Minoritatea ruso-lipoveană 1993

     

    Ianuarie 1993, Novosibirsk (Rusia). Vizita delegaţiei Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România în regiunea Novosibirsk din Siberia

    O delegaţie a ruşilor lipoveni, condusă de Feodor Petuhov, vicepreşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, a făcut o vizită în regiunea Novosibirsk din Siberia, la invitaţia Comunităţii Ruşilor Ortodocşi de Rit Vechi din raionul siberian Novosibirsk. Din delegaţie au făcut parte Petre Mocenco, redactor-şef al publicaţiei ruşilor lipoveni „Зори", Ernesto Mihăilescu, şeful Inspectoratului de Cultură al judeţului Tulcea, cu care raionul Novosibirsk a stabilit legături de înfrăţire, Irina Mihailov, conducătoarea ansamblului folcloric lipovenesc din Slava Cercheză, Ludmila Vasiliev, bibliotecară din aceeaşi comună, Filip Nicolaev, director al Căminului Cultural din satul lipovenesc Climăuţi, jud. Suceava, precum şi un grup de reprezentanţi ai cercurilor de afaceri din judeţul Tulcea. Timp de o săptămână, membrii delegaţiei ruşilor lipoveni din România au vizitat instituţii de învăţământ, case de cultură, şcoli de muzică ş.a. din diferite localităţi ale ruşilor ortodocşi de rit vechi din regiunea Novosibirsk. Şeful Serviciului Raional de Învăţământ, G.F. Dronov, precum şi şefa Comitetului de Cultură, N.V. Litvinova, au oferit lipovenilor donaţii din partea administraţiei şi a locuitorilor raionului Novosibirsk, care au constat în peste zece mii de volume în limba rusă, iar Comitetul pentru Cultură a oferit etnicilor ruşi lipoveni sprijinul material în pregătirea cadrelor în domeniul culturii. Serviciul Raional de Învăţământ, şcolile au oferit locuri în tabere şcolare pentru copiii ruşilor lipovenilor, unde ei îşi pot consolida deprinderile de a vorbi limba rusă în forma ei literară. De asemenea, conducerea Comitetului de Învăţământ al raionului Novosibirsk a oferit organizarea de stagii de perfecţionare pentru cadrele didactice.

     

    10.02.1993, Periprava (jud. Tulcea). S-a constituit Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni

    La adunarea generală a ruşilor lipoveni din localitate, care a avut loc în clădirea şcolii generale, a fost constituită Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Periprava. Preşedinte al Comunităţii a fost ales Vorobiov Grigore.

     

    12.02.1993, Bucureşti. Plenara Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    La şedinţa plenară a Consiliului de conducere au luat parte 11 din cei 17 membri aleşi de Conferinţa Naţională din 11 aprilie 1992. A fost prima plenară a Consiliului după mai bine de 10 luni de la alegerea sa. Principala cauză a acestui mare interval de timp a fost lipsa mijloacelor financiare, la care s-a adăugat apoi şi lipsa unui sediu. Nu este mai puţin adevărat că, în acest interval de timp, preşedintele şi încă 2-3 persoane au depus totuşi eforturi deosebite pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională, pe când ceilalţi membri ai conducerii Comunităţii nu s-au implicat deloc sau aproape deloc în rezolvarea multiplelor probleme ce au apărut. În plus, din nou s-au făcut simţite o serie de disensiuni şi frecuşuri, tensiuni şi confruntări între diverse grupuri, care au generat, în cele din urmă, unele acţiuni neprincipiale cu efecte dintre cele mai dăunătoare asupra activităţii organului de conducere şi a Comunităţii în ansamblu. Plenara a hotărât eliberarea lui Laurenţiu Micşunescu din funcţia de preşedinte, la cererea acestuia, precum şi a lui Alexandru Varona din funcţia de secretar general şi a ales un nou preşedinte al CRLR, pe domnul Petuhov Feodor, ca prim-vicepreşedinte pe Mocenco Petre şi ca secretar general al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România pe Bordeencu Maxim. Plenara a hotărât, totodată, ca Biroul Executiv să definitiveze textul Statului Comunităţii, introducând amendamente, aprobate de Conferinţa Naţională, şi să-l expedieze conducerilor comunităţilor locale pentru consultare, urmând ca după aceea să fie tipărit. S-au stabilit, de asemenea, măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii ziarului „Зори", asigurarea apariţiei lui regulate, precum şi difuzarea corespunzătoare a acestuia în teritoriu. S-a hotărât ca, în cel mai scurt timp, deputatul Comunităţii, Petru Suhov, să-şi elaboreze un plan concret de acţiuni privind rezolvarea operativă a problemelor care stau în centrul preocupărilor Comunităţii în ansamblu, precum şi un grafic de deplasări în localităţile în care trăiesc ruşii lipoveni în scopul cunoaşterii preocupărilor lor şi al acordării de sprijin în rezolvarea diverselor situaţii. Plenara a stabilit să fie întreprinse măsurile necesare pentru revitalizarea activităţii comunităţilor locale şi, în acest scop, să fie pregătite şi convocate adunările generale pentru alegerea noilor conduceri locale.

