Minoritatea ruso-lipoveană 1996

     

    13.01.1996, Bucureşti. Şedinţa plenară a Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    La deschiderea plenarei, Feodor Chirilă, preşedintele Comunităţii, a prezentat o informare cu privire la activitatea Biroului Executiv în perioada iunie-decembrie 1995, acţiunile de amploare întreprinse de Comunitate în această perioadă (ca, de exemplu, primul Festival al Portului, Cântecului, Dansului şi Obiceiurilor Ruşilor Lipoveni, cel de al II-lea Simpozion Naţional cu tema „Începuturile aşezării ruşilor lipoveni în România"; elaborarea de manuale de limbă şi cultură maternă pentru clasele II-IV, precum şi pentru clasele a VII-a şi a VIII-a pentru elevii ruşi lipoveni; lărgirea numărului de şcoli cu predare a limbii materne, participarea reprezentanţilor Comunităţii la manifestările culturale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale, calendarul emisiunilor TVR „Convieţuiri" etc.), implicarea Comunităţii în probleme legislative, execuţia bugetară pe anul 1995 şi propuneri pentru bugetul pe 1996, planul de acţiuni al Comunităţii pe anul 1996, orientări de principiu privind pregătirea campaniei electorale pentru alegerile administraţiei locale, parlamentare şi prezidenţiale, pregătirea celei de a III-a Conferinţe Naţionale a Comunităţii ş.a. Dezbaterile au evidenţiat dificultăţile cu care se confruntă ruşii lipoveni în ceea ce priveşte învăţământul în limba maternă, obţinerea statului de comună pentru unele sate locuite de etnici ruşi lipoveni (cum ar fi cazul localităţilor Ghindăreşti - jud. Tulcea, Manolea - jud. Suceava, precum şi necesitatea continuării măsurilor vizând întărirea organizatorică a verigilor de bază ale Comunităţii, importanţa respectării tuturor prevederilor Statutului în vigoare, întărirea autonomiei Comunităţilor Locale şi implicarea lor mai eficientă în rezolvarea problemelor etnicilor ruşi lipoveni etc. În privinţa problemelor dezbătute, plenara a adoptat o serie de hotărâri, dintre care menţionăm: Conferinţa Naţională să se ţină în a doua jumătate a lunii iunie 1996, iar documentele ce vor fi supuse dezbaterii să fie difuzate tuturor Comunităţilor Locale ale Ruşilor Lipoveni cu cel puţin o lună înainte; reprezentarea la Conferinţa Naţională va fi astfel: toate comunităţile mici vor fi reprezentate de către un delegat (de regulă, preşedintele Comunităţii), pentru comunităţile locale mai mari raportul va fi un delegat la 400 locuitori, luând ca bază recensământul populaţiei din 1992; membrii Consiliului de conducere vor fi delegaţi de drept.

     

    14.01.1996, Bucureşti. Sărbătorirea Anului Nou pe stil vechi şi marcarea celei de-a şasea aniversări de la constituirea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    La manifestarea cu o dublă semnificaţie au participat fondatorii Comunităţii, membrii Consiliului de conducere al CRLR. Semnificaţia acestui eveniment important a fost evocată de către preşedintele Comunităţii, prof. univ. dr. Feodor Chirilă, care a trecut în revistă principalele acţiuni ce au avut loc pe linia unirii eforturilor membrilor etniei ruşilor lipoveni pentru afirmarea şi promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase, recunoscute şi garantate de Constituţia României, bazate pe toleranţă, încredere şi stimă reciprocă, conlucrare şi prietenie cu poporul român. În acest context a fost subliniat cadrul organizatoric propice creat de statul român, precum şi sprijinul moral şi material primit din partea guvernului în acţiunile iniţiate. Manifestarea a fost salutată din partea Guvernului României de către Ivan Truter, secretar executiv al Consiliului pentru minorităţile naţionale, evidenţiindu-se contribuţia importantă a etniei ruşilor lipoveni la îmbogăţirea vieţii spirituale româneşti. Sărbătoarea a fost onorată de prezenţa unei delegaţii a Ambasadei Rusiei la Bucureşti, în frunte cu ambasadorul Evgheni Dmitrievici Ostrovenko, care în alocuţiunea sa a subliniat rolul important al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România în conservarea şi promovarea valorilor autentice: a limbii materne, a culturii şi obiceiurilor tradiţionale ale poporului rus, păstrate cu atâta grijă de zeci de generaţii pe teritoriul României. În partea a doua a fost prezentat un program artistic susţinut de copiii ruşilor lipoveni şi de ansamblul „Чубчик" din Bucureşti. Între oaspeţi au mai fost prezenţi corespondenţi ai presei centrale din Rusia, precum şi reprezentanţi ai TVR, Tele 7 ABC şi Antena 1, care au mediatizat pe larg acest eveniment.

     

    14.01.1996, Brăila. Sărbătoarea Anului Nou după stil vechi

    Manifestarea a avut loc la Şcoala Generală nr.21 şi a fost pregătită de întregul colectiv de profesori de limba rusă ca limbă maternă, la iniţiativa inspectoarei Fenia Jipa Rubanov. Corul de copii a interpretat cântecele populare ruseşti, ceastuşki (Ой, мороз, мороз!, В лесу родилась ёлочка, По Дону гуляет ş.a.); s-au recitat versuri din creaţia poeţilor ruşi, dedicate anotimpului iarna. Apoi elevii claselor a II, a IV-a, şi a VII-a au prezentat dansuri ruseşti. În final, Ansamblul folcloric lipovenesc „Тиховой Дунай" din Brăila a interpretat o suită de cântece populare ruseşti lipoveneşti. Truda organizatorilor şi a interpreţilor a fost răsplătită nu numai cu aplauzele spectatorilor, dar şi de Dan Mihai, patronul firmei „Select", sponsorul manifestărilor, care le-a oferit tuturor dulciuri şi sucuri pe săturate.

