Minoritatea ruso-lipoveană 1995

     

    10.02.1995, Bucureşti. Şedinţa Biroului Executiv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    În cadrul şedinţei a fost analizată activitatea deputatului din partea CRLR, Petru Suhov, implicarea lui în rezolvarea problemelor specifice vieţii şi existenţei etniei ruşilor lipoveni, activitatea lui în structurile sistemului legislativ, administrativ şi guvernamental. De asemenea, a fost prezentată execuţia bugetară pe anul 1994 şi prevederile bugetului pentru anul 1995. Andrei Ivanov, redactorul-şef al ziarului „Зори", a prezentat o informare cu privire la activitatea redacţiei. De asemenea, au fost analizate propuneri de persoane care să reprezinte Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România în Consiliul minorităţilor naţionale de pe lângă Guvernul României, la solicitarea acestuia. În urma dezbaterilor, membrii Biroului Executiv au hotărât lărgirea colectivului de redacţie al ziarului „Зори" cu încă trei persoane: Feodor Chirilă, Svetlana Marchelov şi Xenia Crasovschi. A fost luată, de asemenea, hotărârea ca următoarea plenară a Consiliului de conducere al CRLR să aibă loc la Bucureşti, în zilele de 3 şi 4 martie a.c.

     

    03-04.03.1995, Bucureşti. Şedinţă lărgită a Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    La şedinţa lărgită au participat toţi cei 19 membri ai Consiliului de conducere, precum şi numeroşi invitaţi - reprezentanţi ai comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni. La şedinţă a luat parte Ivan Truter, secretar executiv al Consiliului pentru minorităţile naţionale. În urma dezbaterilor desfăşurate, ţinând seama de sugestiile şi propunerile avansate, Consiliul de conducere a aprobat bugetul Comunităţii pe anul 1995. Ţinând seama de opiniile exprimate în cadrul şedinţei cu privire la activitatea deputatului etniei ruşilor lipoveni, Consiliul a solicitat implicarea mai activă a deputatului Suhov Petru în probleme de bază ale Comunităţii, mai ales în cele care privesc raporturile cu administraţia statului, cum ar fi lărgirea spaţiului sediului central şi obţinerea de sedii pentru comunităţile locale, soluţionarea favorabilă a problemelor ridicate de etnicii ruşi lipoveni referitoare la retrocedarea bunurilor naţionalizate de regimul comunist, probleme de pescuit, patrimoniu etc. Consiliul a avizat favorabil Calendarul emisiunilor TVR „Convieţuiri" pe anul 1995. În vederea acordării unui sprijin mai mare comunităţilor locale printr-o mai bună cunoaştere a problemelor populaţiei ruse lipovene, precum şi pentru o coordonare concretă a acţiunilor, Consiliul apreciază ca utilă constituirea în judeţele Tulcea, Suceava şi Constanţa a consiliilor judeţene ale Comunităţii. Potrivit prevederilor Statutului (pct. 2.3), Consiliul judeţean va fi alcătuit din preşedinţii şi alţi membri ai conducerilor comunităţilor locale din judeţul respectiv, care va alege, la rândul său, un Birou Executiv format din preşedinte şi unul sau mai mulţi vicepreşedinţi, precum şi un secretar al Consiliului judeţean. Consiliul a apreciat ca necesară o mai mare implicare a comunităţilor locale în activitatea de convingere a părinţilor elevilor din rândurile etnie ruşilor lipoveni de necesitatea învăţării limbii materne în şcoli. Având în vedere nemulţumirea majorităţii celor prezenţi la şedinţa Consiliului faţă de conţinutul şi modul de conducere a ziarului Comunităţii, „Зори", de tendinţa de separare a redacţiei de structurile Comunităţii şi de imprimarea ziarului cu un conţinut abstract, rupt de realităţile vieţii etnicilor ruşi lipoveni, Consiliul a stabilit ca întregul personal încadrat la ziarul „Зори" să fie considerat în serviciul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, prestând un program de lucru conform contractului de muncă. Ca urmare a demisiei lui Petuhov Feodor din funcţia de preşedinte al Comunităţii, Consiliul de conducere a hotărât trecerea prerogativelor de preşedinte, până la proxima şedinţă a Consiliului, de la Petuhov Feodor la Mocenco Petre. De asemenea, Consiliul de conducere l-a ales pe Andrei Echim în funcţie de secretar general al Comunităţii şi a validat lista de persoane propuse de Biroului Executiv pentru a reprezenta Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România în comisiile Consiliului pentru minorităţile naţionale. Astfel, la Comisia pentru cultură şi mass-media a fost desemnat Andrei Ivanov, la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret - Feodor Chirilă, la Comisia pentru probleme de legislaţie, administraţie - Echim Andrei, la Comisia pentru probleme sociale, economice şi financiare - Mocenco Petre şi Nedelcu Vassa şi la Comisia pentru afaceri interne şi externe - Petuhov Feodor.

