Minoritatea germană 2005
09.01.2005, Reşiţa / Reschitza. Acordarea premiului „Alexander Tietz" lui Horst Martin
Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor şi F.D.G.B.M. au decis în şedinţa din 09.01. să acorde premiul „Alexander Tietz" pentru anul 2005 lui Horst Martin, directorul fundaţiei „Banatia"din Timişoara / Temeswar, pentru merite deosebite faţă de germanii din Banatul Montan, pentru eforturile sale în consolidarea şi afirmarea minorităţii germane din România. „Banatia" a contribuit la construirea Centrului pentru Documentare şi Tineret „Alexander Tietz".
10.01.2005, Sibiu / Hermannstadt. Comemorarea a 60 de ani de la deportarea saşilor în Rusia
În sala oglinzilor de la sediul Forumului din Sibiu / Hermannstadt s-au adunat foşti deportaţi şi oameni interesaţi de istorie pentru a comemora 60 de ani de la începutul deportării. Manifestarea a fost deschisă de prof. univ. dr. Hans Klein, preşedintele Forumului Sibiu / Hermannstadt. Apoi au fost citite amintirile publicate de Agnes Tarka şi Karl Schörnig, preşedintele Asociaţiei Deportaţilor din Sibiu / Hermannstadt. Parohul Kilian Dörr a rostit o rugăciune. Apoi a fost vizionat filmul Sclavii muncii sub Hitler şi Stalin de Günther Czernetzky, după o introducere făcută de Hannelore Baier. În final, preotul Heinz Galter a povestit din amintirile sale.
12.01.2005, Bucureşti / Bukarest. Comemorarea a 60 de ani de la deportarea germanilor în Rusia
La Casa Schiller, Forumul Bucureşti / Bukarest şi Asociaţia Deportaţilor au organizat comemorarea a 60 de ani de la începutul deportării. A vorbit preşedintele Asociaţiei, Leopold Minkiewicz. În Bucureşti / Bukarest erau în 1990, 137 de foşti deportaţi, iar în 2005, 80. Au fost prezenţi doi referenţi de la Ambasada R.F.G. la Bucureşti / Bukarest.
13.01.2005, Drabenderhöhe (Germania). Comemorarea a 60 de ani de la deportarea saşilor în U.R.S.S.
Grupa Departamentului Drabenderhöhe din Organizaţia saşilor din Germania şi Asociaţia „Adele Zay" au organizat comemorarea. Adunarea a rememorat zilele negre ale deportării. S-a citit din jurnalul unei fost deportate. A cântat corul „Honterus" şi s-au spus rugăciuni.
14-15.01.2005, Ulm (R.F.G.). Comemorarea centrală a 60 de ani de la deportarea în U.R.S.S.
În prima zi a avut loc o amplă discuţie pe podium cu specialişti în cercetarea deportării, din R.F.G., România, Iugoslavia şi cu supravieţuitori ai deportării. A doua zi a avut loc o mare adunare a foştilor deportaţi, a rudelor victimelor deportării. Ei au asistat la o liturghie ecumenică în Hala Dunărea din Complexul expoziţional Ulm. Oficialităţi ale landului Baden-Würtemberg, reprezentanţii organizaţiilor saşilor şi şvabilor din R.F.G. au rostit cuvântări comemorative.
15.01.2005, Oradea / Großwardein. Comemorarea a 60 de ani de la deportarea în Rusia
Din judeţul Bihor au fost deportate 546 persoane, bărbaţi şi femei, la muncă forţată în Rusia pentru că erau germani. Aceste precizări au fost făcute de preşedintele Forumului Oradea / Großwardein, Johann Nilgesz, în adunarea comemorativă ţinută cu o parte dintre supravieţuitori şi cu urmaşi ai celor morţi în Rusia. La adunare au participat şi episcopul Bisericii catolice, Josef Tempfli, reprezentantul Bisericii Reformate, Attila Mátyás, preotul Bisericii Evanghelice, Mihai Mart, preoţii comunelor locuite şi de germani, Johann Schwartz, preşedindele Forumului Regional Transilvania de Nord, Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M. Au luat cuvântul I. Schwartz, E. J. Ţigla şi Julius Hager, preşedintele Asociaţiei Deportaţilor din Transilvania de Nord. Reprezentanţii cultelor s-au rugat împreună pentru cei morţi. Episcopul Tempfli a sfinţit placa comemorativă de pe sediul Forumului din Oradea / Großwardein. În final, corul Forumului a interpretat câteva cântece iar actori de la Teatrul din Oradea / Großwardein au recitat versuri adecvate momentului comemorării.