     

    21.01.1996, Slava Rusă (jud. Tulcea). Adunarea generală de alegeri a conducerii Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    La Căminul Cultural din localitate au venit peste 200 sute de ruşi lipoveni să participe la alegerea noului comitet de conducere al Comunităţii Locale. Feodor Chirilă, preşedinte al CRLR, Petru Suhov, prim-vicepreşedinte al CRLR şi deputat în Parlament, Andrei Ivanov, redactor-şef al ziarului „Зори" s-au adresat, în deschiderea Adunării Generale de alegeri, asistenţei, tuturor locuitorilor comunei, mulţumindu-le pentru invitaţie şi felicitându-i cu ocazia Anului Nou (pe stil vechi). Organizatorii au procedat original, intercalând alegerile în mijlocul programului artistic, astfel încât participanţii să fie încărcaţi cu bună dispoziţie înainte de dezbaterea problemelor obştii. Spectacolul cu cântece populare ruseşti lipoveneşti a fost prezentat de cunoscuta formaţie corală feminină din localitate, ce numără 20 de persoane. După spectacol a avut loc adunarea generală, care a constituit un bun prilej de analiză a activităţii conducerii locale în decursul a 4 ani. Luările de cuvânt au scos în evidenţă dorinţa etnicilor ruşi lipoveni de a întreprinde tot ce se poate pentru ameliorarea traiului lor zilnic şi pentru păstrarea identităţii etnice naţionale. A fost ales noul comitet, format din 5 membri: Elena Fedot, Ivan Marchelov, Ştefan Parmen, Ignat Ivan, Alexei Ehimov şi 3 supleanţi: Ivan Trofimov, Egor Lazăr, Valentina Ivan. Preşedintă a Comunităţii Locale a fost aleasă Elena Fedot.

     

    28.01.1996, Galaţi. Adunare generală de alegeri la Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni

    La Adunarea generală, care a avut loc la Casa de Cultură din localitate, au participat peste 200 de persoane. În cadrul adunării au fost prezentate raportul de activitate a vechii conduceri, propuneri de modificare a Statutului, proiectul de acţiuni pentru anul 1996, alegerea noii conduceri. Adunarea a fost condusă de Feodor Chirilă, preşedinte al CRLR. În numeroasele luări de cuvânt pe marginea dării de seamă prezentate de Mihai Covaliov, preşedintele Comunităţii Locale, s-a făcut o analiză critică a activităţii Comunităţii Locale. Dezbaterile au evidenţiat urgentarea rezolvării unor probleme importante, cum sunt: organizarea de grupe pentru studiul limbii materne, organizarea activităţii economico-sociale şi culturale la nivelul comunităţii locale, implicarea parohiei locale ortodoxe de rit vechi în educarea spirituală a tineretului, revendicarea terenului pentru cimitirul ruşilor lipoveni (locul pentru cimitir este o donaţie a unui localnic lipovean), obţinerea sediului comunităţii ş.a. Apoi adunarea generală a ales noua conducere a Comunităţii Locale. Preşedinte al Comunităţii Locale a fost ales Pavel Smirnov, vicepreşedinte - Matei Ivanov, secretar - Achim Ermil.

     

    Ianuarie 1996, Bucureşti. Noi apariţii editoriale

    După ce în anii 1992-1993 au fost tipărite: Букварь („Abecedar", autor Feodor Chirilă) şi Книга для чтения („Carte de citire" - antologiile de tip şcolar pentru clasele II-IV, respectiv V-VIII, autori: Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov), la începutul anului 1996 au văzut lumina tiparului două cărţi: Русский язык (Limba rusă"), clasa a II-a şi Русский язык („Limba rusă"), clasa a III-a (autori Feodor Chirilă şi Ana Miron). Aceste două manuale conţin scurte texte şi lecţii de fonetică şi gramatică, urmate de o varietate de exerciţii, versuri, ghicitori, cântece, cuvinte încrucişate, fiind deosebit de bogate în ilustraţii atrăgătoare, menite să dezvolte vorbirea elevilor. Fiecare din cele două manuale cuprinde şi un capitol în care sunt prezentate noţiuni de religie ortodoxă de rit vechi. Manualele au fost elaborate pe baza programei şcolare, ţinându-se cont de faptul că limba rusă se învaţă ca limbă maternă.

     

    03.02.1996, Bucureşti. Adunarea de constituire a Organizaţiei de Tineret a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    Adunarea a avut loc la sediul CRLR din str. Lipscani nr. 19; au participat peste 100 de tineri ruşi lipoveni din ţară. Adunarea generală a fost condusă de Feodor Chirilă, preşedintele CRLR; în cadrul acesteia a fost aprobat proiectul de Statut şi s-a ales un comitet de conducere format din 9 persoane. Preşedinte al organizaţiei a fost ales Mişa Petro, student la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, vicepreşedinte - Victor Danilă, secretar - Jenea Casian.

     

    13-14.02.1996, Bucureşti. Întâlniri la Parlamentul României cu Adrian Năstase, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi cu vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Dan Marţian

    La întâlnire au participat: Feodor Chirilă, preşedintele CRLR, Petru Suhov, prim-vicepreşedinte şi Laurenţiu Micşunescu, secretar general. Au fost abordate preocupările majore ale Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, precum şi unele probleme în a căror soluţionare mai apropiată etnia noastră este interesată în mod deosebit. În acelaşi context, a fost subliniată preocuparea faţă de situaţia social-economică acută a populaţiei care locuieşte în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente pentru ameliorarea greutăţilor acesteia, precum şi pentru oprirea procesului de depopulare a Deltei. De asemenea, s-a exprimat interesul pentru revenirea la statutul anterior de comună al unor localităţi populate de etnicii ruşi lipoveni, între care comuna Ghindăreşti, jud. Constanţa. Domnul Adrian Năstase a manifestat interes şi deplină înţelegere faţă de problemele prezentate, exprimându-şi disponibilitatea pentru soluţionarea lor într-un timp cât mai scurt posibil. În acelaşi scop, pe data de 14 februarie a.c. conducerea Comunităţii a avut o întâlnire cu Dan Marţian, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, care a promis tot sprijinul său în urgentarea rezolvării favorabile a doleanţelor prezentate.

     

    18.02.1996, Slava Cercheză (jud. Tulcea). Alegerea noului comitet de conducere al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    După un frumos spectacol susţinut de Ansamblul local „Славянка", cunoscut în ţară şi în străinătate, condus de Irina Mihailov, la Căminul Cultural a avut loc adunarea generală, la care au participat peste 400 de persoane, în cadrul căreia a fost ales noul comitet de conducere al Comunităţii Locale, format din 5 membri şi 3 supleanţi. Preşedintă a Comunităţii a fost aleasă Irina Mihailov, directoarea grădiniţei de copii din sat, vicepreşedinte - Agap Grigore, secretar - Maria Petrov. De remarcat este faptul că locuitorii s-au orientat în propunerile lor ca din conducerea Comunităţii să facă parte reprezentanţi din diferite sfere de activitate: primărie, învăţământ, sănătate, silvicultură, agricultură. Din partea conducerii centrale a CRLR la acest eveniment a participat Petru Suhov, prim-vicepreşedinte al CRLR şi deputat în Parlamentul României.

