Minoritatea ruso-lipoveană 1997

     

    07.02.1997, Galaţi. Hirotonisirea noului paroh la biserica ortodoxă de rit vechi cu hramul „Sf. Nicolae"

    În prezenţa unei mulţimi de credincioşi ortodocşi de rit vechi aparţinând comunităţii locale a ruşilor lipoveni, care numără peste 600 de persoane, a fost ales un nou preot în persoana părintelui Feodor Trefil (în vârstă de 31 de ani) - fostul diacon la Mitropolia Ortodoxă de Rit Vechi din Brăila. Alegerea s-a datorat faptului că fostul paroh al bisericii a ieşit la pensie şi, din cauza bolii, nu putea să mai oficieze slujbe. Hirotonisirea noului paroh a fost oficiată de un sobor de 12 prelaţi, în frunte cu înaltpreasfinţitul mitropolit Leontie.

     

    07.03.1997, Bucureşti. Şedinţa plenară a Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    Pe lângă membrii Consiliului de conducere, la plenară au participat preşedinţii Comunităţilor Locale ale Ruşilor Lipoveni din toată ţara. Potrivit uzanţei devenite tradiţională, înainte de a trece la discutarea problemelor înscrise pe ordinea de zi, preşedintele CRLR, Ecaterina Evdochim, a prezentat un scurt raport privind activitatea Biroului Executiv pe perioada ultimelor trei luni, de la ultima plenară a Consiliului de conducere al CRLR, referindu-se, printre altele, la întâlnirea unei delegaţii a Comunităţii cu György Tokay, directorul Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale din cadrul Guvernului, căruia i-au fost relatate unele aspecte privind condiţiile de existenţă foarte grele ale locuitorilor Deltei Dunării, în special despre situaţia tragică a pescarilor, despre fenomenul de migrare în masă a ruşilor lipoveni peste hotarele ţării în căutare de lucru, din lipsa bazei economice a zonelor în care locuiesc ruşii lipoveni, despre greutăţile şi barierele apărute în faţa strădaniilor CRLR de a introduce în şcoli predarea limbii ruse ca limbă maternă. Au fost, de asemenea, dezbătute trei probleme: organizarea la Bucureşti a sărbătorilor populare Маслена - obiceiul tradiţional al ruşilor lipoveni de Lăsata Secului; analiza şi aprobarea Regulamentului de funcţionare a redacţiei ziarului „Зори"; măsuri de pregătire a consfătuirii cu tema „Concepţia Comunităţii Ruşilor Lipoveni privind studiul limbii ruse ca limbă maternă în şcolile localităţilor lipoveneşti".

     

    08.03.1997, Bucureşti. Мáслена - tradiţionala sărbătoare populară a ruşilor lipoveni

    De Ziua Internaţională a Femeii, la sediul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din Bucureşti s-au adunat o mulţime de etnici ruşi lipoveni pentru a marca sărbătoarea populară rusă Маслена (Săptămâna Brânzei). Despre semnificaţia serbărilor Маслена a vorbit Ivan Evseev, profesor la Universitatea din Timişoara, fermecând publicul prezent prin bogăţia şi noutatea informaţiei. Gătiţi în costumele populare ruseşti de diferite culori atractive, membrii cunoscutei formaţii folclorice „Верба" din Carcaliu, veniţi special cu acest prilej la Bucureşti, au prezentat în cadrul programului lor artistic vestitul карагот, la fel de vesel, atractiv şi amuzant precum s-a păstrat din vechime în satul lipovenesc Carcaliu. La manifestare au participat, de asemenea, Ecaterina Evdochim, preşedintele CRLR, Sevastian Fenoghen, deputatul etniei ruşilor lipoveni în Parlamentul României, Luca Velciov, preşedintele Comunităţii Bulgare „Bratstvo", generalul în rezervă Ioniţă Borşan, redactor-şef al ziarului „Veteranul", Vladimir Zamorov, reprezentantul Ambasadei Rusiei la Bucureşti ş.a.

     

    Martie 1997, Bucureşti. Vizita oficială a delegaţiei Institutului de limba rusă „A. S. Puşkin" din Moscova

    S-au aflat în vizită oficială Olga Danilovna Mitrofanova şi Vasili Alexandrovici Tatarinov - prorectorii Institutului de limba rusă „A.S. Puşkin" din Moscova, pentru a încheia o convenţie cu Ministerul Învăţământului din România privind trimiterea la perfecţionare la Institutul mai sus menţionat a elevilor şi studenţilor care studiază limba rusă, precum şi a profesorilor de limba rusă. Oaspeţii au fost la Slobozia, unde au înmânat premii elevilor câştigători la Olimpiada de limba rusă ca limbă străină şi au avut o întâlnire cu conducerea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România la sediul acesteia, prilej cu care a avut loc un interesant şi util schimb de opinii privind problemele arzătoare ale comunităţii, inclusiv problema predării limbii ruse ca limbă maternă copiilor ruşi lipoveni din România.