     

    15.02.1993, Buсureşti. Biroul Executiv al Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni l-a numit pe Andrei Ivanov în funcţia de redactor-şef al publicaţiei bilingve „Зори"

    În cadrul şedinţei de lucru, Biroul Executiv a analizat activitatea redacţiei ziarului „Зори" - cotidianul Comunităţii, şi a hotărât eliberarea lui Petre Mocenco din funcţie de redactor-şef. A fost stabilită o nouă structură organizatorică a redacţiei, formată din: Ivanov Andrei - redactor-şef, Petuhov Feodor - secretar general de redacţie, Ivanov Maxim - secretar principal de redacţie, Evseev Ivan, Mocenco Petre, Vitizov Ivan, Alexandra Zvenigorodschi - redactori. De asemenea, Biroul Executiv a stabilit noul format al ziarului „Зори", mărindu-l la 16 pagini. Au fost, totodată, stabilite măsuri concrete pentru îmbunătăţirea conţinutului publicaţiei, asigurarea apariţiei regulate şi difuzarea corespunzătoare a acesteia. De asemenea, membrii Biroului executiv au cerut ca publicaţia „Зори" să reflecte fidel evenimentele din viaţa etniei ruşilor lipoveni, să acorde spaţiul mai mare problemelor privind păstrarea identităţii ruşilor lipoveni, să popularizeze mai pe larg şi consecvent măsurile luate de conducerea Comunităţii, precum şi de comunităţile locale ale ruşilor lipoveni în vederea stimulării învăţării de către tineri a limbii materne, cât şi a revitalizării tradiţiilor şi obiceiurilor ruşilor lipoveni, precum şi viaţa şi preocupările cotidiene ale ruşilor ortodocşi de rit vechi de pretutindeni, relaţiile ruşilor lipoveni cu Rusia - patria lor istorică, avându-se în vedere faptul că ziarul „Зори" este unica posibilitate de comunicare în limba maternă între ruşii lipoveni.

     

    21.02.1993, Tulcea. Alegerea noului comitet de conducere al Comunităţii Locale

    La Casa Sindicatelor a avut loc adunarea de dare de seamă şi alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din municipiul Tulcea. Informarea asupra activităţii desfăşurate a fost prezentată de către profesoara Natalia Noiman, vicepreşedintă a Comunităţii. Informarea a scos în evidenţă atât succesele obţinute în perioada care a trecut, cât şi, mai ales, lipsurile care n-au permis obţinerea, din diverse motive, a rezultatelor dorite. O atenţie deosebită s-a acordat problemei studierii limbii ruse ca limbă maternă. S-a făcut, totodată, apel către părinţi să cultive la copiii lor dragostea pentru limbă şi cultura maternă. În partea a doua a adunării a fost aleasă noua conducere a Comunităţii. Ca preşedintă a Comunităţii a fost aleasă arhitect Paşa Andreev. Adunarea s-a încheiat cu un concert susţinut de Ansamblul folcloric de cântece şi dansuri lipoveneşti „Lotca" din localitate. Au răsunat vocile minunaţilor cântăreţi tulceni Ivan Leonov, Serghei Alexandrov, Arteom Ivanov, Alexei Egorov, Evdochia Ivanova, Elisaveta Demidova ş.a. La concert au luat parte V. P. Kulakov, consulul general al Rusiei la Constanţa, S. V. Samarin, viceconsulul Rusiei la Bucureşti, Viaceslav Samoşkin, de la Agenţia „Novosti", precum şi reprezentanţii conducerii centrale a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. Concertul s-a bucurat de un mare succes.

