliul Municipal Reşiţa / Reschitza:

-  Erwin Josef Ţigla, Elisabeth Bell, Karl Ludwig Lupşiasca, Waldemar Günter König, Ingeborg Nemeşagu, Yvonne Christa Demenyi, Karl Bereznyak, Gerhard Günter Chwojka, Ingrid Karin Protocsil, Karl Schmidtinger, Horst Karl Keller, Jürgen Jochmann, Edith Magdalena Neff, Eleonore Minulescu.

Pentru Consiliul comunal Brebu Nou, Gărâna / Wolfsberg:

-  Karl Rank, Karl Richer, Adolf Richer, Barbara Karban, Zoltan Szabo, Maria Schmidt, Ferdinand Rank, Veronika Tremml.

Semnul electoral al F.D.G.R. rămânea inima.

 

06.06.2004, Anina / Steierdorf. Sărbătoarea de Kirchweih (hramul bisericii)

Hramul coincide cu împlinirea a 231 de ani de la prima atestare documentară a aşezării. Hramul a fost organizat de Forumul Democrat German local şi a început cu parada portului popular la care au participat 75 de perechi. Apoi a fost transportat bradul care este împodobit şi ridicat în faţa bisericii. După liturghie a avut loc spectacolul la care au luat parte ansamblurile de dansuri populare germane „Rosmarein" din Timişoara / Temeswar, „Enzian" Reşiţa / Reschitza şi cele din Anina / Steierdorf şi Bocşa / Bokschan. La Anina / Steierdorf au fost prezenţi oaspeţi din ţară, din Austria şi Germania, locuitori ai oraşului care trăiesc în alte ţări.

 

06.06.2004, Sadova Veche / Altsadowa (judeţul Caraş-Severin). Sărbătoarea de Kirchweih (hramul bisericii)

În acest an hramul bisericii a coincis cu aniversarea a 150 de ani de la construirea bisericii catolice. Sărbătoarea începe cu liturghia. Au urmat dansuri populare prezentate în faţa bisericii de grupurile de dansatori din Reşiţa / Reschitza.

Aniversarea a 150 de ani de la construirea bisericii a fost iniţiativa Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, care a lansat şi două plicuri prima zi şi o ştampilă poştală specială pentru a marca evenimentul.

 

06-20.06.2004, Reşiţa / Reschitza. Rezultatele alegerilor locale pentru F.D.G.B.M.

La Reşiţa / Reschitza, F.D.G.B.M. a primit 455 voturi şi nu a obţinut niciun loc în Consiliul Municipal.

În Consiliul comunal Gărâna / Wolfsberg s-au obţinut 33 de voturi din 182 şi au intrat în Consiliu Karl Richer şi Adolf Richer.

În Consiliul orăşenesc Anina / Steierdorf a intrat Gabriela Plestici cu 209 voturi.

În comuna Dognecea / Dognatschka s-au obţinut 46 voturi şi niciun loc de consilier.

În Oraviţa / Orawitza s-au primit 75 de voturi.

În Bocşa / Bokschan s-au primit 82 voturi şi niciun loc.

Pentru postul de primar la Gărâna / Wolfsberg s-au primit 119 voturi (din 198). A fost ales primar Karl Rank, candidatul F.D.G.B.M.

În Consiliul judeţean Caraş-Severin a fost ales Josef Barna, care avusese un mandat şi în legislatura 1996-2000. El s-a ales pe lista Partidului Democrat.

 

20.06.2004, Bucureşti / Bukarest. Rezultatele obţinute de F.D.G.R. în alegerile locale