     

    23.02.1996, Carcaliu (jud. Tulcea). Adunarea de alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    Alegerile, ai căror moderatori au fost Feodor Chirilă, preşedintele CRLR şi Petru Suhov, prim-vicepreşedinte şi deputat în Parlamentul României, au avut loc la Căminul Cultural din localitate. Au fost dezbătute probleme ce frământă de mult obştea satului: retrocedarea pământului şi a imobilelor naţionalizate de regimul comunist, recuperarea terenului agricol care a aparţinut cândva de comuna Carcaliu (terenul Chiciu, între Dunăre şi dig, care actualmente se află sub administrarea Ocolului Silvic, unde sunt plantaţii de pădure [360 ha] executate cândva de cei din Carcaliu; alt teren de 100 ha, aflat în stăpânirea IAS-ului Măcin; apoi încă 150 ha care din moşi-strămoşi au aparţinut locuitorilor din Carcaliu, dar din 1990 au fost prinse în cadastrul comunei Greci); extinderea extravilanului localităţii cu 40 ha; alimentarea cu apă a comunei, repararea Căminului Cultural, revitalizarea activităţii cultural-artistice din localitate ş.a. În finalul Adunării a fost ales noul Comitet de conducere a Comunităţii locale format din 11 membri. Preşedinte al Comunităţii locale a fost ales Feodor Leonte, profesor de istorie, vicepreşedinte - Chirilă Lipat, secretar - Feodor Simion.

     

    25.02.1996, Slava Rusă (jud. Tulcea). Hirotonisirea unui episcop al cultului ortodox de rit vechi pentru credincioşii staroveri din America şi Australia

    La biserica creştină ortodoxă de rit vechi a mănăstirii de călugări din Slava Rusă, cu participarea a 22 de feţe bisericeşti (episcopi, preoţi, diaconi), preasfinţiţii episcopi Leonid şi Afanasi au săvârşit Sfânta Liturghie în timpul căreia a avut loc hirotonisirea de către preasfinţitul episcop Leonid a episcopului Sofroni (în viaţa laică, Serghei Lipalit, 38 de ani, din Carcaliu, jud. Tulcea) pentru serviciile divine în America şi Australia. Ales de către credincioşii de rit vechi de peste hotare, episcopul nou hirotonisit Sofronie a hotărât să-şi dedice toată viaţa slujirii Domnului. El a lucrat ca pictor de icoane în Australia şi America, demonstrând înalte calităţi duhovniceşti.

     

    01.03.1996, Bucureşti. Şedinţa Biroului Executiv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    În urma dezbaterilor, în cadrul şedinţei conduse de Feodor Chirilă, preşedintele CRLR, au fost luate următoarele hotărâri: organizarea şi prezentarea expoziţiei naţionale „Cultura materială şi spirituală a ruşilor lipoveni din România" cu sprijinul Ministerului Culturii, la solicitarea Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti; identificarea monumentelor culturale ale etniei ruşilor lipoveni spre a fi declarate monumente istorice şi conservate; înfiinţarea de secţii ale etniei ruşilor lipoveni în cadrul muzeelor judeţene de istorie şi de etnografie; identificarea stării căminelor culturale din localităţile lipoveneşti şi găsirea modalităţilor de sprijinire a comunităţilor locale în repararea şi întreţinerea acestor edificii de cultură; pregătirea Festivalului Naţional al Portului, Cântecului şi Obiceiurilor Ruşilor Lipoveni, ediţia a II-a, ce se va desfăşura în luna septembrie a.c. în oraşul Brăila; pregătirea celui de al II-lea Simpozion Ştiinţific Internaţional cu tema „Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional"; organizarea la Tulcea a Olimpiadei de limbă maternă, ediţia a II-a. S-a aprobat, de asemenea, în unanimitate, desemnarea prof. univ. dr. Feodor Chirilă în calitate de consultant de specialitate la Radio şi TVR din partea Comunităţii; solicitarea de la Primăria Municipiului Bucureşti a unui loc pentru construirea unei biserici ortodoxe de rit vechi pentru comunitatea locală a ruşilor lipoveni.

     

    24.03.1996, Brăila. Ceremonie de hirotonisire a arhiepiscopului de Fântână Albă (Белая Криница)

    La biserica Sf. Nicolae din cartierul brăilean Pisc, până nu de mult satul Pisc (denumirea tradiţională - Хутор), preasfinţiţii episcopi Leonid, Afanasi şi Sofronie au săvârşit Sfânta Liturghie, în timpul căreia a fost hirotonisit Leonti în rang de arhiepiscop de Fântână Albă.

     

    25-30.03.1996, Tulcea. Cea de a II-a ediţie a Olimpiadei Naţionale de Limba maternă a elevilor ruşi lipoveni

    Acţiunea, organizată de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei în colaborare CRLR şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi găzduită de Liceul „Grigore Moisil", a întrunit 26 de concurenţi - elevi ruşi lipoveni din clasele a VII-a şi a VIII-a din judeţele Brăila, Constanţa, Suceava şi Tulcea. Comisia naţională a fost formată din: preşedinte - Feodor Chirilă, profesor la Universitatea din Bucureşti, vicepreşedinte - prof. Vicol Ivanov, inspector de specialitate; membri: profesorii: Ana Miron (Gura Humorului, jud. Suceava), Vartolomei Samolă (Ghindăreşti, jud. Constanţa) şi Mihai Chirsanov (Brăila). Dintre cei 26 de elevi participanţi, 12 elevi au fost distinşi cu premii şi menţiuni speciale. Celor 26 de elevi participanţi la Olimpiadă le-au fost înmânate diplome, importante sume de bani, obiecte, cărţi din partea Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei, CRLR, Ambasadei Rusiei, redacţiei ziarului „"Зори" ş.a., şi au fost felicitaţi de oficialităţile prezente la premiere. Pentru că una dintre probele orale a constat în interpretarea unei poezii, a unui cântec sau a unui stih religios, organizatorii au avut ocazia să selecţioneze tinere talente care au evoluat pe scenă la festivitatea de premiere, alături de formaţia de mandoline de la Şcoala Generală din Carcaliu.

     

    28.03.1996, Bucureşti. Expoziţie de icoane, pictură şi grafică a artiştilor plastici de etnie rusă lipoveană din România

    Cu prilejul seratei muzicale organizate de Ambasada Rusiei cu sprijinul profesorilor şi al studenţilor de la Conservatorul „Ciprian Porumbescu" din Bucureşti, dedicate amintirii marelui compozitor rus Serghei Rahmaninov, în holurile Ambasadei cei prezenţi au putut admira expoziţia de icoane, pictură şi grafică a artiştilor plastici din rândul etniei ruşilor lipoveni. La expoziţie au prezentat lucrări Camelia Tamaşag, studentă în anul III la Academia de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, Alexandra Fenoghen din Sarichioi, absolventă a Şcolii de Artă Populară din Tulcea, Mitre Serghei din Constanţa şi Filip Timofei, absolvent de Artă Populară din Constanţa.