     

    25.02.1993, Tulcea. Revitalizarea sărbătorilor populare ruse lipoveneşti

    Ruşii lipoveni, prin grija Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, au început să readucă la viaţă obiceiurile, datinile, tradiţiile lor străvechi despre care tinerii au auzit poate doar de la bunicii lor. Una dintre sărbătorile străvechi este Мáслина, înscrisă în calendarul creştin ortodox sub denumirea de Мясопустная неделя (Săptămâna Brânzei), întrucât în perioada acestei sărbători populare nu se consumă decât preparate din lapte, brânză, ouă şi peşte. Máslina se desfăşoară în săptămâna premergătoare Postului Mare, adică la sfârşitul lui februarie şi începutul lui martie. Serbările numite Máslina simbolizează despărţirea de Iarnă şi întâmpinarea Primăverii, aducătoare de lumină şi căldură de la Soare, bucuria trezirii naturii din somnul ei de moarte, căldură sufletească. Sărbătoarea populară Máslina se aseamănă cu carnavalul catolicilor (Carnevále), care se desfăşoară în aceeaşi perioadă. Cei dintâi care au reluat, după 1989, serbările numite Мáслина sunt ruşii lipoveni din Tulcea.

     

    02.03.1993, Bucureşti. Compania de Navigaţie Fluvială Română „NAVROM" S.A. Galaţi va pune la dispoziţie o navă de pasageri care să circule zilnic pe ruta Tulcea-Sulina

    La interpelarea adresată de la tribuna Parlamentului de Petru Suhov, deputatul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, prim-ministrului, precum şi ministrului transporturilor, Compania de Navigaţie Fluvială Română „NAVROM" S.A. Galaţi va asigura o navă de pasageri care să circule zilnic pe ruta Tulcea-Sulina, începând cu data de 15 martie 1993, spre binele tuturor locuitorilor Deltei Dunării.

     

    5-26.04.1993, Moscova. Un grup de 20 de profesori de limba rusă maternă a participat la cursuri de perfecţionare

    Un grup de 20 profesori de limba rusă, aparţinând etniei ruşilor lipoveni, a participat la un curs de perfecţionare organizat de Institutul de limba rusă „A. S. Puşkin" din Moscova. Cursul a oferit etnicilor ruşi prilejul de a lua contact nemijlocit cu limba rusă vie, aşa cum se vorbeşte la ea acasă. În acelaşi timp, a fost şi fericita ocazie de a face cunoscută etnia ruşilor lipoveni, deoarece, din păcate, ruşii lipoveni sunt încă destul de puţin cunoscuţi în patria lor istorică - Rusia. Tematica cursurilor a fost orientată, cu precădere, spre probleme legate de metodica predării limbii şi culturii materne, spre cunoaşterea diverselor metodologii de elaborare a manualelor de limba rusă ca limbă maternă. Conducerea Institutului a oferit, de asemenea, posibilitatea de a asista la ore într-o şcoală generală, de a consulta manuale de limbă şi cultură rusă, tipărite de editura «Русский язык» din Moscova. Grupul de profesori ruşi lipoveni a avut, totodată, o întâlnire cu specialişti, autori de manuale, în cadrul căreia au fost prezentate gazdelor primele două manuale editate în România: „Букварь", realizat de Feodor Chirilă, şi „Книга для чтения" pentru elevii claselor II-IV, elaborate de către autori ruşi lipoveni Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov. Cele două manuale au fost apreciate de specialişti ca fiind originale şi interesante.

     

    11.04.1993, Muşeniţa (jud. Suceava). Candidatul din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni, Nikolaev Filip, a câştigat locul de primar comunal

    În alegerile parţiale desfăşurate în comuna Muşeniţa (jud. Suceava), pentru funcţia de primar, victoria a fost obţinută de rusul lipovean Nikolaev Filip, care a candidat din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. Principalul merit pentru acest succes le revine ruşilor lipoveni de la Comunitatea Locală din satul Climăuţi, care s-au mobilizat exemplar şi au manifestat o deosebită coeziune, acordându-i voturile reprezentantului lor. Un sprijin notabil în desfăşurarea campaniei electorale a fost acordat, de asemenea, de ing. Timofeiov Simion, membru al Consiliului Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România.