19.01.2005, Bucureşti / Bukarest. Nou subsecretar de stat german la Departamentul pentru Relaţii Interetnice
În locul lui Ovidiu Ganţ, care a ocupat această funcţie până acum, a fost numit conf. univ. dr. Zeno Karl Pinter din Sibiu / Hermannstadt, după ce O. Ganţ a fost ales în parlament. El fusese al doilea pe lista candidaţilor în alegerile parlamentare din noiembrie 2004 şi a fost desemnat de conducerea F.D.G.R. pentru această funcţie.
20.01.2005, Düsseldorf. Comemorarea a 60 de ani de la deportarea saşilor şi şvabilor în U.R.S.S.
Organizaţiile saşilor şi şvabilor din landul Renania de Nord - Westfalia au pregătit manifestarea care a avut loc la Casa „Gerhart Hauptmann". La adunare au luat cuvântul reprezentanţi ai autorităţilor landului şi ai organizaţiilor saşilor şi şvabilor. Apoi a fost prezentat filmul Sclavii Donbasului - deportaţii germani îşi amintesc, de Günter Czernetzky. După film au urmat discuţii.
22.01.2005, Reşiţa / Reschitza. Comemorarea centrală (pe ţară) a 60 de ani de la începerea deportării germanilor din România în Rusia
Ceremonia comemorării a avut loc în biserica romano-catolică „Maria Zăpezii" din Reşiţa / Reschitza, unde au fost prezenţi foşti deportaţi din oraş şi din alte 25 de aşezări din ţară, reprezentanţi ai conducerii F.D.G.R., ai Ambasadei Germane, ai unor organizaţii ale germanilor din România care trăiesc în străinătate.
Pentru început, corul „Franz Stürmer" a interpretat melodia Departe în Rusia, la Stalino. Liturghia a fost ecumenică; au participat: episcopii romano-catolici de Timişoara / Temeswar, Martin Roos, şi Satu Mare / Sathmar, Eugen Schönberger şi episcopul evanghelic Christoph Klein (Sibiu / Hermannstadt), preotul ortodox Berbenţea (Reşiţa / Reschitza), pastorul reformat Botond Makay (Reşiţa / Reschitza), preotul greco-catolic Cornel Laurenţiu (Reşiţa / Reschitza). În cadrul ceremoniei au luat cuvântul decanul romano-catolic de Reşiţa / Reschitza, preotul József Csaba Pál, Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M., Ignaz Bernhard Fischer, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi în Rusia din România, Rolf Maruhn, consul al R.F.G. la Timişoara / Temeswar, Carol König, director în Ministerul Culturii, Ovidiu Ganţ, deputatul F.D.G.R., Walter Konschitzky, referent al Asociaţiei şvabilor bănăţeni din Germania, Wolfgang Steffanides (Viena) preşedintele Asociaţiei austriecilor, Zeno Karl Pinter, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, prof. univ. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., prof. univ. Paul Philippi, preşedinte de onoare al F.D.G.R., Elke Sabiel (Timişoara / Temeswar) preşedinte de onoare al Asociaţiei foştilor Deportaţi în Rusia din România, Ana Gabor (Tg.Mureş / Neumarkt), fostă deportată, Julius Hager (Satu Mare / Sathmar), fost deportat.
În biserică a fost organizată o expoziţie de pictură cu lucrări despre deportare de Anton Ferenschütz şi Franz Binder.
După liturghie, la Monumentul deportaţilor care au murit în Rusia s-au depus coroane de flori, în sunetele fanfarei din Anina / Steierdorf. Episcopii Martin Roos şi Christoph Klein au rostit rugăciunile.
22.01.2005, Würzburg (Germania). Comemorarea a 60 de ani de la deportarea şvabilor în U.R.S.S.
La biserica „Sfântul Sebastian" a avut loc o liturghie de comemorare a deportării şvabilor bănăţeni. După liturghie, în centrul cartierului Heuchelhof s-a ţinut o adunare la care s-a prezentat o conferinţă despre deportare, susţinută de locţiitorul preşedintelui Organizaţiei şvabilor bănăţeni din Germania. Apoi a luat cuvântul primăriţa oraşului, iar un supravieţuitor a citit din cartea sa de amintiri despre deportare şi închisoarea politică din România.
22.01.2005, Nürnberg (Germania). Comemorarea a 60 de ani de la deportarea germanilor din România în U.R.S.S.
Manifestarea a fost pregătită de organizaţiile locale ale saşilor şi şvabilor din Germania şi a avut loc la Muzeul Naţional German. Au participat foşti deportaţi, rude ale celor decedaţi în deportare, oaspeţi, oficialităţi. Cuvântările au subliniat efectele grave ale deportării pentru saşi şi şvabi. Istoricul Günter Klein a ţinut o conferinţă asupra premiselor şi urmărilor deportării, apoi s-a citit dintr-un jurnal de amintiri al unei deportate. În continuare a fost prezentat filmul lui G. Czernetzky, Sclavi sub Hitler şi Stalin. A urmat o discuţie pe podium cu 4 supravieţuitori ai deportării, condusă de Horst Göbbel. În încheiere, o fanfară săsească şi un cor şvăbesc au interpretat cântece amintind de deportare.
