Home >> Historical chronologies >> Minority group chronologies >> Romi >> Minoritatea romă 1991


  Minoritatea romă 1991

     

    17.01.1991, Sibiu. Are loc un nou congres al UDRR (la doar trei luni după organizarea ultimului congres)

    De aceasta data, Ion Cioabă reușește să preia funcția de președinte al UDRR, înlocuindu-l pe Ion Onoriu. (Franz Remmel, Die rumänischen Roma in Daten und Fakten, p. 81-82).

     

    02.03.1991, Târgu-Mureș. Are loc o adunare a unor lideri romi, în care se decide reunirea formațiunilor mai mici într-o nouă organizație-umbrelă. (Franz Remmel, Die rumänischen Roma in Daten und Fakten, p. 82).

     

    06-07.04.1991, Bolintin-Deal (Giurgiu). În noaptea de 6-7 aprilie (Duminica Paștelui) un etnic rom înjunghie mortal un student care refuzase să-l ia cu mașina

    Criminalul este arestat după doar câteva ore, dar, în dimineața următoare, este pornită sirena, numeroși locuitori se strâng în fața casei victimei. Sătenii încep să atace casele romilor seminomazi, sedentarizați de autorități în perioada comunista (21 de case incendiate, alte cinci distruse), dar nu și ale romilor sedentari de mult timp, mai bine integrați. Romii ale căror case sunt distruse sunt nevoiți să părăsească localitatea. În 7 mai 1990, câțiva romi din această categorie încearcă să revină în localitate, mutându-se în casele neincendiate în aprilie. Sirena este sunată iar și câteva sute de localnici incendiază și aceste case, forțându-i pe romi să părăsească localitatea. Ulterior, în 2009, Guvernul român se va angaja să îi despăgubească financiar pe reclamanții romi. În 1991 se vor înregistra mai multe cazuri de violențe împotriva romilor: 16-18.05.1991, Ogrezeni și Bolintin Vale; 05.06.1991, Găiseni; 09.06.1991, Plăieșii de Sus; 13-14.08.1991, Vălenii Lăpuşului etc (Romania: Lynch Law: Violence against Roma in România, Human Rights Watch, 1994, p. 16-17; Destroying Ethnic Identity: The Persecution of Gypsies in Romania. A Helsinki Watch Report, 1991, p. 89-92; Completare Ștefania Toma; Bază de date realizată în 2008 în cadrul proiectului ISPMN "Modele de segregare etnică. Ghetouri rurale în România").

     

    01.05.1991, București. Profesorul Gheorghe Sarău devine metodistul Ministerului Învățământului pentru limba romani, funcție pe care o ocupă până în 30 aprilie 1998. Începând cu 1 mai 1998 devine consilier pentru limba romani și romi la Ministerul Educației Naționale.

     

    16-18.05.1991, Ogrezeni și Bolintin Vale (județul Giurgiu). În cele doua localități învecinate se înregistrează o serie de incidente soldate cu distrugerea a 25 de case aparținând romilor

    Tensiunile izbucnesc după ce un etnic rom înjunghiase, în 16 mai, în Ogrezeni, un român. În 17 mai, se bat clopotele, iar sătenii din Ogrezeni incendiază și distrug 14 case ale romilor din localitate. A doua zi (18 mai) evenimentele se repetă și în localitatea învecinată, Bolintin Vale. Mulțimea se strânge în centrul localității și atacă zona ocupată de romi. Șapte case aparținând romilor sunt distruse, iar alte patru, incendiate. (Destroying Ethnic Identity: The Persecution of Gypsies in Romania. A Helsinki Watch Report, 1991, p. 92; Romania: Lynch Law: Violence against Roma in Romania, Human Rights Watch, 1994, 6 (17), p. 17-18).

     

    31.05.1991, Viena. Scrisoarea organizaţiei International Helsinki Federation for Human Rights către premierul Petre Roman

    International Helsinki Federation for Human Rights, o organizație care monitorizează respectarea drepturilor omului, conform prevederilor Actului Final de la Helsinki, adresează o scrisoare premierului Petre Roman în care își exprimă îngrijorarea față de situația romilor din România. Scrisoarea se bazează pe cercetarea întreprinsă în România, între 25-29 mai, de membrii Comitetului Helsinki. Aceștia vizitaseră mai multe localități unde avuseseră loc atacuri asupra romilor, discutaseră cu victimele și cu diverși lideri romi. Semnatarii scrisorii solicită premierului ca România să țină cont de articolul 40 al Documentului final de la Copenhaga (29 iunie 1990), semnat și de România, să investigheze atacurile, să asigure locuințe pentru victimele atacurilor, să ia măsuri de protejare a romilor și împotriva atacurilor rasiste din presa românească (data ca exemplu „România Mare"). (Informaciaqo Lil e Rromane Uniaqoro, 9-10.1991, p. 9).

     

    03.06.1991, București. UDRR își schimbă denumirea în Uniunea Generală a Romilor din România

    Cererea fusese făcuta de Nicolae Bobu în 16 mai 1991, ca urmare a deciziilor luate în cadrul adunărilor de la Târgu Mureș (3 martie 1991), Cluj (20 aprilie 1991) și Timișoara (4 mai 1991). (Judecătoria Sectorului 1, Persoane Juridice, dos. 1558/1990).

