Minoritatea ruso-lipoveană 1994

     

    13.01.1994, Bucureşti. Întâlnirea reprezentanţilor minorităţilor naţionale cu conducerea Televiziunii Române

    La întâlnire au participat Dumitru Popa, director general al TVR, Petre Popescu, director, Ivan Truter, secretar general al Consiliului minorităţilor naţionale de pe lângă Guvernul României, precum şi membrii redacţiei „Convieţuiri", în frunte cu redactorul-şef, Ovidiu Drăgănescu. Au fost discutate probleme legate de realizarea de emisiuni pentru etniile naţionale. S-a stabilit repartizarea emisiunilor TVR pe etnii: 6 emisiuni pe an pentru fiecare etnie naţională, dintre care 3 emisiuni la TVR-1 şi 3 emisiuni la TVR-2; prezentarea unui calendar tematic pentru emisiunile repartizate; realizarea a cel puţin 3 emisiuni consacrate istoriei etniilor din România; fiecare emisiune să fie realizată cu acordul şi sprijinul efectiv din partea etniilor; fiecare etnie va desemna consultanţi de specialitate cu care redacţia „Convieţuiri" va menţine legătura; completarea schemei redacţiei „Convieţuiri" cu persoane salariate din rândul etniilor ş.a.

     

    18.01.1994, Bucureşti. O emisiune la TVR dedicată localităţilor lipoveneşti din Moldova

    O echipă de filmare de la redacţia „Convieţuiri" a TVR, în frunte cu redactorul Ilie Roşianu, s-a deplasat în localităţile cu populaţia rusă lipoveană din zona Moldovei: Suceava, Lipoveni, Manolea, Gura Humorului, Rădăuţi şi Paşcani, unde a realizat un amplu reportaj despre viaţa, tradiţiile şi obiceiurile ruşilor lipoveni. De asemenea, pe baza unui scenariu conceput de Feodor Chirilă, profesor universitar de la Universitatea din Bucureşti, membru în Biroul Executiv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, a fost realizată primă emisiune bilingvă (în limbile rusă şi română) dedicată tradiţiei Crăciunului la ruşii lipoveni din localităţile amintite.

     

     

    19.01.1994, Bucureşti. Întâlnirea reprezentanţilor minorităţilor naţionale cu conducerea Radiodifuziunii Române

    La întâlnire au participat: Eugen Preda, director general al Radiodifuziunii Române, Paul Grigoriu, director general adjunct, Petre Popescu, director şi alte persoane din conducerea Radiodifuziunii Române, precum şi Ivan Truter, secretar general al Consiliului minorităţilor naţionale de pe lângă Guvernul României. Au fost dezbătute pe larg probleme privind modalităţile de realizare a difuzării informaţiilor cu privire la viaţa materială şi spirituală a minorităţilor naţionale din România la toate posturile de radio centrale şi la cele teritoriale. S-a stabilit ca fiecare etnie să prezinte conducerii Radiodifuziunii Române un calendar tematic anual al emisiunilor radio. A fost luată hotărârea de a pregăti, cu sprijinul Consiliului minorităţilor, personalul necesar pentru realizarea emisiunilor pentru etnii. În acest scop vor fi organizate cursuri de pregătire de scurtă durată. Urmează ca fiecare etnie să prezinte propuneri nominale de tineri care ar putea fi pregătiţi pentru această activitate. S-au făcut propuneri concrete privind colaborarea etniilor cu Radiodifuziunea Română. Astfel, din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România au fost făcute următoarele propuneri: să se înfiinţeze o emisiune săptămânală în limba maternă pentru ruşii lipoveni la postul regional  Iaşi; să se înfiinţeze o redacţie specială pentru minorităţi naţionale de tipul celei a emisiunii „Convieţuiri" de la TVR; să se mărească durata emisiunii radio „Tradiţii şi valori culturale pe pământ românesc". Propunerile respective au fost susţinute de toţi reprezentanţii etniilor şi însuşite de conducerea Radiodifuziunii Române - lucru confirmat şi de ştirea difuzată la posturile de radio imediat după terminarea acestei întâlniri. Conducerea Radiodifuziunii Române a solicitat sprijinul concret şi efectiv din partea etniilor în realizarea emisiunilor dedicate vieţii etniilor.