09.02.2005, Bucureşti / Bukarest. Declaraţie a deputatului F.D.G.R. în Parlament, la 60 de ani de la începutul deportării în Rusia
Ovidiu Ganţ, deputatul F.D.G.R., a relevat că deportarea a fost doar pentru germani şi s-a încheiat cu moartea a un sfert din cei 75.000 deportaţi, din cauza condiţiilor de muncă şi de viaţă. Deportarea s-a produs la ordinul lui Stalin. F.D.G.R. exprimă mulţumirea pentru felul în care guvernul român a realizat reparaţia morală, cerând scuze pentru participarea autorităţilor române la executarea deportării, sub ocupaţie sovietică, asigurând şi o reparaţie materială supravieţuitorilor. Îşi exprimă speranţa că şi alte state vor proceda la fel cu foştii deportaţi.
11.02.2005, Timişoara / Temeswar. Premiul „Stefan Jäger" acordat Monicăi-Renate Urban
Fundaţia „Stefan Jäger" a acordat învăţătoarei Monica-Renate Urban premiul cu acelaşi nume pentru anul 2005, ca recunoaştere a contribuţiei sale la dezvoltarea învăţământului şi culturii în limba maternă germană.
26.02.2005, Ploieşti. Comemorarea a 60 de ani de la începutul deportării germanilor din România în Rusia
Forumul judeţean Prahova, în colaborare cu Consiliul judeţean Prahova, a organizat la Muzeul memorial „Paul Constantinescu" din Ploieşti o manifestare comemorativă. În prima parte a fost evocată tragedia din 1945, de către preşedinta Forumului Prahova, Nadia Niculescu, vicepreşedinta Lidia Trică şi fostul deportat Arthur Schuller. A urmat un recital vocal-instrumental.
30.03-02.04.2005, Timişoara / Temeswar. A VI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Liceal în limba germană
Au participat echipe de teatru din România, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina. Teatrul de Stat German din Timişoara / Temeswar a dat un spectacol pentru participanţii la festival, iar actorii săi au condus workshop-uri pentru elevii-actori. Din România au participat două trupe din Timişoara / Temeswar şi câte una din Reşiţa / Reschitza, Satu Mare / Sathmar şi Sibiu / Hermannstadt.
02.04.2005, Reşiţa / Reschitza. Aniversarea a 15 ani de la înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan
Aniversarea a fost marcată printr-o adunare la Centrul German de Tineret şi Documentare „Alexander Tietz". Preşedintele F.D.G.B.M., Erwin Josef Ţigla a prezentat activitatea culturală, economică, socială, politică desfăşurată. Forumul are sediul în Reşiţa / Reschitza, cu filiale la Anina / Steierdorf, Bocşa / Bokschan, Caransebeş / Karansebesch, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg, în comunele Dognecea / Dognatschka, Măureni / Moritzfeld, Rusca Montană / Russberg, la care se adaugă filialele Drobeta-Turnu Severin şi Orşova / Orschowa din judeţul Mehedinţi. F.D.G.B.M. a câştigat 1 post de primar la Brebu Nou / Weidental, posturi de viceprimar şi consilieri judeţeni şi locali. Datorită F.D.G.B.M. s-au stabilit relaţii strânse ale României cu Austria şi Germania. În 2004 F.D.G.B.M. are 579 de membri şi 111 simpatizanţi.
16.04.2005, Reşiţa / Reschitza. Sărbătorirea unui deceniu de activitate a Forumului Tineretului German din Banat
Au participat 190 de tineri din Anina / Steierdorf, Bocşa / Bokschan, Biled, Caransebeş / Karansebesch, Oraviţa / Orawitza, Orşova / Orschowa, Reşiţa / Reschitza, Sânnicolau Mare /Großsanktnikolaus, Timişoara / Temeswar. La adunare au participat şi prof. univ. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M., Edith Singer, preşedinta Forumului Tineretului Reşiţa / Reschitza ş.a. S-au organizat jocuri şi întreceri sportive. La Centrul German pentru Tineret „Alexander Tietz" s-a discutat despre activitatea organizaţiilor de tineret din cei 10 ani, despre dificultăţile lor. A urmat premierea câştigătorilor concursurilor de dans.
22-24.04, 2005, Reşiţa / Reschitza. A XV-a ediţie a Zilelor Literaturii Germane la Reşiţa / Reschitza
Tema a fost Poziţia povestitorului. Din cauza inundaţiilor din Banat au ajuns mai puţini autori: Edith Guip-Cobilanschi (Timişoara / Temeswar), Maria Magdalena Kumher (Germania), Ludwig Höcher (Germania).
