Home >> Historical chronologies >> Minority group chronologies >> Romi >> Minoritatea romă 1995


  Minoritatea romă 1995

     

    07.01.1995, Bâcu, judeţul Giurgiu. Are loc un conflict soldat cu rănirea a doi romi și incendierea a patru case aparținând romilor

    În 1995, au loc mai multe conflicte în care sunt implicați romii, printre care: 25.02.1995 (Bonțida/Cluj);23.06.1995 (Pata-Rât/Cluj); 26.08.1995 (Mihăieni/Satu Mare); 30.08.1995 (Bistrița). (Franz Remmel, Die rumänischen Roma in Daten und Fakten, p. 104; Completare Ștefania Toma; Bază de date realizată în 2008 în cadrul proiectului ISPMN „Modele de segregare etnică. Ghetouri rurale în România").

     

    31.01.1995, București. Teodor Meleșcanu, ministrul de Externe, trimite spre aprobare președintelui Ion Iliescu Memorandumul nr. H(03)/169, în care solicită ca autoritățile române să utilizeze exclusiv termenul de „țigan", renunțând la a mai folosi etnonimul „rom"

    Potrivit Memorandumului MAE, folosirea etnonimului „rom" determină apariția de confuzii între „romi" și români la nivelul opiniei publice internaționale. Memorandumul constată că în ultimii ani organizațiile internaționale ale romilor încercaseră să impuna termenul de „rom", dar susținea și că aceasta confuzie „a fost inițiată şi întreţinută în asociere şi în urmărirea aceloraşi obiective cu unele "teorii istorice" maghiare şi austriece care prezintă pe români ca trăgându-se din țiganii aduşi de romani în timpul ocupației Daciei, precum și cu numeroasele ştiri, relatări și imagini în presa şi mijloacele audio-vizuale de informare în masă internaţionale din ultimii ani, privind țiganii din România aflați prin Europa în ipostaze negative". În plus, potrivit Memorandumului, documentele oficiale ale organizațiilor internaționale (ONU, CE, OSCE etc) nu ar folosi „rom", ci termeni care sunt echivalente cu „țigan" (Gypsy, Gitan, Tsigane etc), iar cei desemnați astfel nu se simt ofensați. În consecință, continuă Memorandumul, „nu este normal ca aceeaşi etnie să poarte în România o denumire diferită de cea existentă şi folosită în alte tări și în documentele internaționale. Având în vedere confuziile create la adresa poporului român și a României, a românilor în general, prin folosirea în loc de cuvintele „țigan", „țigani", „ţigănesc" a termenilor de „rom", „Roma", „Romani", „roman", „romanis" apare ca evidentă necesitatea ca organele oficiale române să folosească terminologia utilizată în Convențiile și documentele internaționale ale ONU, Consiliului Europei și OSCE: țigan - în limba română, gipsy - în limba engleză, gitan/tsigane - în limba franceză, tzîgan - în limba rusă, zigeuner - în limba germană, zingaro - în limba italiană, gitano - în limba spaniolă, etc." Memorandumul va deveni vizibil pentru opinia publică în aprilie-mai 1995 când, după aprobarea sa de către Premier și Parlament, activiștii romi se vor opune numirii lor ca "țigani" și vor iniția diverse forme de protest. (M. Băcanu, Țiganii - minoritate naţională sau majoritate infracţională, 1996, p. 102-103).

     

    25.02.1995, București. Are loc ședința Delegației Permanente și a comisiilor de lucru ale Partidei Romilor

    În Comisia pentru femei sunt alese: Maria Năstase (președinte), Gabi Luncă (președinte de onoare), Ina Radu (vicepreședinte). Se decide ca în 1995 să fie constituită organizația de femei a Partidei Romilor. Biroul Executiv Central al Partidei Romilor este compus la aceasta data din: Nicolae Păun (președinte), Gh. Răducanu (președinte executiv, deputat), Gheorghe Ivan (secretar general), Anghel Petru (prim-vicepreședinte), Ilie Dragomir, Gh Ștefan și Ștefan Racotzi (vicepreședinți). (Judecătoria Sectorului 1, Persoane Juridice, dos. 1111/1990, f. 48-50; comunicare Vasile Ionescu).

     

    19.03.1995, Ploiești. Are loc o întrunire a reprezentanților mai multor formațiuni ale romilor

    Se decide reunirea a 18 formațiuni sub forma unei Alianțe Democrate a Romilor. Participanții se declară nemulțumiți de activitatea deputatului Gheorghe Răducanu și își anunța sprijinul pentru PDSR (partidul de guvernământ). (Franz Remmel, Der Turm zu Babel, p. 71).