     

    Mai 1993, Constanţa-Tulcea. Ambasadorul Rusiei, Evgheni Dmitrievici Ostrovenko, în vizită la ruşii lipoveni

    În a doua jumătate a lunii mai 1993, Evgheni Dmitrievici Ostrovenko, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, a vizitat municipiul Constanţa şi judeţul Tulcea. El a fost însoţit de V. P. Kudakov, consulul general al Rusiei la Constanţa. La Constanţa oaspetele a avut întrevederi cu reprezentanţii conducerii municipiului şi a judeţului, a vizitat unele obiective economice, culturale şi turistice, s-a întâlnit, de asemenea, cu membri din conducerea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Constanţa. În continuarea vizitei, ambasadorul E. D. Ostrovenko a poposit în aşezările rurale ale ruşilor lipoveni din judeţul Tulcea: Sarichioi, Slava Rusă şi Slava Cercheză, unde înaltul oaspete a avut prilejul să cunoască traiul şi obiceiurile ruşilor lipoveni, ai căror strămoşi au venit aici din Rusia. Aici oaspeţii au asistat la un spectacol oferit de elevii din localitate, care au interpretat cântece ruseşti lipoveneşti şi au recitat poezii în limba rusă maternă şi în limba română.

     

    01.05. (16.04. pe stil vechi) 1993, Carcaliu (jud. Tulcea). Ridicarea în rang de episcop de Brăila şi Tulcea a parohului Nikodim Nicola de la biserica ortodoxă de rit vechi din Târgu Frumos (jud. Iaşi)

    La festivităţile ce au urmat liturghiei dumnezeieşti au sosit reprezentanţi ai clerului, cântăreţi de biserică şi foarte mulţi enoriaşi. La slujbă a participat Mitropolitul Timon, păstor al Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi. Ca invitaţi de onoare ai Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi, au fost prezenţi din partea Secretariatului de Stat pentru Culte: secretar de stat, prof. univ. dr. Gheorghe Vlăduţescu, director Radu Constantinescu şi inspector George Cârstoiu, Petuhov Feodor, preşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, preotul de la biserica română din localitate, primarul comunei, Simion Petrov, Andrei Ivanov, redactor-şef al ziarului „Зори". În finalul ceremoniei de hirotonisire au rostit alocuţiuni episcopul Afanasi, noul episcop Nikodim, precum şi protoiereul Simion, parohul bisericii din Carcaliu. În alocuţiunea sa, secretarul de stat Gh. Vlăduţescu a transmis un mesaj din partea preşedintelui ţării, Ion Iliescu.

     

    10.06.1993, Brăila. Lansarea celei de-a doua antologii de tip şcolar Книга для чтения, clasele V-VIII, pentru elevii ruşi lipoveni

    Lansarea antologiei Книга для чтения, для V-VIII классов („Carte de citire pentru clasele V-VIII"), E.D.P., 1993 (ediţie a 2-a a apărut în 1998), ai cărei autori sunt Feodor Chirilă şi Аndrei Ivanov, a avut loc la Şcoala Generală nr. 21 din Brăila. La lansare au participat un număr mare de cadre didactice şi invitaţi, printre care Maria Constantinescu, şefa de birou în cadrul Serviciului învăţământ în limbile minorităţilor naţionale al Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei, prof. Doina Popişteanu, redactor la E.D.P., prof. Ivli Iacob, inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila ş.a. Cu prilejul lansării au luat cuvântul Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov, autorii antologiei, care au prezentat structura şi tematica volumului, arătând că antologia este o culegere de texte literare în limba rusă care a fost elaborată pe baza programei şcolare-cadru, aprobate de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei în 1990. Ea este destinată elevilor din clasele V-VIII şi completează conţinutul manualelor de limba rusă ca limbă străină existente în prezent şi că cele 519 pagini ale antologiei oferă elevilor informaţii de istorie, geografie, cultură, tradiţii, religie, folclor, literatură clasică şi contemporană ale naţiunii ruse. Cartea oferă, totodată, informaţii despre istoria şi cultura materială şi spirituală a etniei ruşilor lipoveni din România. În antologie se rezervă un spaţiu special explicării unor noţiuni, cuvinte şi expresii populare sau a unor cuvinte noi, care se întâlnesc în texte, iar întrebările şi temele de casă urmăresc să-i ajute pe elevi în înţelegerea profundă a mesajului, să-i iniţieze în tehnicile muncii cu cartea. În intervenţia sa, Maria Constantinescu a subliniat, printre altele, faptul că Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, potrivit Instrucţiunilor nr. 35506 din 18 iulie 1990 privind studierea limbii materne de către elevii aparţinând minorităţilor naţionale, a hotărât elaborarea de antologii de tip şcolar, destinate elevilor ruşi lipoveni, care să acopere, pentru moment, lipsa de manuale de limba maternă. Acest auxiliar didactic este o premieră în rusistica românească şi în cea din străinătate şi constituie, totodată, un eveniment istoric pentru ruşii lipoveni, căci până în prezent ei nu dispuneau de manuale proprii.