Au fost lansate 3 cărţi apărute la Reşiţa / Reschitza: Doina şi Gustav Hlinka: Pictură naivă. Naive Malerei. coord. Nicole Opaţchi, Erwin Josef Ţigla, 2004; Erwin Josef Ţigla, Biserici romano-catolice din Arhidiaconatul Banatului Montan. Römisch-katholische Kirchen im Erzdechanat des Banater Berglands. A Bánsági Hegyvidék Főesperességének Római Katolikus Templomai, 2004 şi Heimweh ist die schlimmste Krankheit. Erzählungen von Russlanddeportierten, III. Bd. Coord.: Erwin Josef Ţigla, 2005.
23-25.04.2005, Graz. Vizita unei delegaţii de lideri locali şi întreprinzători din Banatul Montan în Stiria
La iniţiativa F.D.G.B.M., o delegaţie de 12 persoane, mici întreprinzători şi lideri locali din judeţul Caraş-Severin au făcut o vizită în Stiria, la invitaţia primului-ministru al acestui land, Waltraud Klasnic. S-au purtat discuţii privind energia regenerabilă, posibilităţi de cooperare în prelucrarea lemnului. De asemenea, au avut loc întâlniri cu lideri politici din Stiria. S-a stabilit un schimb regulat de asemenea vizite.
27-29.04.2005, Gleisdorf (Austria). Delegaţie din Banatul Montan în Austria
La invitaţia primului-ministru al landului Stiria, Waltraud Klasnic, o delegaţie a judeţului Caraş-Severin, compusă din: Horia Irimia, vicepreşedintele Consiliului judeţean, Josef Barna, membru al Consiliului din partea F.D.G.B.M., Gh. Neicu, primarul Aninei, Nicolae Negrea-Carabineanu, secretarul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură, Waldemar König, referent economic în conducerea F.D.G.B.M., proprietarii unor firme, a vizitat câteva întreprinderi economice şi a avut discuţii la Camera Economică a Stiriei despre schimburile dintre Stiria şi Banatul Montan. Delegaţia a fost primită de primul-ministru Waltraud Klasnic, care a fost la Reşiţa / Reschitza în martie 2004. Ea a făcut propuneri de cooperare şi a discutat cu delegaţia despre integrarea României în U. E. Waltraud Klasnic a primit diploma de cetăţean de onoare al Aninei / Steierdorf, conferită în 28.02.2005. Într-o discuţie cu experţi economici s-a stabilit ca în septembrie 2005, un grup de specialişti din Stiria să vină în Banat. Delegaţia a vizitat primăria din Graz şi târgul de primăvară.
07.05.2005, Reşiţa / Reschitza. A III-a ediţie a Primăverii culturale germane
În sala „Lira" au evoluat formaţii culturale din Reşiţa / Reschitza, alături de corul „Franz Stürmer", trio „Banatul Montan" şi formaţiile de dans ale forumului local.
12.05.2005, Reşiţa / Reschitza. Seminar despre integrarea europeană
La Centrul German pentru Tineret, Documentare şi Cultură „Alxander Tietz" Reşiţa / Reschitza s-a organizat seminarul „Uniunea Europeană. Europa în România-România în Europa". Au participat personalităţi ale vieţii publice, precum preşedintele Consiliului judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, rectorul Universităţii „Eftimie Murgu" Reşiţa / Reschitza, prof. univ. Ion Vela ş.a. Au fost susţinute referate despre integrarea europeană, după ce România a semnat, la 25.04.2005, tratatul de aderare. La discuţii au participat oaspeţii din Germania, prof. univ. Lorentz Peter (Saarbrücken),Paolo Minerva (Italia) şi E. J. Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M. Au participat şi elevi, studenţi interesaţi de programele U.E.
13-16.05.2005, Neumarkt (Austria). Delegaţia din Banatul Montan în Austria, la seminarul european
La invitaţia Mişcării Federaliste din Austria o delegaţie din Banatul Montan a participat la seminarul european din 2005. Karl Ludwig Lupşiasca a vorbit despre situaţia minorităţilor din România. Seara, trio „Banatul Montan", condus de K. L. Lupşiasca a oferit concerte. Familia de pictori naivi Doina şi Gustav Hlinka din Reşiţa / Reschitza a vernisat o expoziţie la Banca Raiffeisen din Neumarkt. Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M. a prezentat expoziţia şi relaţiile bune dintre Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza şi Mişcarea Federalistă Europeană. Delegaţia a făcut o vizită în Klagenfurt.
18.05.2005, Graz. Delegaţia din Banatul Montan la întâlnirea stirienilor
Asociaţia culturală „Südmark" din Graz a invitat o delegaţie din Banatul Montan la ziua anuală a Asociaţiei şi la întâlnirea stirienilor. Prof. univ. Reinhard Heinisch (Salzburg) a vorbit despre „Grupurile etnice şi minorităţile din Europa de sud-est". Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M. a vorbit în numele Banatului Montan. Trio „Banatul Montan" a contribuit la ambientul muzical al serii.