     

    30.03.1996, Tulcea. O delegaţie a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România în vizită la Prefectura Judeţului Tulcea

    Feodor Chirilă, preşedintele CRLR, Petru Suhov, prim-vicepreşedinte şi deputat, Laurenţiu Micşunescu, secretar general al CRLR şi Andrei Ivanov, redactor-şef al ziarului „Зори" s-au deplasat la Prefectura Judeţului Tulcea. Discuţiile purtate cu prefectul judeţului, Valentin Pavel, asistat de preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Hriţcu, s-au axat în jurul Memoriului înaintat de conducerea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România şi aflat pe biroul prefectului, în care erau expuse o serie de probleme legate de condiţiile de viaţă precare ale etnicilor ruşilor lipoveni în contextul general al populaţiei din Delta Dunării. Delegaţia a fost înştiinţată de faptul că unele dintre aceste probleme, cum ar fi: clarificarea regimului juridic al terenurilor Deltei Dunării, acordarea unor facilităţi de ordin financiar pentru realizarea pescuitului şi a pisciculturii în judeţul Tulcea, subvenţionarea cheltuielilor pentru aprovizionarea cu apă potabilă a localităţilor din Delta Dunării ş.a. sunt cuprinse în Programul privind realizarea obiectivelor prioritare ale Deltei Dunării, elaborat de prefectura judeţului.

     

    21.04.1996, Bucureşti. Adunarea generală a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din România

    La Adunare au fost prezenţi peste 40 de etnici ruşi lipoveni din capitală. Au fost, de asemenea, prezenţi membrii Consiliului de conducere al CRLR: Feodor Chirilă, Laurenţiu Micşunescu, Feodor Petuhov, Petre Mocenco, Ivan Popov, Andrei Ivanov, redactor-şef al ziarului „Зори". Deschizând adunarea, Feodor Chirilă, preşedintele CRLR, a arătat că activitatea Comunităţii Locale a fost în ultima vreme foarte slabă, iar comitetul de conducere, în frunte cu Maxim Ivanov, s-a autodizolvat din motive mai puţin obiective; ca urmare, mai mulţi etnici ruşi lipoveni locuitori ai Capitalei au decis să reactiveze Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Bucureşti, unde, potrivit recensământului populaţiei din 1992, locuiesc peste 1200 de ruşi lipoveni. În acest scop, Ecaterina Evdochim, preşedinta Comitetului Provizoriu (constituit la 8 martie 1996) al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni Bucureşti, a prezentat un program de acţiuni printre care, ca preocupări imediate, trebuie să stea identificarea cât mai multor etnici stabiliţi în Bucureşti, necesitatea soluţionării problemei bisericii pentru ruşii lipoveni din Bucureşti şi posibilitatea organizării de grupe de studiu al limbii materne. Printre problemele ridicate de vorbitori, drept completare la program, s-au numărat: necesitatea procurării de costume pentru grupul artistic local, stabilirea de candidaţi pentru alegerile de consilieri la Primăria Bucureştiului şi la primăriile de sector, organizarea unei întâlniri a absolvenţilor şcolii pedagogice cu limba de predare rusă din Bucureşti, promoţiile 1955 şi 1956 ş.a. A fost ales noul Comitet de conducere al Comunităţii locale, precum şi delegaţi la cea de a III-a Conferinţă Naţională. Preşedintă a Comunităţii a fost aleasă Ecaterina Evdochim, vicepreşedinte - Mihai Sazon, iar secretar - Ivan Popov.

     

    Aprilie 1996, Bucureşti. Apariţia manualelor de limbă şi cultură maternă pentru elevii ruşi lipoveni

    După Букварь („Abecedar", autor Feodor Chirilă), cele două antologii de tip şcolar: Книга для чтения, clasele II-IV, respectiv clasele V-VIII (autori Feodor Chirilă şi Andrei Ivanov) şi cele două manuale: Русский язык, pentru clasa a II-a (autori Feodor Chirilă şi Ana Miron) şi Русский язык, pentru clasa a III-a (autori Feodor Chirilă şi Ana Miron) destinate elevilor ruşi lipoveni, care au fost tipărite în perioada 1992-1996, a văzut lumina tiparului la Editură Didactică şi Pedagogică manualul Русский язык и русская литература pentru clasa a VI-a (autori Feodor Chirilă şi Valentina Jercea). Fundamentarea ştiinţifică a acestor materiale didactice îşi găseşte exprimarea în principiile de învăţare, structura, conţinutul şi metoda de predare a materialului didactic. E de remarcat, înainte de toate, orientarea de principiu asupra formei literare a limbii şi nu asupra dialectelor populaţiei ruse lipovene locale. În fiecare manual referitor la limbă, tonul este dat de textele pentru lectură propuse de autori. În manualele în discuţie aceste texte sunt variate prin tematică şi interesante prin conţinutul lor. Ele reflectă nu numai lumea copiilor şi pe cea şcolară, ci şi fermecătoarea lume a naturii, de care sunt legate toate generaţiile de ruşi lipoveni. Este important faptul că în texte şi în exerciţiile lexico-gramaticale şi-au găsit reflectarea realităţile vieţii înseşi a copiilor ruşi lipoveni, modul de viaţă rural, meşteşugurile tradiţionale ale părinţilor lor şi chiar folclorul lipovenesc.

     

    03.05.1996, Tulcea. Întâlnire la Tulcea a reprezentanţilor Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România cu Comisia interministerială

    Reprezentanţi ai mai multor ministere şi instituţii asimilate implicate în destinul oamenilor şi al mediului înconjurător din Delta Dunării, în frunte cu ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, Marin Cristea, s-au deplasat de la Bucureşti la Tulcea pentru a se întâlni cu factorii de răspundere din judeţul Tulcea şi a pune în aplicare „Programul special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulcea şi a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării" aprobat de Parlamentul României. Pentru susţinerea programului se prevede un volum de investiţii de peste 7.100 miliarde lei, etapizat până în anul 2004. Intervenţiile reprezentanţilor CRLR Feodor Chirilă - preşedinte, Petru Suhov - prim-vicepreşedinte şi deputat şi Laurenţiu Micşunescu - secretar general, au scos în evidenţă aportul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România la fundamentarea Programului menţionat.