     

    13.03.1995, Bucureşti. Scrisoarea CRLR adresată prim-ministrului României, Nicolae Văcăroiu

    În scrisoare, Petre Mocenco, preşedintele executiv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, şi Ştefan Tcaciuc, preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România, pun pe tapet spinoasa problemă a concesionării bunurilor naturale din Delta Dunării. Aceştia avertizează că „secţionarea apelor Deltei pentru a le oferi societăţilor comerciale interesate elimină dreptul de preemţiune al populaţiei locale şi stârneşte nelinişte şi frământări în rândurile populaţiei pescăreşti din Deltă". Dumnealor exprimă opinia populaţiei din Deltă că o concesionare corectă a bunurilor naturale din Deltă s-ar realiza printr-o privatizare făcută în interesul populaţiei pescăreşti a patrimoniului societăţilor comerciale din această zonă, în conformitate cu legislaţia în vigoare sau în curs de adoptare că către Parlamentul României. Semnatarii scrisorii mai menţionează: „Am reţinut că politica statului român este ca privatizarea să se facă în interesul celor mulţi şi nu pentru îmbogăţirea unui grup de persoane. Dorim ca această politică să se aplice şi faţă de populaţia pescărească din Deltă care, printr-un şir de generaţii, a contribuit la realizarea numeroaselor amenajări piscicole: canale, diguri, stăvilare, staţii de pompare, iazuri de reproducere, cherhanale, hale frigorifice moderne, ca şi a multor altora active: nave, scule de pescuit etc." În consecinţă, preşedinţii celor două comunităţi etnice îi sugerează prim-ministrului să dispună ca Agenţia Naţională de Privatizare să asigure coerenţa procesului de privatizare în Deltă şi să organizeze licitaţia bunurilor materiale, după ce toate societăţile piscicole din zonă vor fi privatizate.

     

    26.03-01.04.1995, Tulcea. Prima Olimpiadă Naţională de limba maternă a elevilor ruşi lipoveni

    Prima Olimpiadă naţională de limba maternă a elevilor ruşi lipoveni din istoria etniei a fost organizată la iniţiativa Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România şi cu sprijinul Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei. La acţiune, care s-a desfăşurat la liceul „Grigore Moisil" din Tulcea, au participat elevii claselor a VII-a şi a VIII-a din diferitele judeţe ale României care au ocupat primele locuri la faza pe judeţ. Programa Olimpiadei a cuprins noţiuni de limbă şi cultură rusă, teme legate de muzica şi pictura rusă, de istoria şi geografia Rusiei, precum şi de folclorul, tradiţiile şi obiceiurile ruşilor lipoveni. Verificarea cunoştinţelor elevilor s-a realizat pe baza a două probe: proba scrisă - o compunere pe o temă dată, precum şi dintr-un test de gramatică şi lexic; şi proba orală, la care elevii au fost puşi să-şi demonstreze competenţa de comunicare în limba maternă, precum şi cunoştinţele de literatură, cultură şi civilizaţie rusă, să citească la prima vedere şi să reproducă conţinutul unui text literar necunoscut, să recite versuri din creaţia poeţilor ruşi şi să interpreteze un cântec popular rusesc. La festivitatea de încheiere a olimpiadei, preşedintele Comisiei centrale de organizare a olimpiadei, Feodor Chirilă, profesor la Universitatea din Bucureşti, a făcut bilanţul concursului: 10 dintre concurenţi au fost distinşi cu premii şi menţiuni speciale, iar 9 concurenţi - cu menţiuni. Cei 10 olimpici au primit premii în bani din partea Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei. Tuturor participanţilor la Olimpiadă li s-au acordat diplome de participare, premii speciale în obiecte din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, a Consulatului General al Rusiei la Constanţa, câte un abonament la ziarul „Зори" pe anul 1995. Dacă Olimpiada a fost reuşită, acest fapt este în egală măsură şi rodul membrilor Comisiei naţionale de organizare, din care au făcut parte profesorii: Vicol Ivanov, Alexandrina Coca, Matriona Echim, Tamara Alistarh, Tatiana Cabuz, Vartolomei Samoilă, Nicolae Vicolov, Petre Moiseev. Participanţii la Olimpiadă au fost felicitaţi de Nicolae Mihai, primarul oraşului Tulcea, Ali Leman, inspector de specialitate la Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, Mihai Albotă, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, Alexandr Krâşko, consulul general al Consulatului General al Rusiei la Constanţa, Petre Suhov, deputat în Parlamentul României, Paşa Andreev, preşedinte al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Tulcea.