20-22.05.2005, Anina / Steierdorf. Inaugurarea sediului Forumului local şi sărbătorirea hramului bisericii (Kirchweih)
În 20.05. sărbătoarea a început cu inaugurarea sediului forumului german din Steierdorf - Anina / Steierdorf, la casa de cultură, a cărei renovare completă a realizat-o Mihai Crăiniceanu. Sala a fost sfinţită într-o ceremonie ecumenică. Apoi au fost declarate cetăţeni de onoare ai Aninei 8 personalităţi din Austria, Germania, Elveţia, S.U.A., pentru sprijinul acordat oraşului de-a lungul anilor. A urmat un scurt program artistic prezentat de grupele de dansuri austriece ale Forumului Anina / Steierdorf, fanfara locală şi formaţia „Cordial".
În 21.06. a fost ridicat pomul de Kirchweih la sediul Forumului. Perechile de tineri localnici şi oaspeţi au mers în şir spre sediul Forumului; de aici s-au îndreptat spre centrul oraşului, pe ritmurile fanfarei s-au dansat polca, valsul, länder ş.a. A urmat împodobirea bisericii pentru a doua zi. Duminică au sosit oaspeţi: Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M., trio „Banatul Montan" şi grupul de dansuri „Enzian" Reşiţa / Reschitza, grupurile de dansuri din Caransebeş / Karansebesch, Orşova / Orschowa, „Banater Rosmarein" Timişoara / Temeswar, oficialităţile oraşului. Din Piaţa Centrală toţi participanţii au mers la biserica romano-catolică. La sfârşitul liturghiei a fost sfinţit buchetul de Kirchweih. În piaţa bisericii, grupurile de dansatori în port popular şi-au prezentat programul. Dansurile au continuat în Piaţa Centrală. Seara, la noul sediu al Forumului, s-a organizat dans pentru toţi participanţii.
27-29.05.2005, Timişoara / Temeswar. A VII-a ediţie a Zilelor ţinutului natal al germanilor bănăţeni
Motto-ul întâlnirii a fost: „Valorile noastre-limba şi şcoala." Despre aceste subiecte s-a discutat la masa rotundă şi la simpozionul organizate. Au participat numeroşi localnici şi oaspeţi din ţară şi de peste hotare: vicepreşedinta Parlamentului R.F.G., Susanne Kastner, consulul german la Timişoara / Temeswar, ataşatul cultural al Ambasadei R.F.G., reprezentanţi ai organizaţiilor şvabilor din Austria şi Germania. Din Bucureşti / Bukarest au venit: deputatul Ovidiu Ganţ şi subsecretarul de stat Zeno Karl Pinter. La deschidere s-au conferit premii, cel mai important, „Stefan Jäger", revenind Eddei Elfriede Lupşiasca, pentru angajarea sa în serviciul şcolii germane din comuna Tirol şi al culturii germane. În acelaşi cadru a fost lansat volumul Unsere Wurzeln. Deutsche Tänze im und aus dem Banat [Rădăcinile noastre. Dansuri germane din şi în Banat] elaborată de austrieci şi bănăţeni.
A urmat un program cultural în sala Operei din Timişoara / Temeswar, prezentat de formaţiile artistice bănăţene (orchestre, ansambluri de dans).
A doua zi a avut loc parada portului popular prin Timişoara / Temeswar. A urmat o liturghie solemnă oficiată de episcopul romano-catolic, Martin Roos.
27-29.06.2005, Reşiţa / Reschitza. Comemorarea compozitorului austriac Robert Stolz
La 30 de ani de la moartea lui Robert Stolz, ultimul mare compozitor de operete din Viena, puse în scenă şi la Reşiţa / Reschitza, s-a organizat o expoziţie comemorativă de fotografii, afişe, la Muzeul Banatului Monatn. Expoziţia a fost organizată sub egida guvernului landului Stiria şi a lui Hans Stolz (Graz). Soţia compozitorului şi urmaşii săi s-au aflat în corespondenţă cu Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza. În 29.06. a fost prezentată o conferinţă despre R. Stolz, iar în 25.08. s-au lansat un plic şi o ştampilă speciale pentru 125 de ani de la naşterea compozitorului. Întâlnirea corurilor din 15.10.2005 este dedicată tot lui R. Stolz.
03.07.2005, Bucureşti / Bukarest. Ovidiu Ganţ observator în Parlamentul de la Strassburg
Fracţiunea parlamentară a „micilor minorităţi" l-a ales pe deputatul F.D.G.R., Ovidiu Ganţ, pentru a face parte din delegaţia parlamentară a României, care, de la 26.09. va participa, cu statutul de observator, la lucrările Parlamentului European, până la 1.01.2007, la integrarea României în U.E. El rămâne în acelaşi timp deputat în Parlamentul de la Bucureşti / Bukarest.