     

    03-05.05.1997, Brăila. A III-a ediţie a Olimpiadei Naţionale de limba rusă maternă

    Acţiunea a fost organizată de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România cu sprijinul Ministerului Învăţământului, al Consiliului pentru minorităţile naţionale, al Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, precum şi al unor sponsori brăileni. Acţiunea a avut loc graţie activităţii depuse de Comisia naţională, compusă din Andrei Ivanov, profesor la Universitatea din Bucureşti - preşedinte, prof. Vicol Ivanov (jud. Tulcea), prof. Timofeiov Marta (jud. Suceava), prof. Maria Ştefan (jud. Brăila), prof. Tamara Alistarh (Tulcea), prof. Coca Alexandrina (Suceava), Samoilă Vartolomei (Ghindăreşti, jud. Constanţa). Un efort deosebit pentru buna desfăşurare a olimpiadei l-au depus conducerile Liceului de Artă „Haricleea Darclé" respectiv a Şcolii Generale „A.I. Cuza", precum şi Fedosia Jipa-Rubanov, inspector de specialitate la ISJ Brăila, profesorii Ichim Matriona, Mihai Chirsanov, Borisov Larion de la Şcoala Generală nr. 21 din Pisc - Brăila. La olimpiadă au participat 24 de elevi din toată ţara: 18 din clasele a VII-a şi 6 din clasele a VIII-a. Tematica olimpiadei, axată pe programa şcolară de predare a limbii materne elevilor ruşi lipoveni, a cuprins ca domenii literatura rusă, istoria şi civilizaţia Rusiei, precum şi istoria, folclorul, obiceiurile şi tradiţiile ruşilor lipoveni, cultura contemporană a României etc. Concursul a urmărit testarea modului de exprimare al elevilor în limba rusă literară, atât oral, cât şi în scris.

     

    10-11.05.1997, Carcaliu (jud. Tulcea). Consfătuirea profesorilor care predau limba rusă ca limbă maternă ruşilor lipoveni

    La manifestare au luat parte cadrele didactice implicate în procesul de predare a limbii ruse ca limbă maternă, precum şi inspectorii de specialitate zonali, cadre universitare, reprezentanţi ai Ministerului Învăţământului şi ai Ministerului Culturii. Scopul acestei întruniri a fost acela de a elabora o linie strategică, de a adopta prin consens câteva aspecte esenţiale care trebuie să stea în centrul preocupărilor Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România privind organizarea sistemului de învăţământ la şcolile unde se studiază limba şi cultura rusă maternă. Moderator al Consfătuirii a fost desemnat prof. univ. dr. Feodor Chirilă, autorul programelor şcolare, precum şi coordonatorul colectivului de elaborare a manualelor de limbă şi cultură maternă pentru copiii etniei ruşilor lipoveni. Au fost dezbătute următoarele teme: baza legislativă a predării limbii ruse ca limbă maternă; importanţa predării limbii ruse materne copiilor ruşi lipoveni; localităţile şi şcolile în care limba rusă se predă ca limbă maternă; manualele şi materialul didactic la limba rusă ca limbă maternă; programa şcolară la limba şi cultura rusă maternă; materialul didactic şi tehnicile moderne în predarea limbii ruse ca limbă maternă; predarea limbii ruse materne în grădiniţe; rolul profesorului de limba rusă, al directorului şcolii, precum şi al părinţilor elevilor în stimularea predării şi însuşirii limbii ruse ca limbă maternă; formele de perfecţionare a cadrelor didactice de limba rusă ca limbă maternă. Aproape toţi participanţii şi-au exprimat opinia că situaţia cunoaşterii limbii materne de către tinerii ruşi lipoveni nu este una îmbucurătoare, nici una dătătoare de mari speranţe. Tânără generaţie, generaţia de vârstă şcolară foloseşte din ce în ce mai puţin limba maternă ca mijloc de comunicare în familie, în cercurile de prieteni, cunoştinţe etc. Se observă că mulţi copii întâmpină mari greutăţi în a se exprima în graiul lor natal, preferând să folosească limba română. Graiurile natale ale ruşilor lipoveni devin, din ce în ce mai pronunţat, un instrument pasiv al comunicării: tinerii înţeleg când li se vorbeşte în limba maternă, dar nu sunt în stare să întreţină un dialog constant în aceeaşi limbă. Presiunea limbii române asupra graiurilor ruse-lipoveneşti devine, pe zi ce trece, tot mai mare, iar posibilităţile de învăţare a limbii ruse materne în şcolile româneşti se reduc cu fiecare an. Una dintre concluziile consfătuirii a fost clară şi unanim acceptată: cei 3040 de elevi ruşi lipoveni trebuie să înveţe la şcoală limba rusă ca limbă maternă. Din luările de cuvânt au reieşit necesităţi stringente: creşterea numărului de localităţi în care să se predea limba rusă ca limbă maternă; legătura mai strânsă a şcolii cu părinţii elevilor în vederea înfiinţării grupelor de elevi care să înveţe limba lor maternă; asigurarea în conducerea şcolilor (directori, directori adjuncţi) din localităţile cu populaţie predominant rusă-lipoveană a reprezentanţilor din rândul etniei ruşilor lipoveni; înfiinţarea grădiniţelor în care activitatea să se desfăşoare în limba rusă maternă; îmbunătăţirea sistemului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice de limba rusă din cadrul etniei ruşilor lipoveni; atragerea clerului ortodox de rit vechi în efortul comun de educare a tinerei generaţii în spiritual dragostei pentru limba maternă ş.a.