În urma alegerilor, F.D.G.R. a câştigat 11 locuri de consilieri judeţeni, toate în judeţul Sibiu, unde Martin Bottesch a fost ales preşedinte al Cosiliului Judeţean, 99 în consilii comunale şi locale (2 în judeţul Arad, 2 în judeţul Braşov, 3 în judeţul Caraş-Severin, 3 în judeţul Mureş, 52 în judeţul Satu Mare / Sathmar, 34 în judeţul Sibiu şi 2 în judeţul Timiş), 9 primari (la Sibiu / Hermannstadt, Klaus Johannis a primit 88,7% din voturi, la Mediaş / Mediasch, Daniel Thellmann, la Cisnădie / Heltau, Johann Krech, la Brebu Nou / Weidental, Karl Rank). Cele mai bune rezultate s-au obţinut în judeţul Satu Mare / Sathmar, unde au fost aleşi 6 primari şvabi: Gabor Fezer (Tiream //Terem), Mihai Löchli (Ciumeşti), Mária Nagy (Petreşti / Petrifeld, realeasă mereu din 1990), Mihai Heinrich (Foeni / Fienen), Stefan Lang (Căpleni / Kaplan) şi 52 de de consilieri comunali germani. De asemenea, este de excepţie rezultatul obţinut la Sibiu / Hermannstadt, unde s-au câştigat postul de primar, prin K. Johannis şi majoritatea locurilor din Consiliul Municipal, 16, majoritatea absolută.

 

24-26.06.2004, Gleisdorf (Austria). Participarea trupei „Rolf Bossert" Reşiţa / Reschitza la festivalul internaţional de teatru

Pentru a patra oară, trupa Liceului „Diaconovici-Tietz" Reşiţa / Reschitza a participat la un festival sub genericul „Teatru mozaic". Au mai fost prezente trupe şcolare din Austria şi Rusia. Elevii au fost invitaţi şi la un workshop.

 

30.06.2004, Reşiţa / Reschitza. A XI-a ediţie a Paradei portului popular

Parada a făcut parte din festivităţile zilei Reşiţei. Au participat 150 de perechi din toate centrele cu germani din Banatul Montan. După liturghia ascultată în Biserica „Maria Zăpezii", perechile au mers spre centrul oraşului, oprindu-se la Monumentul foştilor deportaţi pentru a depune coroane. Pe scena în aer liber au evoluat formaţiile de dansuri germane din Orşova / Orschowa. De asemenea, şi-au adus contribuţia fanfara din Anina / Steierdorf şi corul „Franz Stürmer". Organizarea paradei a aparţinut, ca de obicei, Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, al Primăriei Reşiţa / Reschitza, şi al Asociaţiei Şvabilor din Austria.

 

01.07.2004, Reşiţa / Reschitza. Vizita ambasadorului Germaniei

Pentru prima oară, ambasadorul Germaniei la Bucureşti / Bukarest, Wilfried Gruber, a vizitat Reşiţa / Reschitza, la invitaţia F.D.G.B.M. Ambasadorul s-a întâlnit cu prefectul judeţului şi cu preşedintele Consiuliului judeţean Caraş-Severin. De asemenea, la sediul F.D.G.B.M., a discutat cu conducerea Forumului, în prezenţa subsecretarului de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Ovidiu Ganţ şi a prof. univ. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B. El a vizitat sediul Centrului de documentare şi tineret „Alexander Tietz", în acelaşi timp locaţie pentru biblioteca germană cu acelaşi nume, aflată în curs de construcţie, din 2003, cu sprijinul financiar al guvernului german. De asemenea, a fost vizitat Liceul „Diaconovici-Tietz", care are o secţie cu predare în limba germană. Ambasadorul a constatat că Reşiţa / Reschitza, aflată în declin economic, este oraşul cu cei mai mulţi germani din ţară, că ei formează o comunitate coerentă, activă, de bună calitate. Preşedintele F.D.G.B.M., Erwin Josef Ţigla, a mulţumit oaspeţilor pentru sprijinul acordat şi pentru vizită.

 

16-18.07.2004. Delegaţie a germanilor din Banatul Montan invitată la Forum Europa, în Austria

Un grup de germani din Banatul Montan a fost invitat la Forumul Europa organizat la Casa Europa „Karl Brunner" de la castelul Forchtenstein, la graniţa dintre landurile austriece Carintia şi Stiria. Tema întâlnirii: Perspectivele reformei pentru Europa lărgită. Au participat personalităţi politice din Austria. Întrucât unii membri ai grupului mai fuseseră la această manifestare în alţi ani, au fost distinşi la Neumarkt cu „Acul de onoare" din bronz: Maria Neubauer, Elisabeth Loghin, Alexander Erwin Ţigla. Grupul bănăţean a fost invitat de Heinz Strizl din Klagenfurt, membru onorific al Asociaţiei Germane de Cultură din Reşiţa / Reschitza, să viziteze Carintia. Au fost vizitate muzee şi locuri de agrement.