07-10.07. 2005, Băile Herculane / Herkulesbad. Întâlnire a minorităţilor din judeţul Caraş-Severin
Organizatori ai întâlnirii au fost Prefectura Judeţului Caraş-Severin şi Departamentul pentru relaţii Interetnice al Guvernului României. Au fost invitaţi reprezentanţi ai tuturor minorităţilor din Banatul Montan, dar nu s-au prezentat decât maghiarii, germanii, cehii, croaţii, sârbii, ucrainenii, romii. Din partea germanilor a participat Erwin Josef Ţigla, preşedintele F.D.G.B.M. La organizarea întâlnirii a contribuit şi preşedintele Forumului Orşova / Orschowa, Horst Karl Vaczi, care a oferit participanţilor un scurt program artistic al formaţiei de dansuri populare germane. Participanţii au discutat proiectul unei legi a minorităţilor, care va fi discutată în Parlament. De asemenea, s-a făcut un schimb de informaţii, s-a realizat o mai bună cunoaştere reciprocă.
09-16.07.2005, Neumarkt (Austria). Elevi din Reşiţa / Reschitza şi Caransebeş / Karansebesch la o întâlnire a tineretului european
În Casa Europa „Karl Brunner" din Stiria au loc anual întâlniri ale tineretului. În acest an au fost invitaţi 70 de tineri din 9 ţări europene. Din România a participat un grup de elevi de la Liceul „Diaconovici-Tietz" Reşiţa / Reschitza şi 4 din Caransebeş / Karansebesch, de la şcoli germane. Elevii au ascultat conferinţe ca: „Sunt acasă în Europa", „Europa: de la romani până azi", au participat la seminarii (emigraţia, minorităţile) şi au făcut vizite.
20-27.07.2005, Poiana Mărului / Apfelalm. „Germana cu haz" - a VIII-a ediţie
Participanţii: 10 tineri din Reşiţa / Reschitza şi 4 din Oraviţa / Orawitza şi Oţelu Roşu / Ferdinandsberg. Conducătoarea taberei: Ingrid Karin Protocsil. Programul de tabere a fost reluat în acest an şi au fost unele dificultăţi. Copiii au învăţat dansuri populare germane, dar şi moderne, au primit noţiuni despre joc în teatru, au făcut excursii şi şi-au perfecţionat cunoştinţele de limbă germană. Finanţarea manifestării a fost asigurată de Uniunea culturală „Südmark" din Graz.
15-27.07.2005, Neumarkt (Austria). Participarea unei delegaţii din Reşiţa / Reschitza la seminarul european
O delegaţie formată din 9 membri ai Asociaţiei Germane de Cultură Reşiţa / Reschitza a fost invitată la Neumarkt pentru a participa la seminarul european. O dată cu deschiderea Forumului Europa a avut loc şi prezentarea săptămânii tineretului, la care participă şi un grup de tineri germani din Reşiţa / Reschitza şi Caransebeş / Karansebesch. Între referenţi s-a aflat şi reprezentanta Ambasadei României la Viena, care a vorbit despre integrarea în U.E. 5 dintre membrii delegaţiei: Erwin Josef Ţigla, Elisabeth Németh, Eleonore Miulescu, Yvonne Christa Demenyi şi Cornelia Raţă au fost distinşi de oraşul Neumarkt pentru relaţiile strânse dintre această aşezare şi Banatul Montan.
28.07.2005, Orşova / Orschowa. Prima ediţie a Festivalului minorităţilor
Preşedintele Forumului Orşova / Orschowa, Horst Karl Vaczy a organizat un festival multietnic, numit Otto Alscher. Festivalul a debutat cu o liturghie în biserica romano-catolică, după care, în sunetele fanfarei, perechile s-au deplasat în faţa primăriei, unde au prezentat dansuri populare germane. Au participat dansatori români, germani, sârbi, cehi.
06-07.08.2005, Vişeu de Sus / Oberwischau. Sărbătoare germană pe Valea Vaserului: festivalul „Droben im Wassertal"
La Festival au participat formaţia de dansuri „Edelweiss" a Forumului local, corul german, echipa de dansuri populare româneşti din Vişeu / Oberwischau, echipele de dansuri germane din Beltiug / Bildegg şi Oradea / Großwardein, fanfara din Foeni / Fienen şi grupul cultural maghiar din Câmpulung pe Tisa. Parada portului popular nu s-a putut desfăşura din cauza ploii şi nici călătoria cu mocăniţa. Oaspeţi la această sărbătoare au fost: preşedintele Forumului Regional Transilvania de Nord, Johann Schwarz, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului din Maramureş, Walter Überhart, preşedintele Forumului din Beltiug / Bildegg, Franz Pech şi reprezentantul tineretului sătmărean, Stefan Leitner. Organizatorul festivalului a fost Forumul local, condus de Augustin Olear.