     

    02.04.1994, Carcaliu. Revitalizarea sărbătorii populare ruseşti Маслина la ruşii lipoveni din Carcaliu (jud. Tulcea)

    Feodor Chirilă, profesor la Universitatea din Bucureşti, cu sprijinul Jenei Comănescu şi al Tatianei Gherasim - studente la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, a reuşit, cu sprijinul conaţionalilor din satul său natal Carcaliu, să reconstituie în întregime vechea sărbătoare populară rusă Мáслина (Săptămâna Brânzei), care în perioada regimului comunist totalitar a fost interzisă, cum, de altfel, au fost interzise atunci şi alte obiceiuri şi tradiţii ale etnicilor ruşi lipoveni. La reconstituirea şi, apoi, la revitalizarea celei mai vechi şi îndrăgite sărbători populare ruse, la care au participat sute de localnici, şi-au adus o mare contribuţie şi reprezentanţii Televiziunii Române - redacţia „Convieţuiri", care au realizat o emisiune specială dedicată acestei sărbători populare ruseşti lipoveneşti şi au retransmis-o de mai multe ori pe cele două canale naţionale ale TVR.

     

    11.06.1994, Tulcea. Consfătuirea primarilor, viceprimarilor, consilierilor şi preşedinţilor Comunităţilor Locale ale Ruşilor Lipoveni din România

    La consfătuire, care a avut loc în sala mare de şedinţe a Consiliului Judeţean Tulcea, au participat peste 50 de etnici ruşi din toate localităţile lipoveneşti din România. Din partea conducerii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România au fost prezenţi Petuhov Feodor, preşedintele Comunităţii, Mocenco Petre, prim-vicepreşedinte, Andrei Ivanov, redactor-şef al ziarului „Зори", Timofeiov Simion, Ivan Vitizov, membri ai Biroului Executiv, precum şi Suhov Petru, deputat CRLR în Parlamentul României. Au luat parte, de asemenea, Mihai Nicolae, primarul municipiului Tulcea, precum şi reprezentanţii Prefecturii şi a Consiliului Judeţean Tulcea, reprezentanţi ai mass-mediei. În cadrul reuniunii a avut loc un schimb de opinii pe marginea problemelor care îi preocupă pe etnicii ruşi lipoveni din comunităţile locale în plan social, economic, administrativ, cultural, de învăţământ, fond funciar etc.

     

    16.06.1994, Bucureşti. Un reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România a fost numit redactor la Televiziunea Română, redacţia „Convieţuiri"

    La solicitarea conducerii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Televiziunea Română a angajat-o, în urma unui concurs, pe Jenea Spiridon Comănescu, studentă în anul IV la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, pe postul de redactor la redacţia „Convieţuiri", pentru a realiza emisiuni consacrate etniei ruşilor lipoveni.

     

    29.07.1994, Bucureşti. Donaţie pentru etnia ruşilor lipoveni din partea Guvernului Rusiei

    La Ambasada Rusiei din Bucureşti a avut o întâlnire prietenească la care au participat reprezentanţi ai Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, precum şi tineri români care studiază la Moscova. Cu acest prilej, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Evgheni Dmitrievici Ostrovenko, a transmis Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România o valoroasă donaţie din partea guvernului rus. În alocuţiunea rostită cu acest prilej, ambasadorul E. D. Ostrovenko a spus, printre altele: „Guvernul Rusiei a transmis Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, drept donaţie, tehnica de birotică pentru redacţia ziarului bilingv «Зори», două maşini electronice: una cu caractere ruseşti, iar alta, bilingvă, cu caractere ruseşti şi latine, precum şi cărţi de beletristică, istorie şi de ştiinţă, editate la noi în ţară în ultimii ani. Printre ele, desigur, sunt multe publicaţii dedicate limbii ruse, studiului şi predării ei, precum şi o colecţie de timbre rare, reflectând diverse aspecte din viaţa Rusiei şi un set de fotografii înfăţişând unele manifestări ale vieţii spirituale ale cetăţenilor Rusiei. Încerc o sinceră bucurie oferind respectiva donaţie conducerii Comunităţii. Donaţia noastră are un caracter mai degrabă simbolic. Ea mărturiseşte bunele noastre intenţii şi sincera bunăvoinţă faţă de România şi faţă de ruşii lipoveni, plecaţi din Rusia cu secole în urmă". În cuvântul său, Feodor Petuhov, preşedintele Comunităţii, a mulţumit pentru donaţia oferită.

