Minoritatea romă 1997

 

16.01.1997, Tânganu, Ilfov. Pe fundalul unor tensiuni mai vechi are loc un conflict între localnicii români și cei romi. (Franz Remmel, Die rumänischen Roma in Daten und Fakten, p. 115-116).

 

31.01.1997, București. HG. Nr. 17 privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale (DPMN), condus de un ministru delegat pe lângă premier

În cadrul Departamentului se constituie și Oficiul pentru Integrarea Socială a Romilor (cunoscut și ca Oficiul Național pentru Romi - O.N.R.), având ca atribuții menținerea și stabilirea de relații cu organizații ale romilor, în vederea soluționarii problemelor specifice și integrării sociale a acestora. ONR inițiază, coordonează acțiuni vizând promovarea romilor, evaluează situația comunităților de romi, desfășoară activități de informare pentru populația romă, examinează cererile și sesizările privitoare la romi, participă la aplanarea conflictelor, supervizează și aprobă modul de alocare și cheltuire a fondurilor publice pentru romi etc. Inițial, ONR a fost condus de sociologul rom Vasile Burtea, transferat de la Ministerul Muncii, unde lucra din 1990. Ministrul Tokay l-a preferat pe Burtea având în vedere experiența lui administrativă. Doar că Burtea era perceput de Nicolae Păun și de Partida Romilor a le face opoziție, motiv pentru care și-au exprimat în mod constant nemulțumirea până la înlocuirea acestuia cu Dan Oprescu (decembrie 1997). (http://www.legex.ro/Hotararea-17-1997-11262.aspx; comunicare Iulius Rostaș).

 

03.02.1997, București. Partida Romilor organizează o conferință de presă în care acuză așa-zisele eforturi de dezbinare a romilor prin promovarea în Oficiul pentru Integrarea Romilor a unor persoane considerate indezirabile de PR

Practic, PR, până atunci singura reprezentantă a romilor în Consiliul pentru Minoritățile Naționale, se simte amenințată de constituirea noului Oficiu în care risca să fie concurată de alți activiști romi decât cei aparținând PR. Într-un interviu, Mădălin Voicu, deputatul PR, declară: "ei nu sunt membri ai Partidei Romilor și deci nu vor putea primi sprijinul nostru și nici nu sunt recunoscuți de majoritatea țiganilor din țară. [...] Partida Romilor, ce este reprezentant legitim în CMN și Parlament, are datoria și responsabilitatea să conducă Oficiul pentru problemele romilor, nu falși lideri și trădători de cauză etnică și națională ce sunt acum adulații UDMR-ului!" (Asul de Treflă, V (53), 1997, p. 5, 15-16).

 

23.02.1997, București. Ion Cioabă moare la spitalul Floreasca

În 25 februarie apropiații lui Ion Cioabă decid ca fiul acestuia, Florin Cioabă, să-i urmeze tatălui în funcția de „rege". Ion Cioabă este înmormântat la Sibiu, în 26 februarie. Asistă la funeralii consulul SUA în România, Nathan Blum, personalități rome precum: Nicolae Bobu, Nicolae Gheorghe, Ion Mihai, Iulian Rădulescu, Octavian Stoica etc. (New York Times, 27.2.1997, p. 10; Franz Remmel, Alle Wunder dauern drei Tage, p. 86-90).

 

05.03.1997, Târgu-Jiu. Iulian Rădulescu, autoproclamat din 1993 împărat al tuturor romilor, „decreteaza" înființarea unui stat al romilor numit „Cher Romengo" în cartierul „Meteor" din orașul Târgu Jiu