13.08.2005, Reşiţa / Reschitza. A XII-a ediţie a Paradei portului popular german
Parada a început prin liturghia ecumenică de la biserica romano-catolică „Maria Zăpezii". De la biserică, în sunetele fanfarei din Anina / Steierdorf, perechile de tineri (aproape 200 participanţi) din Reşiţa / Reschitza şi alte 10 localităţi (două din Ungaria), au plecat spre centrul oraşului. La Monumentul deportaţilor din Parcul „Cărăşana" s-a făcut o scurtă oprire pentru rugăciuni şi depunere de coroane. Pe scena din centrul Reşiţei au evoluat grupele de dansuri germane din:Anina / Steierdorf, Bocşa / Bokschan, Dognecea / Dognatschka, Oradea / Großwardein, Oraviţa / Orawitza şi 3 formaţii din Reşiţa / Reschitza, plus corul „Franz Stürmer".
11-14.08.2005, Reşiţa / Reschitza. Prima ediţie a Festivalului etniilor
Festivalul cultural al etniilor „Numele meu este bănăţean" a reunit pe platoul din faţa Prefecturii din Reşiţa / Reschitza solişti şi ansambluri de dansuri populare germane, croate, maghiare, rrome din judeţul Caraş-Severin, alături de care au evoluat formaţii din judeţul Timiş, dar şi din Muntenegru, Ungaria, Serbia. La festival a fost lansat nr. 19 din revista semestrială „Împreună, Miteinander, Együttesen" editată de Forumul Democrat German din judeţul Caraş-Severin, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României.
19-21.08.2005, Sighişoara / Schäßburg. A V-a ediţie a Festivalului „Proetnica"
Au fost peste 700 de participanţi ai celor 21 de minorităţi din România (inclusiv germani). A participat la deschidere ambasadorul R.F.G. la Bucureşti / Bukarest, Wilfried Gruber. Au avut loc lansări de cărţi, cursuri de dans pe stradă, parada portului popular, dansuri populare, spectacole de teatru, expoziţii culinare. Germanii au fost reprezentaţi de grupul de dansuri „Enzian" al Forumului din Reşiţa / Reschitza.
Festivalul a fost organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor, Grupul de Tineret Interetnic al Forumului din Sighişoara / Schäßburg, IFA Institut din Stuttgart, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Primăria Sighişoara / Schäßburg.
15-17.09.2005, Sibiu / Hermannstadt. Al V-lea congres al minorităţilor germane din Europa Centrală şi de Sud-Est originare din Austria
Simpozionul a fost organizat de Uniunea organizaţiilor germanilor etnici din Austria (Verband der Volksdeutschen Landsmannschaften Österreichs) şi F.D.G.R. Tema: „Munca de tineret şi moştenirea culturală germană". Au fost participanţi din Polonia, Austria, Ungaria, Slovenia, Slovacia, România. Membrii tineri ai delegaţiilor au prezentat rapoarte despre situaţia germanilor din ţările lor. Participanţii s-au întâlnit cu deputatul F.D.G.R., Ovidiu Ganţ, cu Zeno Karl Pinter, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, cu Klaus Johannis, primarul Sibiului / Hermannstadt. La 16.09., participanţii au adoptat „Declaraţia de la Sibiu / Hermannstadt", prin care se cere guvernului federal austriac şi comunelor din Austria să sprijine financiar munca tineretului minorităţilor originare din Austria, moştenirea culturală a lor, cunoaşterea de către tineri şi adulţi a istoriei şi culturii acestor minorităţi prin presă, învăţământ, filme, să încurajeze programele de schimburi între state pentru tineretul din aceste state, să acţioneze împotriva discriminărilor etnice, sociale, economice în orice formă.
23-25. 09.2005, Gărâna / Wolfsberg (judeţul Caraş-Severin). A VII-a ediţie „Gărâna muzicală"
Asociaţia Germană pentru Cultură şi Educaţia Adulţilor a organizat, ca şi în alţi ani, o tabără de câteva zile pentru pregătirea formaţiilor artistice (dansuri, cor), în vederea celei de-a XV-a ediţii a Decadei Culturii Germane din Banatul Montan din 07-16. 10.2005.
06.10.2005, Reşiţa / Reschitza. Deschiderea Centrului pentru Tineret, Documentare şi Cultură „Alexander Tietz"
Proiectul s-a realizat cu sprijinul financiar al R.F.G. şi al Asociaţiei „Banatia" Timişoara / Temeswar, în perioada august 2003-septembrie 2004. Vechea clădire a Bibliotecii „Alexander Tietz" a fost modificată şi extinsă. Noul Centru are cinci spaţii: bibliotecă, birou, demisol, sală de conferinţe, cameră de oaspeţi. În faţa edificiului a fost dezvelit bustul lui Alexander Tietz. La festivitatea de inaugurare au participat un reprezentant al ambasadorului Germaniei la Bucureşti / Bukarest, primarul Reşiţei şi Horst Martin, director al „Banatia" Timişoara / Temeswar.