     

    01.09.1994, Botoşani. Festivalul portului popular al minorităţilor naţionale

    Mii de locuitori ai oraşului Botoşani au putut admira bogăţia de varietăţi şi policromia costumelor etnicilor din România: germani, polonezi, evrei, maghiari, romi, slovaci, ruşi lipoveni, ucraineni. Ansamblul folcloric lipovenesc de artişti amatori „Лáндыш" din Sarichioi (jud. Tulcea) a reprezentat ruşii lipoveni din zona Dobrogei. Festivalul a constituit un excepţional prilej de cunoaştere interetnică. La încheierea festivalului, membrii formaţiei artistice lipoveneşti „Лáндыш" s-au îndreptat către cartierul oraşului, unde trăiesc compact ruşii lipoveni. Pe străzile cartierului, membrii ansamblului au fost înconjuraţi de căldură sufletească a etnicilor ruşi lipoveni din Botoşani.

     

    03.09.1994, Brăila. Consfătuirea cadrelor didactice care predau limba şi cultura rusă maternă

    La iniţiativa Comisie de învăţământ şi educaţie a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, peste 50 de cadre didactice din rândul etniei ruşilor lipoveni (educatoare, învăţătoare şi profesori) din toată ţara s-au întâlnit la Şcoala Generală nr. 21 din Brăila. La consfătuire au luat parte Maria Constantinescu, Valentina Malai Jercea, reprezentanţi ai Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila: Viorel Mortu, inspector general, Ivli Iacob, Fenea Jipa Rubanov, inspectori, precum şi prof. Marta Timofeiov, inspector de specialitate de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, prof. Ivanov Vicol, inspector de specialitate de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea, prof. univ. dr. Feodor Chirilă, preşedintele Comisiei de învăţământ şi educaţie al Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. În cadrul consfătuirii au fost abordate probleme cu privire la metodica folosirii primelor manuale şcolare tipărite: Букварь (autor: Feodor Chirilă), precum şi a celor două antologii de tip şcolar: Книга для чтения („Culegere de texte", autori: Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov), pentru clasele II-IV, respectiv pentru clasele V-VIII - pentru elevii ruşi lipoveni din România, apărute la Editura Didactică şi Pedagogică; predarea în şcoală a religiei ortodoxe de rit vechi; dotarea şcolilor cu materiale didactice audiovizuale; modalităţi de formare de noi cadre didactice necesare pentru şcolile din localităţile lipoveneşti, precum şi perfecţionarea continuă a personalului didactic existent.

     

    22-23.10.1994, Suceava. Primul Simpozion Naţional al etniei ruşilor lipoveni

    La iniţiativa redacţiei ziarului „Зори", sprijinită de Comunităţile Locale din Suceava şi Lipoveni, a fost organizat Simpozionul Naţional cu tema „Începuturile aşezării ruşilor lipoveni în România", prilejuit de împlinirea a 270 de ani de la prima atestare documentară (1724) a localităţii Lipoveni (cândva Sokolinţi) din judeţul Suceava, în care trăiesc ruşi lipoveni. Simpozionul s-a bucurat de participare a numeroşi reprezentanţi, veniţi din aproape toate localităţile cu populaţie preponderent rusă lipoveană din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Botoşani, Suceava, precum şi din municipiul Bucureşti. Simpozionul a fost onorat de prezenţa reprezentanţilor Ambasadei Rusiei la Bucureşti, ai primăriei oraşului Suceava, ai prefecturii judeţului Suceava, ai Inspectoratului şcolar judeţean, precum şi ai celui de cultură. Au fost, de asemenea, prezenţi reprezentanţii etniilor: ucraineană, polonă şi germană. Au fost de faţă şi reprezentanţii mass-mediei. Tematic, comunicările s-au grupat pe domeniile: istorie, învăţământ, religie, etnografie şi etnologie, iconografie, legislaţie, filologie. Cu prilejul Simpozionului, a fost organizată şi o expoziţie de pictură (tablouri şi icoane) realizată de Efrem Grigore şi Serghei Dmitri, cunoscuţii pictori ruşi lipoveni, precum şi o expoziţie de fotografii vechi, reprezentând chipuri de lipoveni şi imagini din localitatea lipoveană Jurilovca, oferită de prof. Ivan Vitizov, care au stârnit un interes deosebit din partea participanţilor.