Iulian Rădulescu este susținut în acest demers de Nicolae Bobu. „Decretul" pare a fi fost gândit pentru a preveni demolarea palatelor romilor construite ilegal (fără autorizații de construcție sau pe terenul Stațiunii pomicole din Tg. Jiu). Prefectul județului Gorj interpretează măsura ca fiind un atac la integritatea teritorială a țării, iar în mediile naționaliste se susține că acesta ar fi secesionism inspirat de UDMR sau de forțe obscure pentru a primejdui stabilitatea României și pentru a compromite intrarea României în NATO. De asemenea Virgil Măgureanu, directorul SRI, afirmă că romii sunt manipulați de servicii de informații străine. Ulterior, Iulian Rădulescu pretinde că totul este rezultatul unei confuzii: ar fi vrut „sat" (iar Meteor ar fi fost deja un sat rom) nu „stat" și decide înlocuirea lui Stănescu Ceanghiri, bulibașa căldărarilor din Meteor. (Franz Remmel, Der Turm zu Babel, p. 100-101).

 

11.03.1997, București. PR organizează o conferință de presă în care se desolidarizează de așa-zisul stat al romilor inițiat de Iulian Rădulescu. (Asul de Treflă, V (54), 1997, p. 1, 3, 10).

 

15.03.1997, București. Partida Romilor organizează ședința Delegației Permanente a PR și acțiuni de comemorare a desființării robiei romilor

În prezența reprezentanților massmedia, liderii PR (Nicolae Păun, Mădălin Voicu, Gh. Ivan), membrii Delegației Permanente, consilierii locali, municipali și județeni depun o coroană de flori la statuia lui Mihail Kogălniceanu. Sunt rostite cuvântări în memoria lui M. Kogălniceanu și este criticat așa zisul stat al romilor de la Tg Jiu. Ulterior, Delegația Permanentă a Partidei Romilor se deplasează la cimitirul Eroilor Revoluției unde este depusă o altă coroană de flori de către Nicolae Păun, Mădălin Voicu, Gh. Ivan. În prezența reprezentanților PR este oficiată o slujbă de pomenire a eroilor revoluției. (Asul de Treflă, V (53), 1997, p. 16; Asul de Treflă, V (55), 1997, p. 4-5).

 

21-22.03.1997, București (Palatul Elisabeta). Are loc un seminar internațional cu tema Prevenirea violenței și a discriminării romilor în Europa

Evenimentul este organizat de Romani CRISS și Guvernul României, cu finanțarea PER și a OSCE/ODIHR. Participă reprezentanți ai autorităților și ai romilor din mai multe state precum Austria, Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Polonia, România, Iugoslavia, Statele Unite, Consiliul Europei, OSCE, ONU. Din numeroasă delegație a României fac parte, printre alții: Nicoleta Bițu, Florin Cioabă, Nora Costache, Niculae Emilian, Nicolae Gheorghe, István Haller, Nicolae Păun, Iulian Rădulescu, Jennifer Tanaka, György Tokay, Rudolf Varga, Costel Vasile. Fac obiectul acestui seminar violența împotriva romilor înregistrată după căderea comunismului și răspunsurile autorităților în sensul rezolvării acestor situații. Participanții analizează mecanismele legale din mai multe state. Se cade de acord că se impun eforturi concertate din partea autorităților, ONG-urilor și a liderilor romi. (http://www.per-usa.org/1997-2007/prv_viol.htm).

 

11.04.1997, București (Institutul de Istorie "Nicolae Iorga"). Istoricul Viorel Achim prezintă "«Problema ţiganilor» în politica regimului antonescian"

Este pentru prima oară când, într-o instituție academică din România, s-a vorbit despre deportarea romilor în Transnistria. (Comunicare Viorel Achim).

 

14.04.1997, București. La solicitarea din 8 aprilie a ministrului György Tokay către PR de a desemna reprezentanți în cadrul Departamentului pentru Minoritățile Naționale, Mădălin Voicu, deputatul PR, îi răspunde printr-o scrisoare în care amâna luarea unei decizii și solicită o întrevedere cu președintele Emil Constantinescu. Mădălin Voicu reia ideea că PR este singura organizație legitimă a romilor. (Asul de Treflă, V (56), 1997, p. 2).