     

    24-29.05.1995, Chişinău. Participarea reprezentanţilor etniei ruşilor lipoveni la Conferinţa Ştiinţifică Internaţională cu tema „Culturile slave în alte medii naţionale"

    Conferinţa a fost organizată cu prilejul Zilelor scrisului şi ale culturii slave, desfăşurate în Republica Moldova. Organizatori manifestării cultural-ştiinţifice au fost: Fondul Scrisului şi al Culturii Slave, Comunitatea Rusă din Moldova, cu sprijinul Academiei de Ştiinţe din Moldova şi al Departamentului pentru Relaţiile Naţionale din Republica Moldova. La Conferinţă au participat, cu referate şi comunicări, oameni de ştiinţă, cercetători ştiinţifici din Moldova, Rusia, Ucraina, Belarus, Bulgaria, Lituania şi România. Tematica reuniunii a cuprins un larg spectru al vieţii sociale şi culturale: istorie, istoria relaţiilor cultural-lingvistice, lingvistică, didactica limbilor slave, literatură, artă. Din România, la conferinţă au participat trei profesori universitari de la Universitatea din Bucureşti: Mihai Marinescu, Andrei Ivanov şi Antoaneta Olteanu, cunoscuţi autori de studii consacrate graiurilor, folclorului şi tradiţiilor ruşilor lipoveni. În cadrul şedinţei plenare, Mihail Marinescu a prezentat comunicarea „Repertoriul de cântece ale ruşilor lipoveni din România", Andrei Ivanov - „Interferenţe interetnice în cultura ruşilor lipoveni din România", iar Antoaneta Olteanu a vorbit despre „Spaţiul mitologic în credinţele populare". Toate cele trei comunicări au trezit un viu interes în rândul celor prezenţi.

     

    30.05.1995, Bucureşti. Declaraţia deputatului CRLR, Petru Suhov, în faţa Camerei Deputaţilor din România

    Petru Suhov, deputat din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, a făcut următoarea declaraţie în plenul Camerei Deputaţilor:

    „Domnule Preşedinte,

    Stimaţi colegi,

    De câtva timp în presă şi în alte publicaţii sunt difuzate tot felul de aprecieri şi informaţii jignitoare la adresa Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, care denotă cel puţin o lipsă de cunoştinţe elementare despre etnia noastră. Un exemplu recent îl constituie calomniile cotidianului «Oglinda» la rubrica «Can-can - bârfele Bucureştiului», care, referindu-se la declaraţia ministrului de externe al Federaţiei Ruse privind posibilitatea protejării minorităţilor ruse din fostele republici sovietice, debitează insulte batjocoritoare la adresa etniei noastre, urmărind crearea unei atmosfere de ură şi suspiciune asupra ei. Dacă nu este vorba de rea intenţie, atunci înseamnă că respectivul cotidian nu a reţinut faptul că ministrul rus s-a referit la minorităţile ruse din fostele republici sovietice (aşa-zisa străinătate apropiată), în care, evident, nu intră România. Ca reprezentant ales al acestei etnii, resping în modul cel mai categoric calomniile răspândite la adresa noastră, inclusiv blasfemia şi aberaţiile publicate în pagina 83 din broşura anonimă «Trâmbiţa sihaştrilor din Sfântul Munte Athos». Este un mare păcat şi o ruşine că se foloseşte semnul crucii şi al Evangheliei pentru răspândirea unor minciuni inventate în scopul propagării urii între oameni. Spre ştiinţa celor care nu cunosc adevărul istoric, menţionăm faptul că lipovenii sunt ortodocşi de rit vechi, cu o existenţă legală pe teritoriul României de peste două secole şi jumătate, care în sec. al XVII-lea nu au acceptat reforma patriarhului Rusiei, Nikon. De la început ne-am integrat în spiritualitatea românească, am fost, suntem şi vom fi cetăţeni loiali ai patriei noastre comune, România. Se pune întrebarea: cine are interesul să creeze tensiuni artificiale în ţara noastră? Lipovenii au luptat ca ostaşi ai armatei române în războiul pentru independenţa ţării (1877), în Primul şi în al Doilea Război Mondial, şi au dat mai mulţi eroi martiri în Revoluţia din decembrie 1989. Etnia ruşilor lipoveni din România nu a creat niciodată şi nu va crea vreodată probleme statului şi poporului român cu care convieţuieşte. Din contră, îi reamintesc doar pe compatrioţii «flotei de aur» care au făcut ca steagul tricolor al României să fluture de mai multe ori pe catargele olimpiadelor şi mondialelor sportive: Ivan Patzaichin - sport nautic, fraţii Cuţov - box şi mulţi alţii de care suntem mândri.

    Vă mulţumesc.

    Deputat - P. Suhov."