     

    15.07-28.08.1993, Moscova. Reprezentanţii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România - oaspeţi ai Asociaţiei internaţionale pentru legăturile cu diaspora rusă „Rodina"

    Aflaţi la Moscova, la cea de a XXXI-a ediţie a Seminarului Internaţional pentru Profesorii de Limba şi Literatura rusă din Europa, S.U.A., Canada şi Asia, Andrei Ivanov, redactor-şef al ziarului „Зори", şi Ivan Evseev, redactor al aceluiaşi ziar, au fost oaspeţi ai Asociaţiei internaţionale pentru legăturile cu diaspora rusă „Rodina" şi ai redacţiei publicaţiei „Голос Родины». Cu acest prilej a avut loc un dialog util cu şefii de secţii L. B. Lodzinski şi L. N. Gaganov, precum şi cu L. V. Bobrov, membru al colegiului redacţional. În cursul dialogului, părţile au făcut schimb de experienţă în materie de redactare şi editare a ziarelor şi au convenit asupra unui schimb permanent de publicaţii şi a unei colaborări constante.

     

    28-30.06.1993, Odorheiu Secuiesc. Grupul vocal bărbătesc al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Slava Cercheză a participat la Festivalul Prieteniei

    Grupul vocal alcătuit din tineri bărbaţi lipoveni din Slava Cercheză (jud. Tulcea) a răspuns invitaţiei de a participa la Festivalul Prieteniei, organizat la Odorheiu Secuiesc. În sala de spectacol, cei prezenţi fredonau împreună cu grupul vocal al băieţilor ruşi lipoveni cântecele ruseşti interpretate de ei, iar la parada portului, desfăşurată pe străzile oraşului, în timpul unui moment artistic scurt în mijlocul mulţimii, vocile puternice, cântecele ruseşti melodioase, dansul şi veselia băieţilor ruşi lipoveni au cucerit, din nou, ropote prelungite de aplauze, precum şi flori.

     

    August 1993, Novosibirsk. Ansamblul de cântece şi dansuri „Slavianocica" al copiilor ruşi lipoveni de la Slava Cercheză în turneu la Novosibirsk, în Siberia

    Turneul Ansamblului de cântece şi dansuri „Slavianocica", condus de Irina Mihailov, s-a realizat la invitaţia Comitetului de cultură al oraşului Novosibirsk. Copii au fost cazaţi în apartamente particulare din suburbia oraşului. Pe toată perioada de şedere, copiii au susţinut spectacole atât în oraşul Novosibirsk, cât şi în afara lui. Vocile răsunătoare ale copiilor ruşi lipoveni au fost, peste tot, răsplătite nu numai cu aplauze, dar şi cu diplome, cu daruri, cu suveniruri, într-un cuvânt, cu căldură omenească deosebită. Gazdele au organizat pentru copiii ruşi lipoveni scurte excursii pe fluvial Obi, la Akademgorodok şi vizionarea unor spectacole artistice. Prezenţa la Novosibirsk a ansamblului de copii de la Slava Cercheză a fost pe larg prezentată de presa şi televiziunea locală.

     

    01-05.10.1993, Tulcea. Primul Seminar Internaţional „Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional"