     

    6-13.05.1996, Bucureşti. Vizita delegaţiei Ministerului pentru Problemele Naţionalităţilor din Rusia

    Delegaţia a fost condusă de Viktor Sidorovici Porohnea, director la Ministerul pentru Problemele Naţionalităţilor din Rusia. În perioada şederii în România, delegaţia s-a întâlnit la sediul central al CRLR cu reprezentanţi ai Biroului Consiliului de conducere al CRLR, respectiv cu Feodor Chirilă, preşedintele CRLR, Petru Suhov, prim-vicepreşedinte şi deputat, Laurenţiu Micşunescu, secretar general al CRLR, Feodor Petuhov şi Petre Mocenco, membri. De asemenea, delegaţia a avut o întâlnire la Guvern cu Ivan Truter, secretarul executiv al Consiliului pentru minorităţile naţionale, în cadrul căreia s-a făcut un schimb de informaţii referitoare la problemele minorităţilor, precum şi la modalităţi de colaborare între Consiliul pentru minorităţile naţionale din România şi ministerul analog din Rusia. Delegaţia rusă, însoţită de Feodor Chirilă şi Petru Suhov, a făcut apoi o deplasare în oraşul Tulcea unde, la Prefectură, a avut loc întâlnirea cu prefectul judeţului Tulcea, Valentin Pavel, şi cu ministrul adjunct al învăţământului şi cercetării ştiinţifice, Ion Tănăsescu. A urmat apoi vizita delegaţiei în aşezările lipoveneşti Sarichioi, Slava Cercheză, Slava Rusă şi Carcaliu, unde oaspeţii au avut posibilitatea să ia contact direct cu viaţa şi preocupările ruşilor lipoveni. După vizitarea oraşului Constanţa, unde s-au întâlnit şi cu membrii conducerii Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni, delegaţia rusă a participat la o întâlnire la Ambasada Rusiei la Bucureşti cu Valentin Viktorovici Zamorov, precum şi cu conducerea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, prilej cu care delegaţia rusă a concluzionat că CRLR depune toate eforturile pentru păstrarea limbii, a culturii, a tradiţiilor şi a obiceiurilor naţionale.

     

    Mai 1996, Bucureşti. Apariţia manualului de limba şi cultura rusă pentru elevii ruşi lipoveni din clasele IX-XII, pentru colegii pedagogice şi licee

    La Editura Didactică şi Pedagogică a apărut cartea Учебник русского языка и русской культуры („Manual de limbă şi cultură rusă"). Autorii acestei cărţi sunt profesorii universitari Feodor Chirilă, Andrei Ivanov şi prof. Valentina Jercea. Lucrarea impresionează prin volumul ei (464 p.) şi mai ales prin ambiţia autorilor de a pune la dispoziţia tinerei generaţii de ruşi lipoveni din România o adevărată enciclopedie a limbii şi a culturii ruse într-un singur volum care cuprinde informaţii privind devenirea în timp a culturii ruse, cât şi despre realizările ei de vârf în aproape toate domeniile artei, economiei, politicii, educaţiei, ştiinţei etc. Cartea de faţă, cu valenţe enciclopedice, vine să umple un gol cultural resimţit de un întreg lanţ de generaţii de ruşi staroveri, pe care destinul istoriei i-a aşezat să vieţuiască, timp de peste trei secole, pe pământul României. Ediţia a II-a a cărţii, revizuită şi adăugită, a apărut în anul 2002.

     

    02.06.1996, Bucureşti. Participarea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România la alegerile locale

    Având ca semn electoral „Lotca", CRLR a depus liste proprii în judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Suceava, Iaşi, Galaţi, Neamţ şi în municipiul Bucureşti. Participarea la vot, atât în turul I, cât şi în cel de al II-lea tur (16 iunie) a fost, ca, de altfel, în toată ţara, destul de slabă şi din această cauză s-au obţinut doar 5 posturi de primari (Slava Cercheză, Carcaliu, Sarichioi, Ghindăreşti, Climăuţi) şi 3 de viceprimari (Carcaliu, Manolea, C.A. Rosetti). Pentru consilieri locali, CRLR a obţinut 34 de locuri, din care: în judeţul Tulcea - 24 (oraşul Tulcea - un consilier, Slava Cercheză - 8 consilieri; C.A. Rosetti - 5 consilieri, Sarichioi - 3, Carcaliu - 3, Jurilovca - 3, Mahmudia - 1), jud. Suceava - 6, jud. Constanţa - 2, jud. Brăila -1, jud. Iaşi -1. Toate Comunităţile Locale ale Ruşilor Lipoveni au avut libertatea deplină de a acţiona în aceste alegeri fără niciun fel de ingerinţe externe sau interne nici asupra listelor de candidaţi, nici asupra desfăşurării campaniei electorale, precum şi a modului de votare, căci conducerea CRLR niciodată nu şi-a propus să cucerească puterea, nici măcar în aşezările lipoveneşti, ci a urmărit, potrivit Statului, ca etnia ruşilor lipoveni să fie reprezentată în organizaţiile administraţiei locale la diferite niveluri, iar acest scop a fost atins.

     

    6-10.06.1996, Brăila. Cea de-a doua ediţie a Festivalului Minorităţilor Naţionale

    Sub genericul „Suntem copii ai acestui pământ", manifestarea, a cărei artizană a fost lipoveanca Fedosia Jipa-Rubanov, inspector şcolar de specialitate din Brăila, s-a desfăşurat pe malul Dunării, la Brăila. Copii din 17 judeţe au evoluat pe scena amenajată pe faleza Dunării. Tineri de diferite naţionalităţi, păstrători şi continuatori ai tradiţiilor, s-au întâlnit în cântec şi dans, arătând celorlalţi crâmpeie din obiceiurile lor. Din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România au participat grupul de mandolinişti „Верба" din Carcaliu (jud. Tulcea), condus de profesorul de istorie Feodor Leonte şi grupul vocal de fete şi băieţi „Молодая Россия" din Monolea (jud. Suceava) condus de profesoara de limba rusă maternă Nastasia Macarie, precum şi grupul vocal de elevi „Рябинушка" de la Şcoala Generală nr. 21 din Brăila, condus de profesorul de limba rusă Mihail Chirsanov.

     

    08.06.1996, Cernavodă. Constituirea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    La adunarea generală a ruşilor lipoveni din localitate s-a hotărât constituirea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Cernavodă. Preşedintele comunităţii a fost ales profesorul Ion Ciotic.