     

    01.06.1995, Slava Rusă. Sărbătorirea Zilei Copilului la ruşii lipoveni

    Educatoarele Elena Fedot şi Ioana Micu din Slava Rusă (jud. Tulcea) au organizat la Căminul Cultural din localitate o serbare cu prilejul Zilei Copilului. Îmbrăcaţi în costume naţionale ale ruşilor lipoveni, copiii au prezentat un frumos program de cântece şi recitări de poezii în limba rusă maternă, care au încântat inimile spectatorilor aflaţi în sală.

     

    16.06.1995, Bucureşti. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România are o nouă conducere

    La şedinţa Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România (CRLR), în urma demisiilor prezentate de Petuhov Feodor, preşedinte, Mocenco Petre, prim-vicepreşedinte, Andrei Echim, secretar general, cu majoritate de voturi au fost aleşi: ca preşedinte al CRLR, Feodor Chirilă, profesor la Universitatea din Bucureşti; ca prim-vicepreşedinte, ing. Petre Suhov, deputat al CRLR în Parlamentul României; ca secretar general, Laurenţiu Micşunescu, jurist. Totodată, în cadrul şedinţei au fost luate, printre altele, următoarele hotărâri: organizarea la Sarichioi (jud. Tulcea), în perioada 23-24.09.1995, a celui de al II-lea Seminar Ştiinţific Naţional cu tema „Începuturile aşezării ruşilor lipoveni pe teritoriul României" şi a primului Festival al Portului, Cântecului, Dansului şi Obiceiurilor Specifice Ruşilor Lipoveni; continuarea demersurilor de modificare a Legii 82 referitoare la Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi atragerea Uniunii Ucrainenilor în acţiuni comune în acest sens; aprobarea listei de tineri ruşi lipoveni care să participe la cel de al II-lea Festival Internaţional al Tinerilor ruşi de la Moscova din perioada 01-05.08.1995 ş.a.

     

    27.06-02.07.1995, Moscova. Elevii ruşi lipoveni - învingători la olimpiadele internaţionale

    La cea de a VIII-a ediţie a Olimpiadei Şcolare Internaţionale de Limba şi Literatura Rusă, la care au luat parte 300 de elevi din clasele primare, gimnaziale şi liceale din 24 de ţări, elevii ruşi lipoveni au obţinut trei medalii de aur (Natalia Chirilov, Mariana Parfenie, de la Şcoala Generală nr. 21 din Brăila şi Lavinia Mihei, de la Şcoala Generală nr. 1 din Tulcea) şi o medalie de argint (Andrei Ivanov, de la Şcoala Generală nr. 12 din Tulcea). În ziua de 5 august 1995 la palatul Guvernului a avut loc festivitatea de premiere a tuturor elevilor români care în anul 1995 au obţinut medalii la diferite olimpiade şcolare internaţionale. Printre aceştia se aflau şi cei patru elevi ai etniei ruşilor lipoveni, medaliaţi la Moscova. La festivitate au participat prim-ministrul Nicolae Văcăroiu, ministrul învăţământului şi ştiinţei, Liviu Maior, ministrul tineretului şi sportului, Alexandru Mironov şi alţi membri ai guvernului. Medaliaţilor cu aur li s-a acordat câte un milion de lei, iar celor cu argint câte 800.000 lei. În plus, fiecare medaliat olimpic va beneficia de o excursie de două săptămâni la Singapore sau New York City. În după-amiaza aceleaşi zile, la Ambasada Rusiei din Bucureşti a avut loc întâlnirea ambasadorului D. E. Ostrovenko cu cei patru elevi ruşi lipoveni medaliaţi.

     

    10-13.07.1995, Sulina. Masa rotundă cu tema „Conservarea şi revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor ruşilor lipoveni din România"

    Acţiunea a fost iniţiată de Consiliul de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România şi a reunit preşedinţii şi alţi reprezentanţi ai comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni din România, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi orăşeneşti şi personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice. În cadrul dezbaterilor au fost ridicate o serie de probleme legate de revitalizarea activităţilor cultural-educative specifice etniei ruşilor lipoveni în localităţile cu populaţie rusă lipoveană. În încheierea dezbaterilor Feodor Chirilă, preşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, a prezentat măsurile concrete cu privire la organizarea primului festival al cântecului, portului şi obiceiurilor ruşilor lipoveni din România, programat să aibă loc în luna septembrie a.c. la Sarichioi, judeţul Tulcea. Pe lângă stimularea preocupării pentru păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi spiritual specific etnicilor ruşi lipoveni, acţiunea a constituit un exemplu elocvent şi un îndemn la bună convieţuire şi înţelegere a oamenilor aparţinând unor etnii diferite.