    Seminarul a constituit un fructuos bilanţ în domeniul cercetării şi, în egală măsură, în domeniul de prospectare a noilor orizonturi care se deschid studierii identităţii socioculturale şi religioase a etniei ruşilor lipoveni în contextual general al culturii şi spiritualităţii româneşti în care ei s-au integrat. Seminarul a reunit peste o sută de personalităţi ale ştiinţei şi culturii, specialişti de prestigiu: filologi, istorici, literaţi, psihologi, sociologi, etnografi şi etnologi, antropologi din România, Rusia, Austria, Bulgaria, Polonia, SUA, Canada, China, Japonia, Republica Moldova. Printre participanţi au fost numeroşi specialişti ruşi lipoveni, precum şi un număr mare de studenţi. La lucrările Seminarului au luat parte, de asemenea, V. P. Kulakov, consulul general al Rusiei la Constanţa, Ghenadi Spiglazov, prim-secretar al Ambasadei Rusiei la Bucureşti, o delegaţie din Republica Moldova, formată din Bozdei Ştefan, director general al Departamentului de Stat pentru Probleme Naţionale, Valentina Diordeiciuc, consilier şef la Departamentul de Stat pentru Probleme Naţionale, Alexandr Belopotapov, preşedinte al Comunităţii Ruşilor din Republica Moldova, L. N. Gaganov, şef de secţie la Asociaţia Internaţională pentru legături cu diaspora rusă „Rodina" din Moscova, precum şi reprezentanţi ai Consiliului minorităţilor naţionale, Ministerului Culturii, Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezentanţii Prefecturii Judeţului Tulcea şi ai Primăriei Oraşului Tulcea, numeroşi reprezentanţi ai presei, Radio şi TV din ţară şi străinătate. De asemenea, în timpul desfăşurării Seminarului, în holul Casei Cărţii din Tulcea a fost organizată o expoziţie de lucrări şi material documentar, consacrată vieţii materiale şi spirituale a ruşilor ortodocşi de rit vechi - rod al investigaţiilor efectuate de către specialişti din România şi din străinătate. Manifestarea, unica în felul ei în seria altor manifestări similare din lume (Heidelberg - Germania, Zagreb - Croaţia, Novosibirsk - Rusia, Cechanowiec - Polonia), s-a bucurat din partea participanţilor de cele mai elogioase aprecieri referitoare atât conţinutul, cât şi la organizarea ei. În partea a doua a seminarului au fost organizate vizite de documentare şi schimburi de experienţă în domeniul cercetării pe teren în localităţile lipoveneşti din Slava Cercheză, Slava Rusă, Jurilovca, Sarichioi şi Mahmudia, precum şi la cele două mănăstiri ortodoxe ruse de rit vechi situate la marginea satului lipovenesc Slava Rusă. Vizita de documentare s-a încheiat cu participarea la spectacolul oferit de cele trei formaţii folclorice lipoveneşti: „Lotca" din oraşul Tulcea, „Landâş" din Sarichioi şi „Slavianca" din Slava Cercheză. Lucrările simpozionului de la Tulcea au fost popularizate de mass-media. Desfăşurarea acestei importante manifestări a fost prezentată pe larg de prof. univ. dr. Feodor Chirilă la TVR, în emisiunea „Convieţuiri" din 11 noiembrie 1993.

     

    10.12.1993, Bucureşti. Şedinţa Biroului Executiv al Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    În cadrul şedinţei, la care au fost invitaţi şi reprezentanţi ai unor Comunităţi Locale ale Ruşilor Lipoveni, Biroul Executiv al Consiliului de conducere al Comunităţii a dezbătut probleme ale activităţii curente şi a stabilit acţiuni concrete, ce urmează a fi realizate în viitorul apropiat, precum şi răspunderile ce revin în legătură cu acestea fiecărui membru al Biroului. În cadrul şedinţei a fost prezentată Darea de seamă privind încheierea anului financiar 1993 şi planul financiar pe anul 1994. Discuţiile ce au urmat au scos în evidenţă grija pentru folosirea chibzuită a mijloacelor materiale ale Comunităţii, precum şi preocuparea pentru asigurarea pe viitor a unor noi surse financiare, cum ar fi sponsorizările, donaţiile, precum şi cotizaţiile membrilor Comunităţii. De asemenea, Biroul Executiv a discutat şi apoi a aprobat calendarul emisiunilor la TVR - „Convieţuiri", precum şi calendarul principalelor acţiuni ale Comunităţii pe anul 1994 în plan social, cultural, educativ, ştiinţific. Biroul Executiv l-a desemnat pe prof. univ. dr. Feodor Chirilă în calitate de consultant permanent la TVR, redacţia „Convieţuiri" din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România pentru realizarea de emisiuni repartizate etniei ruşilor lipoveni. Cei prezenţi la şedinţă au condamnat cu hotărâre abuzurile comise de Bordeencu Maxim, secretar general al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, care, fără a avea aprobarea conducerii Comunităţii, a acţionat în numele ei şi, sub pretextul asigurării unor locuri de muncă în străinătate, şi-a însuşit de la numeroşi etnici lipoveni sume importante de bani, fără a-şi îndeplini, apoi, obligaţiile. Pentru faptele sale, care au adus grave prejudicii morale Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Bordeencu Maxim a fost exclus din conducerea Comunităţii şi obligat să restituie în cel mai scurt timp, la solicitarea persoanelor păgubite, sumele de bani însuşite.