 

17.07.2004, Teaca / Tekendorf (judeţul Bistriţa-Năsăud). Sărbătoare câmpenească a saşilor din nordul Transilvaniei

Organizatorii manifestării au fost Forumul local prin consilierul local Eberhard Zaig, fost primar, cu sprijinul Institutului pentru Relaţii cu Străinătatea din Stuttgart. Au sosit oaspeţi din Tg.Mureş / Neumarkt, Bistriţa, Reghin / Sächsisch-Reen, dar şi Hilmar Münch, ataşat cultural al Consulatului general al R.F.G. la Sibiu / Hermannstadt şi deputatul Eberhard-Wolfgang Wittstock. Programul a debutat cu o liturghie în aer liber. A urmat un program artistic al grupurilor de dansuri săseşti din Tg.Mureş / Neumarkt, Bistriţa / Bistritz, Reghin / Sächsisch-Reen, Teaca / Tekendorf. Au evoluat, de asemenea, fanfarele din Reghin / Sächsisch-Reen şi Teaca, un grup vocal al tineretului german din Suceava / Sutschawa.

 

29.07-05.08.2004, Poiana Mărului / Apfelalm. A VII-a ediţie a taberei de vacanţă „Germana cu haz"

Au participa 20 de tineri din Bocşa / Bokschan, Oraviţa / Orawitza, Reşiţa / Reschitza. Conducerea taberei: Ingrid Karin Protocsil (Reşiţa / Reschitza), Fritz Drexler (Graz), Elisabeth Bell (Reşiţa / Reschitza). Tinerii au învăţat dansuri populare şi cântece austriece, şi-au perfecţionat cunoştinţele de limbă germană, au făcut excursii.

 

12.08.2004, Bucureşti / Bukarest. Întâlnire a cancelarului R.F.G., Gerhard Schröder, cu conducerea F.D.G.R.

O delegaţie din R.F.G., compusă din parlamentari, aflată în vizită în România, a avut o întâlnire cu preşedintele de onoare al F.D.G.R., Paul Philippi, cu deputatul Eberhard-Wolfgang Wittstock, cu preşedintele Forumului Regional Vechiul Regat, Klaus Fabritius, cu preşedintele Fundaţiei Banatia, Hans Martin. Preşedintele F.D.G.R., Klaus Johannis şi Martin Bottesch, preşedintele comisiei de învăţământ a F.D.G.R. au avut o întâlnire cu cancelarul R.F.G., Gerhard Schröder, aflat în vizită la Bucureşti / Bukarest şi cu primul-ministru al României, Adrian Năstase. O a treia întâlnire a conducerii F.D.G.R. cu delegaţia germană a avut loc în timpul dineului oficial. Conducerea F.D.G.R a primit felicitări pentru succesul la alegerile locale din iunie 2004. K. Johannis a prezentat activitatea F.D.G.R., efortul său de a îmbunătăţi viaţa germanilor şi odată cu aceasta a unor segmente din societatea românească. El a prezentat succesele administraţiei sibiene pe care o conduce şi a cerut sprijin pentru atragerea de noi investiţii din Germania. M. Bottesch, preşedintele Consiliului judeţean Sibiu, a prezentat avantajele zonei pentru investitori. El a cerut ajutor pentru trimiterea de cadre didactice germane în şcolile cu limba germană de predare din România. Oficialii germani au promis că nu vor reduce ajutorul de cca 2 milioane euro pentru minoritatea germană.