     

    12.06.1996, Bucureşti. Şedinţa Biroului Executiv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    În cadrul şedinţei, prezidate de Feodor Chirilă, preşedintele CRLR, au fost discutate următoarele probleme: definitivarea proiectului programului de desfăşurare a celei de-a III-a Conferinţe Naţionale; stadiul de pregătire a celui de-al II-lea Simpozion Internaţional cu tema „Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional", precum şi organizarea festivalului: „Portul, cântecul şi obiceiurile populare ale ruşilor lipoveni din România", ediţia a II-a; informare privind alegerile locale din 02.06.1996. Având în vedere faptul că la redacţia ziarului „Зори" s-au primit scrisori în care se propune renunţarea la termenul de „lipoveni" din denumirea oficială a Comunităţii, s-a hotărât ca această problemă să fie discutată în cadrul Conferinţei Naţionale pe baza unui material de fundamentare a termenului de „lipoveni". În urma analizei celorlalte probleme prezentate, membrii Biroului Executiv au hotărât: multiplicarea şi difuzarea către membrii Consiliului de conducere a programului de desfăşurare a viitoarei Conferinţe Naţionale; toate documentele Conferinţei să fie distribuite delegaţilor cu 10 zile înaintea desfăşurării Conferinţei; delegaţii la Conferinţă să primească o legitimaţie-mandat de la comisia de validare; în timpul alegerilor la Conferinţă să fie prezenţi numai delegaţi, nu şi invitaţi; modificarea Statutului şi, eventual, a siglei Comunităţii se vor hotărî numai în cadrul Conferinţei. Neavând încă decât rezultatele parţiale ale alegerilor locale, deputatul Petru Suhov va pregăti un material pe baza datelor complete şi definitive, care va fi publicat în ziarul „Зори", iar informarea mai amplă cu privire la alegerile locale va fi inclusă în darea de seamă pentru Conferinţa Naţională; Andrei Ivanov, redactorul-şef al ziarului „Зори", a fost împuternicit să rezolve cu Mitropolia Ortodoxă de Rit Vechi de la Moscova problema datei, a locului şi a tematicii celui de al II-lea Simpozion Internaţional cu tema „Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional"; Feodor Petuhov, inspector la Ministerul Culturii, va coordona organizarea şi desfăşurarea la Brăila a festivalului „Portul, cântecul şi obiceiurile ruşilor lipoveni din România", ediţia a II-a. Biroul Executiv a avizat favorabil plecarea a 28 de elevi, însoţiţi de două cadre didactice, la Smolensk (Rusia), cu menţiunea specială ca din acest lot să facă parte elevii olimpici, precum şi reprezentanţi ai etnicilor ruşi lipoveni din cât mai multe judeţe.

     

    12.06.1996, Bucureşti. Aniversarea Zilei Naţionale a Rusiei

    Ambasada Rusiei, ambasadorul Evgheni Dmitrievici Ostrovenko personal, împreună cu conducerea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România au convenit să se marcheze Ziua Naţională a Rusiei în clădirea Ambasadei. În acest scop a fost invitat Ansamblul artistic „Lotca" al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Tulcea. Alcătuită din 30 de persoane, femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici, cu cele mai diferite ocupaţii (muncitori, ingineri, profesori, elevi, pensionari) şi condusă de profesorul de limba rusă Petre Moiseev, formaţia artistică „Lotca", prin repertoriul său (cântecele populare ruseşti, precum şi interpretarea lor specifică etniei ruşilor lipoveni) au încântat inimile celor prezenţi în sala de festivităţi a Ambasadei.

     

    16.06.1996,  Suceava. Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Suceava are un lăcaş de cult propriu

    Construirea noii bisericii, începută în iunie 1993, s-a finalizat în mai a.c. Astfel, credincioşii ortodocşi de rit vechi au trecut de la casa de rugăciuni la un adevărat lăcaş de cult care a fost sfinţit la 16 iunie a.c., atribuindu-i-se numele de „Sântul Nicolae". Meritul deosebit în această acţiune l-a avut un grup restrâns de ruşi lipoveni: familia Iustina şi Ioan Colomei, care a donat un teren în suprafaţă de 23.000 metri² pentru construirea bisericii, precum şi toate cărţile, icoanele şi alte obiectele de cult de la casa de rugăciuni, care era, de drept, în proprietatea familiei Colomei, precum şi Feodor Roman, preşedintele Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni, doctor Vasile Timofeiov, inginer Simion Timofeiov şi Iacob Ştefanov. Slujba de sfinţire s-a desfăşurat cu participarea câtorva preoţi, în frunte cu înaltpreasfinţitul Afanasie, episcop de Moldova. După sfinţire a avut loc hramul bisericii, care a constituit şi un prilej de întâlnire a celor mai mulţi ruşi lipoveni din oraşul Suceava, precum şi din alte părţi.

     

    31.07-26.08.1996, Smolensk (Rusia). Copiii ruşilor lipoveni în vacanţă la Smolensk

    La invitaţia Ministerului pentru Problemele Naţionalităţilor din Federaţia Rusă, 27 de elevi ruşi lipoveni din Tulcea, Brăila, Bucureşti, Sarichioi, Slava Rusă, Slava Cercheză, Carcaliu, Jurilovca, Ghindăreşti, Climăuţi şi Manolea, însoţiţi de Evdochim Ecaterina, conducătoarea grupului, Irina Mihailov, educatoare la grădiniţa de copii din Slava Cercheză, Nastasia Macarie, învăţătoare la Manolea şi profesorul de limba rusă Mihail Chirsanov, au petrecut vacanţa de o lună în Rusia, în tabăra şcolară „Красный бор" („Dumbrava roşie"), lângă oraşul Smolensk.

     

    21.08.1996, Ghindăreşti (jud. Constanţa). A trecut în veşnicie Înaltpreasfinţia Sa, mitropolitul Timon, arhipastorul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi a Ruşilor Staroveri din România şi din Diasporă

    Născut pe data de 28 mai 1918 în comuna Ghindăreşti, judeţul Constanţa, mitropolitul Timon a urcat, pe parcursul vieţii, toate treptele funcţiilor bisericeşti. Astfel, încă de tânăr a fost pus dascăl la biserica din localitate, apoi hirotonisit diacon şi, la scurt timp, preot, după care a fost înaintat în funcţia de protoiereu. În toată această perioadă a fost un bun pastor al enoriaşilor săi, ştiind să asculte cu răbdare şi atenţie necazurile oamenilor ce veneau să i se confeseze, găsind întotdeauna vorbe bune şi sfaturi înţelepte. Datorită lui, multe căsnicii au fost salvate de la destrămare şi multe neînţelegeri şi-au găsit rezolvări fericite. Pentru slujirea sa îndelungată şi plină de zel Bisericii lui Hristos, în anul 1985 el a fost uns mitropolit al credincioşilor de rit vechi. Până în ziua înhumării, care a avut loc pe 25 august, trupul său neînsufleţit a stat în biserica cu hramul „Înălţarea Domnului" din Ghindăreşti, localitatea sa natală, la capătul lui citindu-se, în permanenţă, rugăciunile consacrate momentului. După oficierea Liturghiei de către un sobor de preoţi în frunte cu episcopii Afanasie şi Leonte, înaltpreasfinţitul mitropolit a fost înmormântat în ograda bisericii, lângă altar. La ceremonia de înmormântare a fost prezent consulul general Alexandr Ivanovici Krâşko, de la Consulatul Rusiei la Constanţa.