     

    12.07.1995, Sulina (jud. Tulcea). Sfinţirea unei noi biserici ortodoxe de rit vechi în Sulina

    Slujba de sfinţire a noii biserici cu hramul „Sf. Petru şi Pavel" a fost oficiată de Preasfinţitul arhiepiscop Iustinian de Brăila împreună cu preoţii din localităţile cu populaţie rusă lipoveană. La sfinţirea noii biserici, alături de localnici, au luat parte şi reprezentanţi ai comunităţilor locale a ruşilor lipoveni din toată ţara. Biserica a fost ridicată în decurs de 5 ani din donaţiile nu numai ale ruşilor lipoveni din localitate şi din toată ţara, dar şi din cele ale locuitorilor de alte naţionalităţi din Sulina. O contribuţie substanţială la construirea bisericii au avut meşterul-constructor şi iconograf Dionid Sipatchin, precum şi părintele paroh Savin Danilov. Amplasată în imediata vecinătate a celei vechi, noua biserică a fost înălţată după proiectul îmbunătăţit de arhitectul Paraschiva Andreev, directorul Societăţii Star Proiect S.A. din Tulcea şi preşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din Tulcea.

     

    01-05.08.1995, Moscova. Al II-lea Congres al Tinerilor Conaţionali

    Congresul a fost organizat de Fondul Social de Binefacere pentru Tineret „Tineretul pro Rusia", Alianţa Rusă a Tineretului. La această manifestare au participat conaţionali atât din Rusia, cât şi din diaspora rusă. Din delegaţia Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România au făcut parte 5 persoane: Sevastian Fenoghen, profesor de istorie în comuna Sarichioi, jud. Tulcea, şeful delegaţiei, Iov Ivan, profesor de religie ortodoxă de rit vechi la Şcoala Generală nr. 21 din Brăila, Alexandr Varona, absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, Axinia Crasovschi şi Svetlana Marchelov, absolvente ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, redactori la ziarul „Зори". Lucrările Congresului s-au desfăşurat în cadrul a patru mese rotunde: „Tinerii conaţionali: probleme legate de noile condiţii politice, economice şi sociale ale vieţii şi căile de soluţionare a lor"; „Colaborarea tineretului în domeniul învăţământului, plasării în câmpul muncii"; „Colaborarea tineretului în sfera culturii şi în activitatea de binefacere"; "Participarea tineretului la păstrarea moştenirii istorice şi spirituale a Rusiei". Participanţii au făcut schimb de informaţii, precum şi schimb de experienţă. În intervenţia sa, Sevastian Fenoghen a prezentat pe scurt istoria şi cultura etniei ruşilor lipoveni din România, prezentare care a trezit un viu interes în rândul celor prezenţi, întrucât nu toţi cunoşteau faptul că în România trăiesc ruşi ortodocşi de rit vechi.

     

    25.08.1995, Plopana (jud. Bacău). Constituirea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    La adunarea generală a etnicilor ruşi lipoveni s-a constituit Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Plopana. Preşedinte al Comunităţii a fost ales Sava Bariz, vicepreşedinte - Vasile Bariz, iar secretar - Nadia Frăteanu.

     

    11.09.1995, Iaşi. Adunarea generală de alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    La Casa de Cultură a avut loc adunarea generală a etnicilor ruşi lipoveni din localitate, în cadrul căreia a fost aleasă noua conducere a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Iaşi. Preşedintele Comunităţii a fost ales economistul Ivanov Petru.

     

    23-24.09.1995, Sarichioi. Primul festival naţional: „Portul, cântecul, dansul şi obiceiurile populare ale ruşilor lipoveni din România"

    La Sarichioi, comuna cu cea mai mare concentrare de ruşi lipoveni din ţară, s-a desfăşurat primul festival naţional din istoria etniei ruşilor lipoveni: „Portul, cântecul şi obiceiurile populare ale ruşilor lipoveni" la care au participat 20 de formaţii şi grupuri folclorice ale ruşilor lipoveni din Tulcea, Sarichioi, Slava Rusă, Slava Cercheză, Carcaliu, Sulina, Ghindăreşti, Iaşi, Bucureşti, Gura Humorului, Botoşani, Brăila, Constanţa, Galaţi, Manolea, Suceava, Climăuţi. Organizatorul acestei manifestări a fost Comunitatea Ruşilor Lipoveni din Bucureşti. La manifestare au participat peste 100 de invitaţi oficiali, reprezentanţi ai Preşedinţiei, ai Guvernului, ai Parlamentului, ai Ambasadei Rusiei, ai Prefecturii Judeţului Tulcea, ai minorităţilor naţionale, precum şi ai televiziunii, presei centrale şi locale.