     

    27-28.10.1994, Constanţa. Seminar cu tema „Modalităţi de predare şi tehnici de evaluare a nivelului de cunoaştere a limbii materne"

    La Seminarul iniţiat de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa au luat parte inspectori şi profesori din rândul minorităţilor naţionale din judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Suceava, Caraş-Severin, Argeş, unde se predau limbile minorităţilor naţionale. Din partea Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei au participat Maria Constantinescu, Leman Ali şi Valentina Malai Jercea, inspectori de specialitate, iar din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, Constantin Vitanos, inspector general adjunct, Ileana Meheleanu şi Elena Manolache, inspectori. Participanţii la Seminar au vizitat localitatea lipovenească Ghindăreşti, unde s-a desfăşurat masa rotundă cu tema „Tehnici de preîntâmpinare a interferenţelor în procesul de învăţare a limbii materne". La dezbaterea acestei teme au participat profesorii ruşi lipoveni Vartolomei Samoilă, Ivan Vitizov, Vicol Ivanov, Mihai Chirsanov, Maria Ştefan şi alţii. Seara, cei prezenţi la masa rotundă au participat la o activitate extraşcolară în cadrul căreia elevii ruşi lipoveni din Ghindăreşti au prezentat o frumoasă serată literar-muzicală, iar în încheiere, grupul vocal folcloric din localitate a interpretat cântece populare ruseşti lipoveneşti. A doua zi, participanţii la Seminar au vizitat câteva grădiniţe bilingve din judeţ, au participat la unele activităţi în cadrul Colegiului Pedagogic din Constanţa, iar apoi au vizitat o expoziţie de carte în limbile minorităţilor naţionale. În încheierea lucrărilor, Constantin Vitanos, inspector general adjunct al Inspectoratului Şcolar, a prezentat câteva consideraţii pe tema „Casa dobrogeană - model de convieţuire interetnică şi şcoala".

     

    28-29.10.1994, Măcin (jud. Tulcea). Ediţia a III-a a Colocviului „Efigii măcinene"

    Colocviul a fost organizat de Casa de Cultură a oraşului Măcin; au participat personalităţi legate biografic de localitatea Măcin, reputaţi oameni de ştiinţă şi cultură, persoane din spaţiul politic şi economic, într-un demers spre cunoaştere, identitate, creativitate socială. La această manifestare culturală a luat parte, ca invitat, Feodor Chirilă, membru în Consiliul de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, născut şi crescut pe meleagurile măcinene, care a prezentat la secţiunea „Contribuţii la monografia Măcinului. Profil de personalitate" o comunicare cu tema: „Contribuţia ruşilor lipoveni din Carcaliu şi Măcin la edificarea patrimoniului naţional, material şi cultural în zona Măcinului".

     

    Noiembrie 1994, Tulcea. Expoziţie de pictură a lui Filip Timofei - rus lipovean din Sarichioi (jud. Tulcea)

    La Casa Cărţii din oraşul Tulcea a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură laică a cunoscutului artist plastic din localitatea Sarichioi (jud. Tulcea), Filip Timofei. La deschidere au participat personalităţi de seamă din judeţ: Ernesto Mihăilescu, Olimpia Vladimirov, Anca Rotariu, Jean Duţă şi mulţi alţii. Mulţi pictori şi oameni de cultură au rostit cuvinte elogioase la adresa autorului tablourilor expuse. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici, la cei numai 36 de ani ai săi etnicul rus lipovean Filip Timofei este bine-cunoscut printre oamenii de artă şi iubitorii artei din Dobrogea. El a participat cu picturi la aproape toate expoziţiile de grup organizate în ultima vreme. Deşi tânăr, Filip Timofei a avut deja zece expoziţii personale.

     

    29.11-10.12.1994, Bucureşti. Expoziţia publicaţiilor minorităţilor naţionale din România, organizată şi găzduită de Biblioteca de Stat din Bucureşti

    Au fost expuse cărţi, reviste, ziare, broşuri ş.a. de către 17 minorităţi naţionale din România (albanezi, armeni, bulgari, croaţi, evrei, germani, greci, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruşi lipoveni, sârbi, slovaci, tătari, turci şi ucraineni). În sectorul ruşilor lipoveni un interes deosebit l-au suscitat lucrările de folclor (culegeri de cântece şi zicători) ale lui Mihail Marinescu, precum şi manualele de limba rusă maternă pentru elevii ruşi lipoveni, semnate de Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov, ca şi ziarul bilingv„Зори".