 

10.06.1997, București. Nicolae Păun și Mădălin Voicu, liderii PR, adresează o scrisoare deschisă către toate partidele, organizațiile și asociațiile de romi din țară în care lansează chemarea la unificare într-o singură organizație

Ar rezulta astfel un așa-zis 'Mare Sfat al Romilor'. Acesta ar permite mobilizarea romilor pentru rezolvarea celor trei mari probleme ale romilor: învățământ, asistență socială și medicală și aplicarea corectă a Legii 18.

 

27-28.06.1997, Sinaia. Are loc un seminar internațional despre felul în care sunt prezentați romii în massmedia din România

Seminarul este organizat de PER, în cooperare cu Romani CRISS și Departamentul pentru Protecția Minorităților (Guvernul României). Participanții sunt, în principal, jurnaliști romi (de la Neo Drom, Asul de Treflă, Aven Amentza, Șatra) și ne-romi (Revista 22, Academia Cațavencu, Ziua, România Liberă, PRO TV, TVR, Antena 1), din România și din străinătate, precum și activiști romi (Nicolae Gheorghe, Carmen Vasile ș.a.), și reprezentanți ai diverselor autorități (precum IGP). Este dezbătută imaginea negativă a romilor în massmedia, sunt diseminate informații despre cum sunt oferite informații despre minorități în massmedia occidentală și se discută despre stabilirea unor mecanisme de evaluare și de promovare a profesionalismului în massmedia. Sunt luate mai multe decizii privind: formarea unui Punct de Contact între comunitățile de romi și massmedia, care va oferi informații despre romi, inițierea unor stagii pentru tinerii jurnaliști romi la două mari cotidiene românești, iar PER București își asumă organizarea unor seminarii lunare pentru jurnaliști cu scopul de a ajuta la eliminarea stereotipurilor etnice în massmedia.

 

16.07.1997, Comisia Europeană adoptă "Agenda 2000", care include opinii asupra cererilor de aderare a statelor din Estul Europei (inclusiv România) la UE

Ca rezultat al "Agendei 2000", în 1998, sunt elaborate parteneriate de aderare cu fiecare stat candidat în parte. În plus, începând cu 1998, Comisia Europeană publică anual Rapoarte de Țară privind procesul de aderare al statelor candidate la UE, monitorizează stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în negocierile de aderare. În aceste Rapoarte, romii sunt considerati a fi o prioritate. Situația lor este considerată a fi alarmantă și se cere elaborarea unor politici vizând integarea acestora. (Marcel Dediu, Rolul instituțiilor internaționale în reformarea politicilor publice pentru romii din România).

 

29.07.1997, București. La sediul Partidei Romilor are loc o întrunire de lucru între reprezentanții Romani CRISS, ai Fundației Aven Amentza și ai Partidei Romilor

Pe agenda de lucru se află „Agenda 2000" a Comisiei Europene, campania anti-romi din România și posibilitatea unor acțiuni comune. De asemenea, este discutată posibilitatea încheierii unui protocol de colaborare care să permită o mai bună coordonare a strategiilor de dezvoltare a comunităților de romi din România. (Asul de Treflă, V (59), 1997, p. 3).

 

01.08.1997, București. Este semnată Convenția - Cadru de colaborare între Partida Romilor (Nicolae Păun, Gh. Ivan, Mădălin Voicu, Constantin Pădureanu), Romani CRISS (Nicolae Gheorghe) și Fundația Aven Amentza (Vasile Ionescu)