    În holul Casei de Cultură din localitate a avut loc vernisajul expoziţiei de artă plastică în cadrul căreia trei artişti plastici lipoveni - Alexandra Fenoghen (Sarichioi), Mitri Sergei (Constanţa) şi Efrem Grigore (Manolea, jud. Suceava) - şi-au prezentat ultimele creaţii artistice, iar în holul Bibliotecii au fost expuse cărţi tipărite în limbile rusă şi română, aparţinând autorilor ruşi lipoveni. În paralel cu Festivalul, în 24 septembrie s-a desfăşurat şi cel de al II-lea Simpozion Ştiinţific Naţional cu tema „Începuturile aşezării lipovenilor pe teritoriul României", la care au participat cu comunicări peste 20 de cercetători din rândul etniei ruşilor lipoveni. Acţiunea de la Sarichioi a reprezentat o manifestare a spiritualităţii ruse lipoveneşti, menită să întregească preocupările etniei ruşilor lipoveni pentru păstrarea limbii, culturii şi tradiţiilor naţionale.

     

    25.09.1995, Sarichioi. Şedinţa Biroului Executiv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    La şedinţă au participat membrii Biroului Executiv, precum şi preşedinţii Comunităţilor Locale ale Ruşilor Lipoveni din toate localităţile lipoveneşti. A fost analizat modul în care au fost organizate şi desfăşurate cele două acţiuni importante: Festivalul, precum şi Simpozionul Naţional ce au avut loc la Sarichioi. Toţi cei prezenţi la şedinţă au apreciat faptul că cele două acţiuni au fost o reuşită, iar formaţiile folclorice participante la festival au fost la înălţime, depăşind aşteptările celor prezenţi. De asemenea, Biroul Executiv a discutat probleme legate de pregătirea celei de a III-a Conferinţe Naţionale a Comunităţii, definitivarea modificărilor la Statutul Comunităţii, aprobat la Conferinţa precedentă, de organizarea alegerilor la nivelul comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni, de pregătirea campaniei electorale pentru alegerile locale şi generale, parlamentare şi prezidenţiale din 1996. În urma discuţiilor, Biroul Executiv a hotărât ca cea de a III-a Conferinţă Naţională a Comunităţii să aibă loc în luna septembrie la Tulcea.

     

    23.10.1995, Bucureşti. Festivitate de înmânare a diplomelor pentru merite deosebite în promovarea bunei înţelegeri şi a păcii între etniile şi religiile din România

    Festivitatea a fost organizată de Asociaţia pentru Pace a Religiilor din România (APAR) cu sprijinul Guvernului României - Consiliul pentru minorităţile naţionale. Diploma pentru merite deosebite în promovarea bunei înţelegeri şi a păcii între etniile şi religiile din România a fost acordată conducătorilor tuturor organizaţiilor etnice din România, printre care şi lui Feodor Chirilă, preşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România.

     

    24.10.1995, Bucureşti. Reprezentantul etniei ruşilor lipoveni este lider al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale

    La şedinţa Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, Petru Suhov, deputat în Parlamentul României din partea etniei ruşilor lipoveni, a fost ales prin vot secret noul lider al Grupului parlamentar în locul lui Varujan Vosganian, reprezentantul minorităţii armene.

     

    12.11.1995, Jurilovca (jud. Tulcea). Alegerea noului comitet de conducere al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    La şedinţă au fost prezenţi Feodor Chirilă, preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România (CRLR), deputatul Petru Suhov, prim-vicepreşedinte al CRLR, Andrei Ivanov, redactorul-şef al ziarului „Зори". Şedinţa a fost deschisă de prof. Filip Onofrei, preşedintele Comunităţii locale, care a prezentat un raport de activitate a comitetului de la înfiinţarea Comunităţii Locale şi până în prezent. Au fost subliniate mai întâi unele împliniri în domenii ca: sănătatea, asigurările sociale (acordarea, de pildă, a unor ajutoare umanitate prin Crucea Roşie Germană, datorită demersurilor pe lângă aceasta din urmă a cetăţenei germane Baran Domnica, originară din Jurilovca). Dar au fost scoase în evidenţă şi numeroase probleme ce-şi aşteaptă rezolvarea, cum ar fi viaţa culturală (nu a existat nicio justificare pentru neparticiparea comunităţii din Jurilovca la Seminarul Ştiinţific Naţional, precum şi la Festivalul Naţional al Portului, Cântecului şi Obiceiurilor Ruşilor Lipoveni - Sarichioi, din 23-24 septembrie 1995, sau pentru amenajarea în clădirea Căminului Cultural a unui bar etc.), probleme sociale (aprovizionarea cu pâine, cu apă, iluminatul, repararea drumurilor, lărgirea pieţii etc.). După dezbateri pe marginea raportului, prof. Filip Onofrei a cerut să fie eliberat din funcţia de preşedinte, pe motive de sănătate. În scurta, dar substanţiala sa intervenţie, Feodor Chirilă s-a referit, în special, la faptul că, din păcate, Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Jurilovca s-a cam autoizolat de restul Comunităţilor Ruşilor Lipoveni şi că, din această cauză, ea trebuie să fie revitalizată. În final, a fost ales un nou comitet de conducere format din 9 membri permanenţi şi 4 supleanţi. Comitetul şi-a ales un nou preşedinte în persoana prof. Petru Belov, vicepreşedinte - economist Cof Vladimir şi secretar - ing. Maxim Buslă.