 

25.09.2004, Biertan / Birthälm (judeţul Sibiu). A XIV-a Întâlnire a saşilor

În centrul manifestării a stat aniversarea a 270 de ani de la colonizarea landlerilor, alungaţi din Austria pentru că erau evanghelici, în timp ce Casa de Habsburg îi voia catolici. După liturghie s-au rostit cuvinte de salut din partea oaspeţilor. În piaţa centrală a avut loc parada portului popular, la care au participat formaţiile de dansuri din Sibiu / Hermannstadt, Braşov / Kronstadt, Sighişoara / Schäßburg, Bistriţa / Bistritz, Reghin / Sächsisch-Reen, Tg.Mureş / Neumarkt. În cadrul adunării festive, Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, landler din Apoldu de Sus / Großpold şi cercetător al istoriei landlerilor, a ţinut o conferinţă pe această temă. În programul artistic au fost incluse: dansuri ale formaţiilor amintite în centrul comunei, iar la căminul cultural dr. Johanna Bottesch a prezentat diapozitive cu landlerii şi au avut loc două spectacole de teatru prezentate de trupele de tineri din Sibiu / Hermannstadt şi Făgăraş / Fogarasch.

 

01.10.2004, Anina / Steierdorf. Distincţie austriacă oferită lui Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M.

În cadrul deschiderii festive a celei de-a XIV-a ediţii a Decadei culturale germane din Banatul Montan, care a avut loc la Steierdorf /Anina, ambasadorul Austriei la Bucureşti / Bukarest, Christian Zeileissen, a înmânat lui Erwin Josef Ţigla, Distincţia onorifică de argint pentru merit, conferită de preşedintele Republicii Austria, la 19.07.2004. În expunerea de motive, ministrul de externe al Austriei sublinia că E. J. Ţigla era de peste un deceniu figura conducătoare a grupului etnic al germanilor din Banatul Montan, originari din Austria. Aceştia erau cca. 6.000 şi formau 10% din totalul membrilor minorităţii germane din România. Acest grup întreţinea relaţii strânse cu Austria, îndeosebi cu Stiria, ai cărei prim-miniştri au vizitat de 3 ori Banatul Montan. Se amintea şi activitatea lui publicistică şi în domeniul activităţii de caritate.

 

01-03.10.2004, Käsmark (Slovacia). Simpozion al reprezentanţilor minorităţilor din fosta monarhie dunăreană

Au participat reprezentanţi ai germanilor din: Croaţia, Polonia, România, Ucraina, Ungaria şi Slovacia. Din România a plecat o delegaţie formată din: dr. Paul Jürgen Porr, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania, Horst Martin, conducător al Fundaţiei „Banatia" din Timişoara / Temeswar, Siegfried Thiel, jurnalist la „Banater Zeitung" (Timişoara / Temeswar) şi Ingeborg Nemeşagu din partea F.D.G.B.M. Simpozionul a fost organizat de Uniunea organizaţiilor din Austria ale minorităţilor germane din Europa şi a dezbătut problema interesului presei pentru minorităţi. În final s-au formulat dezideratele fiecărei delegaţii faţă de guvernul federal al Austriei. Delegaţia din România a propus: protejarea monumentelor vechi austriece, ajutor constând în cadre didactice pentru România, stagii de documentare, biblioteci austriece la Satu Mare / Sathmar, Braşov / Kronstadt sau Arad, trimiterea de cărţi pentru bibliotecile germane din România, schimb de tineri în probleme europene. P. J. Porr a propus ca simpozionul din 2005 să aibă loc la Sibiu / Hermannstadt.

 

01-10.10.2004, Reşiţa / Reschitza, Anina / Steierdorf, Bocşa / Bokschan, Dognecea / Dognatschka ş.a. A XIV-a ediţie a Decadei Culturale Germane din Bantul Montan

Au fost organizate 49 de manifestări la Reşiţa / Reschitza şi în alte 11 aşezări din Banatul Montan. Cele mai importante au fost: Ziua ţinutului natal al germanilor din Banatul Montan, care a avut loc la Steierdorf-Anina, Festivalul minorităţilor de la Steierdorf-Anina, inaugurarea noului Centru german de tineret, documentare şi cultură „Alexander Tietz" Reşiţa / Reschitza, al 75-lea hram (Kirchweih) al bisericii din Sigismund - Steierdorf, întâlnirea rectoratelor universităţilor din Reşiţa / Reschitza şi Leoben (Austria). Precum şi la celelalte ediţii, au avut loc conferinţe video, expoziţii, lansări de cărţi, spectacole muzicale şi de dansuri populare germane. S-au acordat înalte distincţii lui Erwin Josef Ţigla din partea statului austriac şi prof. Reinhold Reimann(Graz), declarat cetăţean de onoare al Reşiţei.