     

    09.06.1991, Plăieșii de Sus (județul Harghita). Locuințele romilor din localitate sunt incendiate de vecinii lor maghiari, romii fiind alungați și nevoiți să locuiască în niște grajduri, în condiții improprii

    Starea conflictuală este provocata de un incident petrecut în 6 iunie, când un paznic de etnie maghiară este bătut de patru romi. La scurt timp, sunt agresați doi romi, unul dintre ei murind. În 8 iunie, romii sunt anunțați ca le vor fi incendiate locuințele în 9 iunie. Sătenii incendiază 28 de locuințe ale romilor, autoritățile nereușind stoparea violențelor. În aprilie 2007, în urma soluției date de CEDO, Guvernul român se angajează să acorde daune reclamanților și să desfășoare proiecte pentru romii afectați de aceste violențe. (Romania: Lynch Law: Violence against Roma in Romania, Human Rights Watch, 1994, p. 18-19; Buletinul Divers nr. 17(304)/05/03/2007).

     

    14.07.1991, București. Este înființată Societatea "Tânăra Generație a Romilor"

    În cadrul unei întruniri la care participă 23 de persoane, un grup de inițiativă compus din Vasile Costel, Florin Erciu și Sorina Trandafir propune crearea unei organizații de tineret apolitice care să promoveze interesele tinerilor romi în domeniile educativ, social, cultural, economic, este propusă o comisie de culegere a folclorului romilor etc. În conducerea Societății sunt aleși: Vasile Costel (președinte), Florin Erciu, Sorina Trandafir, Carmen Trandafir, Suzana Vasile. Sediul provizoriu se afla în Aleea Miraj, nr. 2. Societății i se admite cererea și devine persoana juridica în 24 octombrie 1991. (Judecătoria Sectorului 1, Persoane Juridice, dos. 565/1991).

     

    11-13.07.1991, Strasbourg. Parlamentul și Consiliul Europei organizează colocviul „Romii și Europa: transmi­terea tradiţiei într-o Europă în schimbare" la care participă reprezentanții romilor din 12 țări, inclusiv din România

    În 13 iulie, reprezentanții romilor semnează un Apel care urmează să fie transmis guvernelor participante la a treia Conferință asupra Dimensiunii Umane a CSCE (Moscova, 10 septembrie-5 octombrie 1991). Semnatarii atrag atenția asupra problemelor cu care se confruntă romii în Europa, critică violențele îndreptate împotriva acestora, solicită CSCE să inițieze organizarea unui program de asistență a romilor din diferite state și să întreprindă misiuni de investigare a cauzelor conflictelor soldate cu victime în rândul romilor. (Șatra Liberă. Foaie de renaștere socială a romilor români, 1992, (10), p. 1,3).

     

    13-14.08.1991, Vălenii Lăpuşului (județul Maramureș), confruntări cu romii din localitate

    În 13 august 1991, o femeie însărcinată în nouă luni este violată de un etnic rom. Acesta este arestat în aceeași zi, dar, în seara următoare, se formează un grup de circa 150 de săteni care se deplasează în cătunul Ponorâta, unde distrug 18 case ale romilor. (Romania: Lynch Law: Violence against Roma in Romania, Human Rights Watch, 1994, p. 19-20; Informaciaqo Lil e Rromane Uniaqoro, (3-4), 9-10.1991, p. 5-7).

     

    08.09.1991, Costești (Vâlcea). Are loc o noua ediție a Festivalului Romilor căldărari

    Cu acest prilej, mai mulți reprezentanți ai căldărarilor decid alegerea lui Ion Cioabă ca rege al romilor. Alți lideri și activiști romi nu sunt de acord cu această alegere, neconsiderându-se reprezentați de Ion Cioabă. (Șatra Liberă. Foaie de renaștere socială a romilor români, II (11), 1992, p. 4; Franz Remmel, Alle Wunder dauern drei Tage, p. 62-63).

     

    29.12.1991, Târgu Jiu. Are loc o întrunire a romilor, organizată în perspectiva noului an electoral

    Se dorește înființarea unei noi structuri care să-i cuprinda pe toți romii. Conducerea acesteia ar urma să fie exercitată printr-un Forum Suprem al Romilor care trebuie să îi cuprindă pe liderii tuturor organizațiilor romilor, dar funcția de reprezentare în fața autorităților ar urma asumată de Ion Cioabă. Mai mulți reprezentanți ai romilor întruniți la Târgu Jiu accepta ca acesta să fie numit rege al romilor. Printre cei care acceptă această titulatură se număra și Nicolae Bobu și Iulian Rădulescu. Ion Cioabă renunță la conducerea UGRR (Nicolae Bobu rămânând președinte al acesteia) și la conducerea Partidului Romilor Nomazi și Căldărari (preluată de Iulian Rădulescu).

    (Franz Remmel, Alle Wunder dauern drei Tage, 2005, p. 63-64).