     

    06.04.1995, Voluntari (Ilfov). În sala de ședințe a Primăriei din Voluntari are loc o nouă întâlnire între șeful Poliției Capitalei, generalul Nicolae Nițu, și reprezentanții romilor din Ilfov

    Sunt prezenți bulibașii din comunele Pantelimon, Otopeni, Găneasa, Vidra, Tunari, Ion Cioabă, dar și Octavian Stoica, președintele Partidului Alianța Democrată a Romilor. Se discută despre integrarea romilor, "judecata țigănească" și patrule mixte. Ion Cioabă profită de ocazie pentru a critica activitatea parlamentarului rom Gheorghe Răducanu. La finalul întâlnirii, sunt anunțate pentru săptămânile următoare noi întrevederi ale reprezentanților Poliției cu romii din București. (Libertatea, VII (1573), 7.4.1995, p. 8).

     

    14.04.1995, București. În sala de cultură din Bucureștii Noi are loc o nouă întâlnire între reprezentanții Poliției (generalul Nițu și coloneii Viorel Croitoru și Eugen Bălănceanu, şefii Poliţiilor sectoarelor 1 și 6) și reprezentanții romilor din București (printre alții și Ion Cioabă, Ion Onoriu și Gabi Luncă). (Libertatea, VII, 17.4.1995, p. 8).

     

    15.04.1995. România și Slovenia semnează un acord de repatriere a cetățenilor aflați ilegal pe teritoriul celuilalt stat. (Franz Remmel, Die rumänischen Roma in Daten und Fakten, p. 107).

     

    27.04.1995, București. La Clubul Adesgo din București are loc ultima întâlnire a generalului Nicolae Nițu, directorul general al Poliției, cu liderii romilor bucureșteni din sectoarele 4 și 5. La întâlnire participă și Ivan Gheorghe și Nicolae Păun, din partea Partidei Romilor. (Libertatea, VII, 28.4.1995, p. 8; Asul de Treflă, III (22), 1995, p. 2-3).

     

    20.04.1995, Cluj-Napoca. Iulian Rădulescu, „Împăratul Romilor de Pretutindeni", își anunță candidatura la Președinția României și declară că se bazează pe voturile a 1,8 milioane de romi

    Anunțul este făcut într-o conferință de presă ținută la hotelul "Napoca". (Evenimentul Zilei, IV (860), 20.4.1995.4.20, p. 1)

     

    29.04.1995, București. Convenția-cadru pentru protecția minorităților

    Adoptată în 1 februarie 1995, la Strasbourg, de Consiliul Europei, este ratificată de Parlamentul României. Asemeni celorlalte state semnatare, România se angajează să protejeze existența și drepturile minorităților naționale, să promoveze condițiile de natură să permită membrilor minorităților naționale să-și dezvolte propriul patrimoniu cultural etc (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=15669).

     

    05.1995, Craiova. Este înființat Forumul Romilor Romanizați, condus de Petre Burtea. (Franz Remmel, Die rumänischen Roma in Daten und Fakten, p. 107).

     

    26.04.1995, București. Mai multe organizații ale romilor și Gheorghe Răducanu, reprezentantul romilor în Camera Deputaților, trimit redacțiilor principalelor ziare o scrisoare de protest față de aprobarea de către premierul Nicolae Văcăroiu a Memorandumului MAE nr. H(03)/169 (31 ianuarie 1995) prin care se recomandă evitarea denumirii de „rom" și înlocuirea ei prin „țigan"

    Semnatarii protestului anunță ca vor renunța orice colaborare cu autoritățile dacă prevederile Memorandumului vor fi aplicate. Ulterior, în 8 mai 1995, Biroul Permanent al Camerei Deputaților avizează favorabil Memorandumul MAE, fapt care îi radicalizează pe liderii romi. Astfel, în 12 mai 1995, „împăratul" Iulian Rădulescu afirmă că va intra în greva foamei ca formă de protest, gest urmat, în 17 mai 1995, și de Petre Burtea, președintele Forului Romilor Romanizați, care anunță intrarea în greva foamei a 20 de membri ai Forului dacă nu va fi respinsa cererea Ministerului de Externe.

     

    20.05.1995, București. Este înființat Partidul Libertății și Unității Sociale, prezidat de Mădălin Voicu. (Franz Remmel, Die rumänischen Roma in Daten und Fakten, p. 108).