 

06.10.2004, Reşiţa / Reschitza. Inaugurarea Centrului Cultural German pentru Tineret şi Documentare „Alexander Tietz"

Edificiul de până atunci al Bibliotecii „Alexander Tietz" a fost extins în anii 2003-2004, cu finanţare din R.F.G. şi de la Asociaţia „Banat JA" Timişoara / Temeswar. Noul edificiu are 5 spaţii: biblioteca, biroul, subsolul, sală de conferinţe, camera de oaspeţi. Ceremonia de inaugurare a fost deschisă de corul „Franz Stürmer", care a intonat imnurile României şi Germaniei. Preşedintele F.D.G.B.M. şi conducătorul noului Centru, Erwin Josef Ţigla, a vorbit despre istoricul construcţiei. Au rostit apoi alocuţiuni: reprezentanţi ai Ambasadei germane, ai Consulatului german din Timişoara / Temeswar, preşedintele F.D.G.R., Klaus Johannis, subsecretarul de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Ovidiu Ganţ, deputatul F.D.G.R., Wolfgang Wittstock, preşedintele F.D.G.B., Karl Singer, Herta Mircea, conducătoarea Organizaţiei şvabilor bănăţeni din Germania şi Austria, primarul Reşiţei, directorul Asociaţiei „Banat JA", Horst Martin. Edificiul a fost apoi sfinţit într-o liturghie ecumenică. Cei 40 de participanţi la festivitate s-au deplasat din curtea interioară în faţa edificiului unde a fost dezvelit bustul lui „Alexander Tietz" de către prof. univ. Damian Vulpe, urmaş al scriitorului.

 

20.10.2004, Timişoara / Temeswar. Desemnarea lui Ovidiu Ganţ candidat al F.D.G.R. pentru alegerile de deputaţi

Ovidiu Ganţ a fost director al Liceului „Lenau" din Timişoara / Temeswar şi apoi a fost numit subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice. El dorea să facă parte din Comisia pentru educaţie şi învăţământ, fiind convins că şcolile în limba germană constituie temelia pentru continuarea existenţei minorităţii germane.

 

22-24.10.2004, Baja (Ungaria). A IX-a întâlnire a jurnaliştilor de la emisiunile de radio în limba germană

La seminar au participat redacţii de emisiuni radio în limba germană din România, Ungaria, Serbia, Croaţia. În acest an, din România au fost prezenţi jurnalişti germani din Arad, Reşiţa / Reschitza, Tg.Mureş / Neumarkt, Timişoara / Temeswar. S-a discutat despre strategiile reclamei şi marketingului, despre schimburi de emisiuni şi colaboratori. Viitoarea întâlnire, s-a stabilit, va fi la Timişoara / Temeswar.

 

23.10.2004, Timişoara / Temeswar. Zilele culturii germane timişorene

La festivităţi au participat formaţii timişorene (Cercul de cântări Timişoara / Temeswar şi grupul de dansatori), reşiţene (corul „Franz Stürmer" şi trio „Banatul Montan"), din Teremia / Marienfeld şi Călan / Kalan.

 

24.10.2004, Reşiţa / Reschitza. Sfinţirea bisericii catolice „Sfânta Treime"

Piatra de temelie a fost pusă la 4.05.2003, la ceremonia de sfinţire a bisericii au participat episcopul diocezei Timişoara / Temeswar, Martin Roos, numeroşi preoţi şi credincioşi, reprezentanţi ai autorităţilor locale. Biserica se află în cartierul Govândari şi dispune de o orgă primită din Austria. Cea mai mare parte a finanţării a fost asigurată de episcopia Rottenburg - Stuttgart.