Se pornește de la premisa că acestea sunt cele mai importante organizații ale romilor și că se completează, lucrând pe segmente diferite ale vieții civice rome. Astfel, PR reprezintă romii ca minoritate națională în administrația publică și în Parlamentul României, Romani CRISS apără drepturile omului, combate discriminarea romilor sub toate formele și promovează egalitatea de șanse prin proiecte de dezvoltare locală, iar Fundația Aven Amentza promovează drepturile culturale ale romilor, contribuind la crearea simbolurilor de exprimare a identității etnice a romilor. În document, semnatarii semnalează conjunctură politică specială a României care îndeamnă la asumarea din partea romilor a unei mai mari responsabilități în definirea intereselor romilor, sunt invocate instituțiile europene ale Consiliului Europei și ale O.S.C.E. care oferă condiții mai bune pentru combaterea discriminării și pentru reducerea decalajelor între romi și populația majoritară. În plus, se fac referiri la Recomandarea 1203/1993, Rezoluția 1123/1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (îndeosebi privind lansarea în România a unei companii de combatere a rasismului, intoleranței și a discriminării, îndeosebi față de romi) și la Agenda 2000 a Comisiei Europene (care stabilea criterii clare pentru abordarea situației romilor ca problemă importantă ce trebuie rezolvată de către Guvern în perspectiva integrării României în UE). În acest context, cele trei semnatare își propun să se sprijine reciproc în realizarea obiectivelor de interes comun în folosul romilor și se angajează să elaboreze o strategie de apărare a intereselor romilor. Convenția-Cadru rămâne deschisă pentru aderare și altor asociații de romi, acceptarea lor fiind condiționată de consensul dintre cele trei organizații. Convenția intră în vigoare în 1 august 1997 și se dorește să rămână valabilă până în 1 august 2002. (Asul de Treflă, V (60), 1997, p. 1, 4; Șatra. Foaie de renaștere socială a rromilor, VII (serie nouă) (6), 1997, p.3).

 

06.08.1997, București. Asociația Studenților Romi din România, condusă de Emilian Niculae, organizează o conferință de presă

La eveniment sunt oferite informații despre organizarea de cursuri pregătitoare intensive la diferite discipline destinate absolvenților de liceu romi care vor susține examene de admitere la Asistență Socială și la Secția Indianistică (romani/hindi) din București. (Asul de Treflă, V (60), 1997, p. 6).

 

25-28.08.1997, Mangalia. Seminar pe tema educaţiei

Are loc seminarul Școlarizarea copiilor romi și formarea continuă a educatorilor ce lucrează în comunități de romi, organizat în cadrul unui proiect pilot de educație civică realizat în comun de Romani CRISS, Institutul Intercultural Timișoara, Institutul de Științe ale Educației din București. Seminarul este finanțat de Consiliul Europei. (Asul de Treflă, V (60), 1997, p. 6, 8; Asul de Treflă, V (61), 1997, p. 11, 13; Asul de Treflă, VI (65), 1998, p. 8).

 

02-10.09.1997, București. Se organizează admiterea la secția Indianistică (hindi-romani

Secţia este deschisă din anul universitar 1997/1998. Printre candidați se află Mihaela Zătreanu, Diana Sima, Lavinia Olmazu, Ana Oprișan ș.a. În anii precedenți, profesorul Gh. Sarău lansase mai multe oferte pentru crearea unei asemenea secții către Universitățile din Constanța (octombrie 1992), Craiova (aprilie 1996) și București (aprilie 1996). (Asul de Treflă, V (61), 1997, p. 11, 13; Asul de Treflă, V (63), 1997, p. 8; completare Gheorghe Sarău).

 

08.09.1997, Costești (Vâlcea). Are loc tradiționala întâlnire a romilor nomazi și căldărari. Cu acest prilej, este organizată și o expoziție de carte romă. (Asul de Treflă, V (61), 1997, p. 11, 13).

 

12-16.10.1997, Ploiești (Hotel Central). Are loc reuniunea grupului de specialiști pentru romi al Consiliului Europei, organizată de Departamentul pentru Protecția Minorităților Naționale din cadrul Guvernului

Participă în calitate de observatori și trei specialiști romi din cadrul Conferinței Permanente a romilor (Nicolae Gheorghe, Dragan Jevremovici și Andrej Mirga) și, din partea romilor din România, participă reprezentanții organizațiilor Partida Romilor, Romani CRISS și Aven Amentza. Grupul de specialiști al Consiliului Europei audiază mai mulți romi din România cu privire la problemele cu care se confruntă romii din România: discriminare, lipsa șanselor egale, a locurilor de muncă, a locuințelor etc. (Asul de Treflă, V (61), 1997, p. 4).