     

    14-15.09.1996, Tulcea. Cea de a III-a Conferinţă Naţională a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    Conferinţa s-a desfăşurat la Palatul Copiilor din Tulcea. Lucrările Conferinţei au fost deschise de Feodor Chirilă, preşedintele CRLR, care a prezentat ordinea de zi: 1.Raportul Consiliului de conducere pe perioada 12.04.1992 - septembrie 1996; raportor: preşedintele CRLR, Feodor Chirilă; 2. Raportul privind implicarea Comunităţii în activitatea legislativă şi poziţia CRLR privind participarea la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, prezentat de deputatul Petru Suhov; 3. Prezentarea de către Vassa Nedelcu a bilanţului financiar al Comunităţii; 4. Discuţii pe marginea rapoartelor prezentate; 5. Prezentarea şi adoptarea proiectului de Statut şi a Programului Comunităţii; 6. Alegerea prin vot secret a preşedintelui Comunităţii, a Consiliului de conducere al Comunităţii, a Comisiei de cenzori, a Comisii de etică şi disciplină, precum şi desemnarea candidatului din partea CRLR pentru locul de deputat în Parlamentul României; 7. Prezentarea şi adoptarea Hotărârii Conferinţei. În urma celui de-al doilea scrutin, au fost aleşi: preşedintele CRLR - Ecaterina Evdochim, iar candidatul pentru locul de deputat în Parlamentul României - Sevastian Fenoghen. În Consiliul de conducere al CRLR au fost alese 20 de persoane; din componenţa acestuia face parte şi preşedintele ales al Comunităţii. Noul Birou Executiv este format din: preşedinte al CRLR - Ecaterina Evdochim, doi vicepreşedinţi - Simion Timofeiov şi Vasile Ştefanov, secretar general - Laurenţiu Micşunescu, redactorul-şef al ziarului „Зори" - Andrei Ivanov şi reprezentantul grupului de tineret al CRLR - Mihai Petro. Delegaţii la Conferinţa Naţională au hotărât, printre altele, măsurile necesare care să conducă la crearea structurilor organizatorice în toate localităţile unde domiciliază etnici ruş lipoveni. De asemenea, s-a hotărât să se creeze o asociaţie a oamenilor de afaceri aparţinând etniei ruşilor lipoveni, pentru a facilita o stimulare a activităţii acestora; organizarea unor întâlniri anuale ale primarilor şi consilierilor din rândul etniei ruşilor lipoveni, aleşi la ultimele alegeri; intensificarea demersurilor pe lângă conducerea Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi în vederea colaborării reciproc avantajoase în domenii de interes comun; înfiinţarea, în termen de 6 luni, a unei fundaţii culturale a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România; înfiinţarea unei organizaţii a femeilor aparţinând etniei ruşilor lipoveni.

     

    31.08-01.09.1996,  Botoşani. A III-a ediţie a Festivalului Minorităţilor Etnice din România

    Organizat de Consiliul pentru minorităţilor naţionale al Guvernului, Ministerul Culturii şi Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Botoşani, manifestarea culturală a început cu parada portului popular al etniilor din toată ţara: germană, elenă, evreiască, maghiară, a ruşilor lipoveni, ucraineană, a tătarilor şi turco-musulmanilor. S-au reunit pe scena Casei Sindicatelor 8 formaţii folclorice ale minorităţilor naţionale, dintre care două au fost din partea etniei ruşilor lipoveni: ansamblul folcloric „Лотка" din Tulcea (conducător: Petre Moiseev) şi grupul folcloric „Kанарейка" din Botoşani (conducător: Ana Spătaru) care, practic, a debutat pe scena acestui festival. Invitaţi de către staroverii din Botoşani, toţi lipovenii participanţi la festival au participat duminică dimineaţă la slujba religioasă de la biserica ortodoxă de rit vechi din cartierul lipovenesc. După slujbă, în casa parohială din curtea bisericii a fost dată o masă simbolică, a cărei semnificaţie a fost o mai bună cunoaştere a ruşilor lipoveni din două colţuri diferite ale ţării: Tulcea şi Botoşani.

     

    28-29.09.1996, Brăila. Cel de-al II-lea Festivalul naţional: „Portul, cântecul, dansul şi obiceiurile populare ale ruşilor lipoveni din România"

    Manifestarea culturală a debutat cu parada costumului popular în Piaţa Independenţei din localitate. Prin faţa tribunei au trecut 16 grupuri folclorice, având în frunte câte doi copii, purtători ai placardelor cu denumirea localităţii lipoveneşti de apartenenţă a grupului. La festivitate au participat Anton Lungu, primarul oraşului Brăila, Alexandr Ivanovici Krâşko, consulul general al Rusiei la Constanţa, membri din conducerea CRLR ş.a. Spectacolul propriu-zis al Festivalului s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Tineretului, pe scena căreia au evoluat formaţiile folclorice lipoveneşti: „Тихий Дунай" din Brăila, „Вербочка" din Borduşani (jud. Ialomiţa), „Канарейка" din Botoşani, Ansamblul „Верба", precum şi grupul de copii din Carcaliu (jud. Tulcea), „Зелёная вишенка" din Climăuţi (jud. Suceava), grupul vocal din Constanţa, „Дунай" din Ghindăreşti (jud. Constanţa), „Зелёные ёлочки" din Gura Humorului (jud. Suceava), „Ландыш" din Sarichioi (jud. Tulcea), „Славянка", precum şi grupul de copii „Славяночка" din Slava Cercheză, (jud. Tulcea), grupul vocal din Slava Rusă (jud. Tulcea), corul bărbătesc din Manolea (jud. Suceava), duetul instrumental din Suceava, „Лотка" din Tulcea. În holul Casei de Cultură a fost organizată şi o expoziţie de icoane, tablouri, sculptură, precum şi obiecte de artă populară lipovenească, în cadrul căreia şi-au expus o parte dintre creaţii artiştii plastici şi meşteşugarii ruşi lipoveni Serghei Mitre din Constanţa, Captelina Anisim, Paraschiva Abaianiţ şi Valentin Nichei din Slava Rusă (jud. Tulcea). Manifestarea culturală a fost iniţiată de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România şi sprijinită de Consiliul pentru minorităţile naţionale, Ministerul Culturii, Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Brăilă, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare al judeţului Brăila. La festival au participat peste 500 de persoane din 30 de localităţi din toate zonele României unde locuiesc etnicii ruşi lipoveni.