 

26.10.2004, Reşiţa / Reschitza. Ziua naţională a Austriei, sărbătorită la Reşiţa / Reschitza

Ambasadorul Austriei, Christian Zeilleissen, a fost prezent la Reşiţa / Reschitza pentru a sărbători Ziua naţională a Austriei. Este pentru prima dată când o ambasadă sărbătoreşte Ziua naţională în afara Bucureştiului. La Biblioteca germană „Alexander Tietz", ambasadorul a avut o întâlnire cu membri ai F.D.G.B.M., ai căror înaintaşi au venit aici din Austria, şi a asistat la un program artistic.

La o altă întâlnire cu ambasadorul au participat reprezentanţi ai prefecturilor şi consiliilor judeţene, ai primăriilor oraşelor din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Mehedinţi, Timiş, reprezentanţi ai cultelor, ai firmelor cu capital austriac, ai mass-media. E. J. Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M., a vorbit despre semnificaţia zilei Austriei, iar ambasadorul Zeilleissen despre relaţiile Austriei cu România, prin intermediul Banatului. De asemenea, au luat cuvântul câţiva reprezentanţi ai autorităţilor.

 

03.11.2004, Bucureşti / Bukarest. Interpelarea deputatului F.D.G.R., Eberhard-Wolfgang Wittstock, pentru ministrul finanţelor

Deputatul german a întrebat dacă s-au stabilit în Legea bugetului pe 2005 fonduri pentru plata despăgubirilor prevăzute în legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere. Dacă s-au prevăzut, cărui ordonator de credite i-au fost repartizate. La 29.11., ministrul Mihai Tănăsescu a răspuns că sumele au fost prevăzute, vor fi alocate prefecturilor şi vor fi stabilite de comisiile înfiinţate la nivelul judeţelor iar apoi vor fi virate în contul beneficiarilor.

 

16.11.2004, Reşiţa / Reschitza. Vernisarea expoziţiei „Acasă în Reich!", strămutarea germanilor din Bucovina, 1940

La iniţiativa Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza a fost organizată la Muzeul Banatului Montan expoziţia „Heim ins Reich!"/Întoarcerea <Acasă în Reich!>. Strămutarea germanilor din Bucovina, 1940, a Institutului „Bucovina" din Germania. Expoziţia a fost itinerată la Suceava / Sutschawa şi acum, la Reşiţa / Reschitza. Expoziţia are texte în germană, română şi ucraineană.

 

20.11.2004, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea reprezentanţilor F.D.G.R.

Au participat reprezentanţi din toate regiunile ţării locuite de germani. Au prezentat rapoarte de activitate preşedintele F.D.G.R., Klaus Johannis, deputatul F.D.G.R., Eberhard-Wolfgang Wittstock, subsecretarul de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Ovidiu Ganţ. Informări au fost prezentate de reprezentantul Organizaţiei de Tineret a F.D.G.R., cei ai comisiilor pentru învăţământ şi economică şi reprezentanţii F.D.G.R. în Consiliul Minorităţilor. Între subiectele discutate a fost şi participarea F.D.G.R. la alegerile parlamentare.

Preşedintele de onoare al F.D.G.R., prof. univ. dr. Paul Philippi, a abordat în cuvântul de deschidere problema angajării politice a F.D.G.R. De când reprezentanţi ai Forumului ocupă anumite funcţii de conducere nu se mai face doar „o politică de opinie" ci şi „politica puterii" (cum arată şi preşedintele Johannis). P. Philippi atrage atenţia că „pierderea puterii este mult mai drastică pentru o minoritate decât pentru un partid" şi cere ca F.D.G.R. să fie pregătit pentru acest moment, să se îngrijească de „politica de opinie", să determine populaţia majoritară să aibă o opinie pozitivă faţă de minoritatea germană.