07-16.10.2005, Oraviţa / Orawitza, Reşiţa / Reschitza, Anina / Steierdorf ş.a. A XV-a ediţie a Decadei Culturii Germane din Banatul Montan
Ediţia a debutat la Oraviţa / Orawitza, cu Ziua ţinutului natal al germanilor din Banatul Montan, în prezenţa ambasadorului Austriei, Christian Zeileissan, a consulului german de la Timişoara / Temeswar, Vasile Onofrei. Manifestările au continuat în 12 de aşezări locuite de germani în Banatul Montan. În total, au fost 50 de concerte, conferinţe, expoziţii, lansări de cărţi etc. În acest context s-au încheiat manifestările pentru comemorarea a 60 de ani de la deportarea la muncă forţată în Rusia. Tot acum a avut loc a II-a ediţie a festivalului muzicii de fanfară şi sărbătorirea a 140 de ani de existenţă a fanfarei din Anina / Steierdorf. La Reşiţa / Reschitza s-a desfăşurat a IV-a ediţie a Întâlnirii corurilor germane.
15-16.10.2005, Timişoara / Temeswar. Sesiune consacrată dialectelor germanilor din România
Forumul din Timişoara / Temeswar şi Casa „Gerhardt Hauptmann" din Düsseldorf au organizat la Casa „Adam Müller-Guttenbrunn", Timişoara / Temeswar, prima sesiune de comunicări despre dialectele vorbite de germanii din România.
21.11.2005, Bucureşti / Bukarest. Retrocedarea Muzeului Brukenthal
Comisia de retrocedare a Guvernului României a hotărât să remită Palatul Brukenthal şi colecţiile sale Consistoriului Bisericii Evanghelice C.A. din România, respectiv Comunei Bisericii Evanghelice C.A. Sibiu / Hermannstadt, de la care fusese expropriat în 1948.
24-27.11.2005, Reşiţa / Reschitza. Al XI-lea seminar pentru redactorii revistelor şcolare germane
Seminarul a fost organizat de „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien" şi „Banater Zeitung", Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza în colaborare cu Institutul pentru Relaţii cu Străinătate Stuttgart, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi F.D.G.B.M. Conducerea seminarului: jurnaliştii Werner Kremm şi Siegfried Thiel, de la cele două ziare organizatoare şi Ruxandra Stănescu de la „Hermannstädter Zeitung". Tema: interviul, documentarea, redactarea ziarului seminarului, „Tolles Team". Participanţi: 24 elevi-redactori de la liceele „Lenau" Timişoara / Temeswar, „Honterus" Braşov / Kronstadt, „Diaconovici-Tietz" Reşiţa / Reschitza, „Johan Ettinger" Satu Mare / Sathmar. Participanţii au vizitat Uzinele de Maşini şi Oţelăria din Reşiţa / Reschitza. Ei au redactat ziarul „Tolles Team" care apare ca supliment al ADZ în fiecare an.
02-04.12.2005, Sibiu / Hermannstadt. Seminar pe probleme de orientare profesională a tinerilor
La Academia Evanghelică din Sibiu / Hermannstadt au sosit 18 tineri din forumurile de tineret Arad, Braşov / Kronstadt, Reşiţa / Reschitza, Timişoara / Temeswar, Sibiu / Hermannstadt, elevi şi studenţi, care au dezbătut probleme ale orientării profesionale şi ale găsirii unui loc de muncă de către tineri. Conducerea centrală a Forumului Tineretului German a decis să organizeze şi alte asemenea întâlniri pentru a-şi ajuta membrii să-şi asigure viitorul în profesie.
04.12.2005, Reşiţa / Reschitza. Constituirea Alianţei minorităţilor din judeţul Caraş-Severin
Iniţiator al Alianţei a fost subprefectul judeţului Caraş-Severin, Petru Albert Seres (U.D.M.R.). Au participat reprezentanţii a 8 minorităţi. Din partea F.D.G.B.M., protocolul a fost semnat de preşedintele Erwin Josef Ţigla. Alianţa îşi propune să devină un for consultativ care să identifice problemele specifice minorităţilor şi să le rezolve împreună cu autorităţile. Conducerea se va exercita de către fiecare minoritate, pentru 6 luni. Pentru început, până în iunie 2006, a fost ales să conducă F.D.G.B.M. Prima activitate desfăşurată va fi întâlnirea reprezentanţilor tineretului minorităţilor din Banatul Montan, organizată de Asociaţia „Cogito" a studenţilor Universităţii „Eftimie Murgu" Reşiţa / Reschitza, la 9.12.2005. Prima întâlnire de lucru va avea loc în 23.01. 2006.