     

    21-24.11.1995, Moscova. Seminarul Internaţional cu tema „Tradiţiile vii ale culturii ruse: 30 de ani de cercetări arheografice pe teren ale ruşilor staroveri"

    Manifestarea a fost organizată de Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov" - Facultatea de Istorie. Ziua deschiderii Seminarului a coincis cu sărbătoarea ortodocşilor de rit vechi Sf. Arhanghel Mihail, prilej cu care cântăreţii din comunităţile ruşilor ortodocşi de rit vechi din Nijni Novgorod, Suzdal, Moscova, Kazan, printre care se număra şi Vasile Lavrente din România (com. Carcaliu), elev la şcoala profesională de artă din Suzdal, au interpretat cântări duhovniceşti şi stihuri bisericeşti. La şedinţele plenare şi la cele pe secţiuni au fost prezentate peste 80 de comunicări ştiinţifice, precum şi numeroase filme documentare şi diapozitive. Din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România au participat ca invitaţi trei referenţi cu comunicări care au prezentat realităţile ruşilor lipoveni din România, respectiv: Feodor Chirilă, preşedintele Comunităţii (tema comunicării: Воскресно-приходские школы у старообрядцев Румынии на протяжении веков „Funcţionarea de-a lungul timpului a şcolilor parohiale la ruşii ortodocşi de rit vechi din România"), Andrei Ivanov, redactor-şef al ziarului „Зори" (tema comunicării:Летописная деятельность старообрядца-липована Василия Полиектовича Александрова „Activitatea de letopiseţ a rusului lipovean Vasili Poliektovici Alexandrov") şi Svetlana Marchelov, redactor al aceluiaşi ziar (tema comunicării: Родительское наставаление к своим родным и духовным детям Епифания Васильевича Александрова „Învăţătura părintească a lui Epifanie Vasilievici Alexandrov către rude şi copii spirituali"). Cele trei comunicări au stârnit un interes deosebit, bucurându-se de aprecieri pozitive din partea specialiştilor.

     

    01-30.12.1995, Moscova. Un grup de cadre didactice din rândul etniei ruşilor lipoveni, participante la cursuri de perfecţionare

    Un număr de 13 cadre didactice din rândul etniei ruşilor lipoveni au participat la un stagiu de perfecţionare la Institutul de Limba Rusă „A. S. Puşkin" din Moscova, organizat în baza Acordului interguvernamental dintre România şi Federaţia Rusă.

     

    03.12.1995, Sarichioi (jud. Tulcea). Adunarea generală de alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    Ordinea de zi a adunării generale, la care au participat peste 70 de persoane, a cuprins: raportul de activitate a vechii conduceri, propuneri de modificare a Statutului, proiectul de acţiuni pentru anul 1996, alegerea noii conduceri, alegerea delegaţiilor pentru Conferinţa Naţională a CRLR, desemnarea candidaţilor pentru consilieri locali. Adunarea a fost condusă de ing. Petru Suhov, prim-vicepreşedinte al CRLR. Dezbaterile s-au desfăşurat cu maximă seriozitate şi operativitate, ceea ce a dovedit capacitatea organizatorică a membrilor Comunităţii Locale. Adunarea generală a ales noul comitet de conducere a comunităţii, format din 9 membri titulari şi 4 supleanţi. Preşedintele Comunităţii a fost ales profesorul Sevastian Fenoghen, iar ca vicepreşedinţi: Trofim Artamon şi Ana Fenoghen; ca secretar: profesor Vasile Dolghin.

     

    08.12.1995, Bucureşti. Şedinţa Biroului Executiv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România (CRLR)

    Membrii Biroului Executiv au dezbătut informarea cu privire la activitatea redacţiei ziarului „Зори", prezentată de Andrei Ivanov, redactor-şef. În vederea îmbunătăţirii conţinutului publicaţiei bilingve a Comunităţii, precum şi a activităţii membrilor redacţiei, Biroul Executiv a hotărât: revizuirea schemei organizatorice a redacţiei, vizând creşterea eficienţei acesteia; urmărirea folosirii corespunzătoare a programului de lucru, conform contractelor de muncă, precum şi perfecţionarea profesională continuă a personalului redacţiei; elaborarea Regulamentului de funcţionare a redacţiei şi a personalului încadrat, cu precizarea responsabilităţilor fiecărui salariat în parte; începând cu anul 1996, ziarul va apărea într-o serie nouă, iar numărul 1 al seriei noi va fi dedicat marcării aniversării a şase ani de existenţă a Comunităţii. Odată cu aceasta, numărul paginilor periodicului va fi mărit cu 4 pagini (câte 2 pagini pentru fiecare limbă); trimestrial va fi editat un supliment al ziarului, dedicat unor probleme specifice sau unor evenimente mai importante; apariţia ziarului va fi asigurată în a doua săptămână a lunii; se va asigura difuzarea ritmică şi în exemplare suficiente a publicaţiei în comunităţile locale ale ruşilor lipoveni, precum şi în diasporă. Totodată, Biroul Executiv a validat deciziile redactorului-şef referitoare la încadrarea redacţiei şi a adoptat Regulamentul referitor la redactarea, evidenţa, circulaţia şi păstrarea documentelor Comunităţii, precum şi Conceptul Comunităţii privind alegerile pentru organele administrative locale, preconizate a avea loc la începutul primăverii 1996.