     

    22.05.1995. Organizația Amnesty Internațional acuză într-un raport felul în care Poliția din România tratează romii și homosexualii

    În replică, IGP susține într-un comunicat că documentarea Amnesty Internațional ar fi unilaterală și subiectivă, Poliția intervenind în mod corect. (Libertatea, VII (1603), 23.5.1995, p. 8).

     

    23.05.1995, București. FER și Fundația Aven Amentza organizează un marș de protest față de impunerea termenului "țigan"

    Marşul are traseul prin Piața Aviatori­lor - Piața Victoriei - Piaţa Romană - Piaţa Universității - Piața Unirii - Piața Palatului Parlamentului. Cu acest prilej, reprezentanții participanților depun la Parchetul General o plângere la adresa premierului Nicolae Văcăroiu şi a mi­nistrului de externe, Teodor Meleşcanu. Marșul de protest coincide cu Seminarul Internațional asupra Toleranței organizat în aceasta perioadă la București. (Evenimentul Zilei, IV (863), 27.4.1995, p. 8; Evenimentul Zilei, IV (872), 9.5.1995, p. 5; Evenimentul Zilei, IV (875), 12.5.1995, p. 16; Evenimentul Zilei, (880), 18.5.1995, p. 8. Asul de Treflă, III (22), 1995, p. 8; Asul de Treflă, III (23), 1995, p. 7).

     

    23-26.05.1995, București. La Palatul Parlamentului au loc lucrările Seminarului Internațional asupra Toleranței, organizat de Consiliul Europei, OSCE, UNESCO și Guvernul României

    Participă peste 200 de invitați, reprezentând 53 de state ale OSCE și alte instituții internaționale. Pe lângă discuțiile generale despre promovarea toleranței, în prima zi a Seminarului, în prezența lui Ion Iliescu și a lui Peter Leuprecht (secretarul general adjunct al Consiliului Europei) sunt dezbătute și problemele romilor precum utilizarea termenului „țigan" versus „rom". (Libertatea, VII (1604), 24.5.1995, p. 3).

     

    27.05.1995, București. Este organizată la Palatul Copiilor, Adunarea Generală a Partidei Romilor, Filiala București. (Asul de Treflă, III (26), 1995, p. 2).

     

    31.05.1995, Strasbourg. Demersuri la nivel european în favoarea etnonimului "rom"

    În cadrul celui de-al doilea Congres al Autorităților Locale și Regionale Europene (CALRE) din Consiliul Europei (30 mai-2 iunie), are loc o dezbatere în plen, intitulată „Democrația locală în România". Au fost dezbătute demiterile abuzive de primari efectuate de guvernul Văcăroiu, dar și un raport privind contribuția romilor la toleranță. În timpul discuțiilor a fost prezentata cererea romilor din România de a le fi recunoscuta denumirea de "rom". Prin urmare a fost propus un amendament potrivit căruia în documentele Consiliului European denumirea utilizata să fie aceea de „țigan (rrom)", fiecare dintre statele membre urmând să sta­bilească ce denumire să adopte. Noua formula (cu "rr" ar elimina confuziile rom-român și ar ține cont de pronunția în limba romani). Amendamentul este votat în ciuda opoziției reprezentanților României care invocă riscul confuziei rom-român. Măsura adoptată de MAE al României (romii să fie denumiți în actele oficiale "țigani" este considerată de raportorul CALRE Alexander Slafkofski drept "anacronică". (Evenimentul Zilei, IV (892), 1.6.1995, p. 5; Evenimentul Zilei, IV (894), 3.6.1995, p. 8; Asul de Treflă, III (23), 1995, p. 8).

     

    06.06.1995, București. Nicolae Gheorghe, președintele FER, primește un colet-bombă

    Gestul face parte dintr-o serie mai lungă de intimidări. După Marko Bela (președintele UDMR) și Paul Philippi (președintele Forumului Democrat German), Nicolae Gheorghe este al treilea reprezentat al minorităților din România care primește în aceasta perioadă o astfel de bombă. Plasată în interiorul unei cărți, dispozitivul nu era activ și nu a produs victime. (Evenimentul Zilei, IV (897), 7.6.1995, p. 2).

     

    16.06.1995, București. Președintele Ion Iliescu primește la Cotroceni o delegație formată din mai mulți lideri romi

    Din delegaţie fac parte: Mădălin Voicu, Vasile Ionescu, Vasile Burtea, Dumitru Ion-Bidia. Liderii romi critică ceea ce consideră a fi preferința lui Ion Iliescu pentru Ion Cioabă. De asemenea, este abordat subiectul rom versus țigan și este discutată crearea unei Comisii interguvernamentale care să studieze planurile de măsuri pentru integrarea romilor propuse de delegație și se anticipează pentru luna august o întrunire în prezența lui Ion Iliescu în cadrul Consiliului pentru Minorități Naționale care să aibă drept scop elaborarea unei politici de stat față de romi. (Evenimentul Zilei, IV (904), 16.6.1995, p. 3; Evenimentul Zilei, IV (906), 17.6.1995, p. 4; comunicare Vasile Ionescu).