 

25.11.2004, Tirol / Tirol (judeţul Caraş-Severin). Vizită a primului-ministru al landului Tirolul de Sud

Luis Durnwalder, primul-ministru al landului Tirolul de Sud, a făcut o scurtă vizită în satul Tirol, unde intenţiona să desfăşoare proiecte ale guvernului său. Era prima vizită de acest fel într-un sat care purta numele regiunii din care veniseră coloniştii. Oaspetele a fost însoţit de Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M. El a vizitat şcoala, cu o secţie de predare în limba germană, biserica romano-catolică, Casa de cultură „Sfânta Ana", unde au avut loc discuţii despre proiectul instruirii de specialitate a elevilor de la Liceul „Diaconovici-Tietz" Reşiţa / Reschitza, la şcoala hotelieră din Meran, despre proiecte de sprijinire a agriculturii din regiune.

 

28.11.2004, Bucureşti / Bukarest. Candidaţii F.D.G.R. pentru alegerile parlamentare

Pentru prima dată după 1989, F.D.G.R. a depus o listă completă de candidaţi pentru parlament, în mai multe judeţe. Pe lista candidaţilor figurează:

1. Ovidiu Victor Ganţ, Timişoara / Temeswar, subsecretar de stat

2. Zeno Karl Pinter, Sibiu / Hermannstadt, conferenţiar universitar

3. Johann Stefan Lerm, Satu Mare / Sathmar, director

4. Nikolaus Kleininger, Bucureşti / Bukarest, director în Ministerul Învăţământului

5. Christine Manta-Clemens, Sibiu / Hermannstadt, inspector şcolar general adjunct

6. Michael Szellner, Arad, director de liceu

7. Helge Dirk Fleischer, Sibiu / Hermannstadt, asistent universitar

F.D.G.R. a participat la campania electorală prin adunări, afişe, fluturaşi, interviuri în presă.

Pentru Senat, F.D.G.R. l-a desemnat drept candidat pe Wolfgang Wittstock, în judeţul Braşov.

 

28.11.2004, Bucureşti / Bukarest. Rezultatele F.D.G.R. la alegerile parlamentare

F.D.G.R. a prezentat o listă proprie în alegerile pentru Camera Deputaţilor şi a susţinut candidatura lui Eberhard-Wolfgang Wittstock ca independent pentru un mandat de senator în judeţul Braşov. Lista F.D.G.R. a primit în toată ţara 36.000 voturi, din care 22.000 în jud. Sibiu / Hermannstadt, iar E.-W. Wittstock a primit 11.000 voturi. F.D.G.R. a primit un loc de deputat, garantat din oficiu organizaţiilor minorităţilor care nu au realizat cota minimă de voturi pentru un mandat. Acest loc a fost ocupat de Ovidiu Ganţ, primul pe lista F.D.G.R., care va fi deputat de Sibiu / Hermannstadt, dar va reprezenta pe toţi germanii din ţară. În cele 18 circumscripţii electorale unde au fost propuşi candidaţi, lista germană a obţinut următoarele rezultate: Alba-371 voturi; Arad-1074; Bacău-479; Bihor-651; Bistriţa-Năsăud-311; Bucureşti-1.132; Caraş-Severin-777; Hunedoara-731; Cluj-678; Constanţa-272; Braşov-1.751; Maramureş-477; Mureş-1.101; Satu Mare-791; Suceava-546; Timiş-2730; Tulcea-0.

 

02-05.12.2004, Reşiţa / Reschitza. Seminar pentru elevii germani, redactori ai revistelor şcolare

Au participat 29 elevi din Arad, Bucureşti / Bukarest, Cluj / Klausenburg, Deva / Diemrich, Braşov / Kronstadt, Reşiţa / Reschitza, Satu Mare / Sathmar, Sibiu / Hermannstadt, Târgu Mureş / Neumarkt, însoţiţi de 3 profesori. Conducătorii seminarului: Hans Frank, Werner Kremm (de la „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien"), Sigfried Thiel, Beatrice Predan-Hallabrin şi Zoltan Pazmany (de la „Banater Zeitung"). Teme de discuţie: ştirile, relatările, comunicarea jurnalistică, redactarea ziarului „Tolles Team", care apare ca supliment la „ADZ für Rumänien". Organizatori: Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien", Institut für Auslandsbeziehungen Stuttgart.