     

    17.10.1996, Tulcea. Expoziţie de pictură a etnicului rus lipovean Filip Timofei

    În foaierul Casei Cărţii din Tulcea, cu sprijinul Inspectoratului pentru Cultură şi a Centrului judeţean al Creaţiei Populare Tulcea, s-a deschis o bogată şi valoroasă expoziţie de pictură a rusului lipovean Filip Timofei din Sarichioi (jud. Tulcea). La vernisajul expoziţiei, în prezenţa unui public numeros, mai mulţi vorbitori au evidenţiat talentul şi măiestria artistului, a cărui preocupare principală este peisajul locurilor natale, care l-a şi consacrat. La vârsta de 38 de ani, picturile sale sunt deja bine-cunoscute nu numai în ţară, lucrările sale aflându-se în expoziţii şi colecţii particulare din Franţa, Italia, Germania, Anglia, Belgia, Cehia, Ucraina, SUA ş.a. Cele peste 40 de tablouri expuse, între care „Culorile Deltei", „După viscol", „Amurg romantic", „Răsărit de lună", „Linişte în golf", „Înainte de pescuit", „Lacul visurilor" ş.a., te introduc cu adevărat în atmosfera mirifică a Deltei Dunării.

     

    27.10.1996, Brăila. Hirotonisirea Înaltpreasfinţitului Leontie, arhiepiscop de Fântână Albă, în înalta funcţie de mitropolit al tuturor creştinilor ortodocşi de rit vechi din lume

    La biserica cu hramul „Sf. Nicolae" a Mitropoliei din Brăila a avut loc un mare sobor. Au fost prezenţi delegaţi din toate comunităţile cu creştini ortodocşi de rit vechi care aparţin cultului de Fântâna Albă: din Alaska, Australia, Bulgaria, Oregon (SUA), Rusia, Ucraina, Republica Moldova, precum şi din toate colţurile României. Deschis şi pentru mireni, acest sobor a fost întrunit pentru a desemna noul mitropolit al creştinilor ortodocşi de rit vechi din diasporă, ca urmare a trecerii în lumea veşnică a mitropolitului Timon la 21 august 1995. La sobor a fost propuşi câţiva candidaţi pentru viitoarea funcţie de mitropolit, dintre care fost votat şi uns ca mitropolit arhiepiscopul Leontie. Hirotonisirea lui a avut loc în cartierul brăilean Pisc, în biserica „Naşterea Maicii Domnului". La acest eveniment mondial a fost prezent şi înaltpreasfinţitul Alimpie, mitropolitul Moscovei şi a toată Rusia. Îmbrăcaţi în veşminte multicolore sărbătoreşti, toate cele peste 30 de feţe bisericeşti, în frunte cu mitropolitul Alimpie, au oficiat slujba de liturghie, în timpul căreia arhiereul Leontie a fost uns ca mitropolit al tuturor creştinilor ortodocşi de rit vechi din diasporă. Înaltpreasfinţitul Leontie este al 12-lea mitropolit al creştinilor ortodocşi de rit vechi de orientare de Fântână Albă.

     

    03.11.1996, Bucureşti. Etnicul rus lipovean Sevastian Fenoghen a fost ales deputat în Parlamentul României

    În urma alegerilor din 3 noiembrie a.c., în vederea atribuirii de mandate pentru Camera Deputaţilor, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a întrunit 7800 de voturi valabil exprimate în toate cele 8 judeţe ale ţării: Tulcea, Constanţa, Brăila, Suceava, Iaşi, Galaţi, Neamţ, Botoşani şi în municipiul Bucureşti, sub semnul electoral al CRLR - „Lotca". Din partea etniei ruşilor lipoveni din România, deputat în Camera Deputaţilor a fost ales Sevastian Fenoghen, profesor de istorie din localitatea Sarichioi (jud. Tulcea), care a figurat primul pe lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor la circumscripţia electorală Tulcea, obţinând acolo cele mai multe voturi, faţă de candidaţii CRLR din circumscripţiile electorale din alte judeţe.

     

    08-09.11.1996. Suceava. Seminarul Internaţional „Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional", ediţia a II-a

    La Seminar au participat peste 100 de reprezentanţi ai ruşilor ortodocşi de rit vechi din toate colţurile României, precum şi din Rusia, Germania, Ucraina, Republica Moldova. Moderatorii seminarului au fost Simion Timofeiov, vicepreşedinte al CRLR şi Andrei Ivanov, membru în Consiliul de conducere al CRLR, redactor-şef al ziarului „Зори". Lucrările s-au desfăşurat în cadrul a trei secţiuni: Limbă şi literatură; Istorie şi religie şi Obiceiuri şi tradiţii. Referatele şi comunicările ştiinţifice (30 la număr) au cuprins o largă paletă de probleme legate de trecutul şi prezentul ruşilor ortodocşi de rit vechi (Ivan Evseev, Scriitorul rus-filosof N. Leontiev despre ruşii lipoveni din Tulcea; Gh. Barbă, Un roman rus despre comuna Jurilovca şi locuitorii ei; Feodor Chirilă, Sistemul de învăţământ la ruşii ortodocşi de rit vechi; Andrei Ivanov, Datele lingvistice privind originea ruşilor lipoveni; Svetlana Marchelov, Cununia oficială şi terminologia legată de ea; Mitre Serghei, Scurtă istorie a iconografiei la ruşi lipoveni; A. Varona, Constituirea şi fiinţarea Mitropoliei de la Fântâna Albă; Fedosia Jipa-Rubanov, Modele antroponimice şi toponimice în satele cu populaţie rusă din Dobrogea; Jenea Comînescu, Costumul popular la ruşii lipoveni din Dobrogea ş.a.).

     

    Noiembrie 1996, Bucureşti. Apariţia volumului „Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional"

    Din iniţiativa CRLR şi cu ajutorul membrilor redacţiei ziarului „Зори", precum şi datorită sprijinului financiar din partea Consiliului pentru minorităţile naţionale, a văzut lumina tiparului, la editura „Ararat", culegerea „Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional" (în limba rusă), reprezentând comunicările ştiinţifice prezentate la primul Seminar Internaţional cu acelaşi nume, care a avut loc în 1993 la Tulcea.

     

    12.12.1996, Bucureşti. Poetul rus lipovean Nichita Danilov - premiat de Uniunea Scriitorilor din România

    La „Casa Vernescu" a Uniunii Scriitorilor din România, într-o atmosferă festivă, a avut loc premierea celor mai bune cărţi pe anul 1995. Printre premianţi se numără şi etnicul rus lipovean Nichita Danilov, care a primit premiul pentru volumul de poezii intitulat „Mirele orb", apărut la Editura „Junimea" din Iaşi.