 

06-09.11.1997, Barcelona. Are loc prima ediție a Congresului Mondial al Tinerilor Romi

Participă circa 300 de persoane din 20 de țări. România este reprezentantă de Camelia Stănescu, Emilian Niculae (Asociația Studenților Romi) și Nicolae Gheorghe (Romani CRISS). Sunt abordate aspecte vizând educația, drepturile civice, istoria și limba romilor, se vorbește despre necesitatea standardizării la nivel European a limbii romani și despre promovarea ei în școli, despre crearea unor organizații europene pentru tinerii romi și pentru femeile rome. (Asul de Treflă, V (63), 1997, p. 13).

 

18.11.1997, București (sala Dalles). Luminița Cioabă lansează un nou volum de poezie romă, intitulat "O manus kai bitinel brisind" (Negustorul de ploaie). Asul de Treflă, V (63), 1997, p. 18.

 

28-30.11.1997, Sinaia. Coordonatorii Programului pentru romi din cadrul Fundației Soros pentru o Societate Deschisă organizează un seminar în vederea elaborării strategiei Fundației Soros pentru anii 1998-1999

La această reuniune participă funcționarii Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și experți din partea unor ministere și a unor asociații rome (Gh. Ivan, Nicolae Gheorghe, Vasile Ionescu, Geza Ötvös, Letiția Mark, Ion Șerban, Ion Grâuleț, Iulius Rostaș), precum și Gh. Sarău (metodistul pentru limba romani, MEN). Din discuții se prefigurează trei direcții: 1) combaterea diferitelor forme de discriminare față de romi, reducerea decalajelor și facilitarea accesului la resurse; 2) sprijinirea formelor de construcție identitară a romilor; 3) promovarea dialogului intercultural. Sunt propuse mai multe măsuri: organizarea de cursuri pentru drepturile omului, sprijinirea proiectelor pentru producția de carte cu tematică romă, înființarea unui post audio/TV pentru romi, programe de pregătire a mediatorilor și profesorilor care lucrează cu romii, organizarea aunor cursuri de vară pentru limba romani, cursuri de management pentru ONG-urile romilor, acțiuni de influențare a massmediei împotriva rasismului, sprijinirea inițiativelor economice rome, proiecte de educație multiculturală, de alfabetizare și recuperare școlară etc. (Asul de Treflă, V (63), 1997, p. 12-13; Asul de Treflă, VI (65), 1998, p. 8-9).

 

01.12.1997, București. Dan Oprescu, fost coordonator al programului Roma din cadrul Fundației OSI, preia funcția de șef al Oficiului Național pentru Romi, din cadrul Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale

Înaintea lui, avusese aceasta funcție Vasile Burtea, sociolog rom, cu care Partida Romilor refuza să lucreze pe motiv ca ar fi aparținut unei organizații rome concurente. Rolul ONR era de elaborare a unei strategii naționale pentru romi, de monitorizare a problemelor romilor, de reprezentare a romilor la nivel guvernamental și de influențare a legislativului în sensul adoptării unor măsuri afirmative. Resursele alocate inițial ONR sunt puține. În 1998, la ONR, nu existau decât doi angajați: Dan Oprescu și Iulius Rostaș. După numirea lui Dan Oprescu, încep efectiv consultările cu organizațiile romilor pentru elaborarea strategiei naționale pentru romi. ONR este sprijinit în demersurile sale de Project on Ethnic Relations, Delegația Comisiei Europene si de ministerele participante. (Asul de Treflă, VI (64), 1998, p. 4, 8; Dan Oprescu, Un pas greșit în direcția cea bună, p. 78, 250; comunicare Iulius Rostaș).