     

    08-09.07.1995, Târgu-Jiu (Sala Sporturilor). Are loc un congres al romilor, organizat de Partidul Romilor Nomazi și Căldărari (Ion Cioabă), Uniunea Generală a Romilor din România (Nicolae Bobu), Partidul Alianța Democratică a Romilor (Octavian Stoica) și Forumul Romilor Romanizați (Petre Burtea)

    Congresul își propune să discute problemele privind integrarea socio-economică a romilor, aplicarea echitabilă a Legii 18/1991 (Legea fondului funciar), crearea unui centru pentru tineret și a unui lăcaș de cult la Sibiu, alegerea forurilor de conducere a romilor și constituirea Alianței Romilor ca unica formațiune reprezentativă. Nu toți romii sunt de acord cu organizarea acestui congres și cu organizatorii lui. Prin urmare, nu participă la congres reprezentanții Romani CRISS, Aven Amentza sau ai Partidei Romilor. De altfel, organizatorii congresului de la Târgu Jiu și reproșează Partidei Romilor ca încasează cea mai mare parte a subvențiilor guvernamentale pentru romi. (Libertatea, VII, 26.6.1995, p. 3; Evenimentul Zilei, IV (912), 24.6.1995, p. 8; Franz Remmel, Der Turm zu Babel, p. 71-72).

     

    13.07.1995, București. Partida Romilor organizează o conferință de presă în care este criticat congresul de la Târgu Jiu

    Organizatorii congresului sunt percepuți ca rivali și sunt atacați, declarați nereprezentativi etc. Vorbesc cu această ocazie lideri romi precum Gh. Răducanu, Gh. Ivan, Ilie Iaparnicu și Gh. Ștefan. (Asul de Treflă, III (25), 1995, p. 4-6; Asul de Treflă, III (27), 1995, p. 2.; Asul de Treflă, VIII (84), 2000, p. 15-18).

     

    25.08.1995, București (Casa de Cultură a Sectorului 1). Are loc ședința de constituire a Asociației Studenților Romi

    Aceasta își propune sprijinirea accesului romilor la educație superioară, ameliorarea nivelului de pregătire a (viitorilor) studenți/absolvenți romi, crearea de contacte între membrii Asociației și potențialii anagajatori. Printre membri fondatori se număra: Niculae Emilian, Nicoleta Bițu, Violeta Dumitru, Michelle Kelso, Constantina Ghiță, Jennifer Tanaka, Constantin Bălășoiu ș.a. Sunt aleși în conducerea Asociației: Niculae Emilian (președinte), Jennifer Tanaka, Violeta Petru și Cristina Ionescu. Sediul provizoriu este în str. Ion Slătineanu nr. 16, într-unul din spațiile oferite de Romani CRISS. Asociația solicită Ministerului Învățământului sprijin pentru viitoarele activități culturale preconizate. Asociației i se acordă personalitatea juridica în 30 octombrie 1995. (Judecătoria Sectorului 1, Persoane juridice, dos. 195/1995).

     

    12-13.09.1995, Târgu-Mureș. Are loc seminarul "Suntem cunoscuți, dar ne cunoașteți?", organizat de PER și de Uniunea Democrată a Romilor și Țiganilor. (Gheorghe Sarău, Cronica rromă (1990-2011), p. 39).

     

    02-19.10.1995, Varșovia. Reuniune OSCE de examinare a dimensiunii umane. Este reconfirmată atenția acordată de OSCE romilor

    Mai multe delegații oficiale și ONG-uri critică recomandarea guvernului României de a utiliza în viață publică denumirea de țigan în locul celei de rom și faptul că această decizie a fost luată fără consultarea romilor. (Asul de Treflă, III (28-29), 1995, p. 12).

     

    24-25.11.1995, București. Are loc întrunirea anuala a Consiliului Național al Partidei Romilor. (Asul de Treflă, III (28-29), 1995, p. 2, 4-6).

     

    13.12.1995, Gheorghe Răducanu, reprezentantul romilor în Parlament, își anunță intenția de a candida pentru funcția de primar general al Capitalei. (Franz Remmel, Die rumänischen Roma in Daten und Fakten, p. 110).