     

    09.12.1995, Constanţa. Simpozion „Dobrogea şi etniile ei"

    Simpozionul s-a desfăşurat sub egida Partidului Noua Românie, la care au fost prezentate comunicări ştiinţifice din partea etniilor naţionale din România: armeană, elenă, evreiască, germană, maghiară, a romilor, a ruşilor lipoveni, turcă. Din partea etniei ruşilor lipoveni la simpozion au participat reprezentanţi ai conducerii Comunităţii Locale din Constanţa, în frunte cu preşedinta Leonida Anton. Din partea etniei ruşilor lipoveni au fost prezentate trei comunicări: „Comunitatea ruşilor lipoveni în trecut şi în prezent" de prof. univ. dr. Feodor Chirilă, „Cultura ruşilor lipoveni în contextul spiritualităţii româneşti" de prof. univ. dr. Andrei Ivanov şi „Implicarea ruşilor lipoveni în viaţa parlamentară" de ing. Petru Suhov, care s-au bucurat de un viu interes din partea celor prezenţi. În sala de conferinţe a Casei de Cultură, unde au avut loc lucrările Simpozionului, participanţii au putut admira expoziţia de icoane aparţinând cunoscutului pictor-iconograf rus lipovean Mitri Serghei. Ca o concluzie generală din cele prezentate şi discutate la Simpozion reiese că Dobrogea poate fi, pe bună dreptate, considerată un model de convieţuire interetnică.

     

    10.12.1995, Constanţa. Adunarea generală a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    La adunarea generală a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Constanţa au fost prezenţi ca invitaţi Feodor Chirilă, preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România şi Andrei Ivanov, redactor-şef al ziarului „Зори". Condusă de Feodor Chirilă, adunarea a prilejuit o analiză critică a activităţii Comunităţii Locale, prezentată în raportul preşedintei comunităţii locale, Leonida Anton şi al vicepreşedintelui Mitre Serghei, precum şi în numeroasele luări de cuvânt pe marginea rapoartelor membrilor Comitetului de conducere al Comunităţii. Dezbaterile au evidenţiat urgentarea a unor probleme importante, cum sunt: începerea construirii în Constanţa a bisericii ortodoxe de rit vechi, pentru care conducerea comunităţii, prin eforturi deosebite, a primit terenul necesar din partea Primăriei Municipiului Constanţa; continuarea demersurilor pentru obţinerea terenului pentru cimitir şi a sediului comunităţii. În final, adunarea generală a hotărât excluderea din comitet a trei membri pentru lipsa totală de interes faţă de comunitate. În locul lor au fost aleşi Ecaterina Maximov, Nichifor Vorobiov şi Marfa Saraev.

     

    14.12.1995, Bucureşti. Seminarul Internaţional cu tema „Învăţământul în limbile minorităţilor naţionale din România"

    A fost organizat de Consiliul pentru minorităţile naţionale, în colaborare cu Fundaţia pentru Relaţii Interetnice din Olanda. Au participat Ivan Truter, secretar executiv al Consiliului pentru minorităţile naţionale, prof. univ. dr. Liviu Maior, ministrul învăţământului, Nicolae Kleininger, directorul Direcţiei Învăţământ pentru Minorităţi Naţionale din cadrul Ministerului Învăţământului, dr. Arie Bloed, director al Fundaţiei pentru Relaţii Interetnice din Olanda, dr. Patrick Thonberry de la Universitatea din Keel - Marea Britanie, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din România ş.a. Din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, la lucrările Seminarului a participat prof. univ. dr. Feodor Chirilă, preşedintele CRLR. Seminarul a dezbătut o serie de probleme legate de reforma învăţământului în România, iar discuţiile s-au purtat, în special, pe următoarele probleme: conceptul de „educaţie pentru minorităţi"; standardele internaţionale cu privire la învăţământul pentru minorităţi naţionale; Convenţia Consiliului Europei - cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale; noua Lege a învăţământului din România faţă de standardele internaţionale; activităţi ale Consiliului pentru minorităţile naţionale referitoare la implementarea Legii învăţământului ş.a.