     

    18-20.07.1997, Lacul Sărat (jud. Brăila). Noile programe şcolare de limba rusă ca limbă maternă

    La scurt timp după Consfătuirea Profesorilor de Limba Rusă ca Limbă Maternă (Carcaliu, jud. Tulcea), un grup de cadre didactice, profesori şi învăţători, cu o bogată experienţă didactică, alcătuit din Alexandrina Coca (Rădăuţi), Ana Cibatura (Lipoveni, jud. Suceava), Paraschiva Bădescu (Slava Cercheză, jud. Tulcea), Feodor Leonte, Jenica Cuzmici (Carcaliu, jud. Tulcea), Maria Ştefan, Matriona Ichim, Larion Borisov, Mihai Chirsanov (Pisc, jud. Brăila), Vartolomei Samoilă (Ghindăreşti, jud. Constanţa) s-au deplasat în tabăra de copii din Lacul Sărat, unde au lucrat la elaborarea noilor programe şcolare pentru limba rusă ca limbă maternă pentru clasele I-IV, respectiv pentru clasele V-VIII. Activitatea lor s-a desfăşurat sub îndrumarea atentă a profesoarei Feodosia Jipa-Rubanov, inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila. În calitate de consultant ştiinţific, a participat ca invitat Andrei Ivanov, profesor la Universitatea din Bucureşti.

     

    11.08.1997, Timişoara. Eminentul om de ştiinţă, profesorul universitar doctor Ivan Evseev a împlinit 60 de ani

    Evenimentul aniversar a fost marcat la Facultatea de Litere, Filozofie şi Istorie a Universităţii din Timişoara. Născut la 11 august 1937, în oraşul Tulcea, într-o familie de pescari ruşi lipoveni, cu cinci copii. Ivan (Vanea) Evseev se trage din strămoşi ruşi staroveri, ce au emigrat de undeva din centrul Rusiei pe la sfârşitul sec. al XVIII-lea, în urma persecuţiilor religioase din partea bisericii oficiale şi a autorităţilor ţariste. După terminarea şcolii primare din Tulcea şi a Şcolii pedagogice cu limbă de predare rusă din Bucureşti, cu diploma de merit, a făcut un an de facultate la Institutul „Maxim Gorki" din Bucureşti, după care a fost trimis ca bursier al statului român la Universitatea din Sankt-Petersburg, Facultatea de Filologie pe care a absolvit-o cu diplomă de merit în anul 1960 la specialitatea Limbă şi literatură rusă. A fost cadru didactic la Universitatea din Timişoara, unde a fost promovat pe bază de concurs toate gradele didactice, de la asistent până la profesor universitar. La Catedra de limbi slave, timp de mai mulţi ani, a fost titularul cursului de Limba rusă contemporană, elaborând de unul singur sau în colaborare cu alţi colegi un număr mare de cursuri de fonetică, lexicologie, gramatică etc. Publicarea tezei sale de doctorat (Semantica verbului, Editura Facla, Timişoara, 1974) a întrunit elogiile academicilor Iorgu Iordan, Al Graur, Ion Coteanu, precum şi ale altor specialişti în domeniu. Au urmat apoi cărţile scrise: Probleme de semasiologie (1976), Structura vocabularului românesc contemporan (1978), Dicţionar analogic şi de sinonime al limbii române (1978). La sfârşitul deceniului al şaptelea al sec. al XX-lea şi-a consacrat atenţia asupra semanticii folclorului şi simbologiei, publicând cărţile: Cuvânt-simbol-mit (1983), Simboluri folclorice (1987), Jocurile tradiţionale de copii. Rădăcini mitico-rituale (1994), Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale (1994), Cununa anului (1996). Este autorul unui număr de peste 120 de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi peste hotare, este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Comisiei de fonetică şi fonologie a asociaţiei Internaţionale «Русский язык за рубежом», figurează în câteva enciclopedii şi dicţionare internaţionale, posedă distincţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale. A participat activ la Timişoara la Revoluţia din decembrie 1989 (posedă Certificatul de Luptător activ cu merite deosebite în Revoluţia Română), a sprijinit constituirea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România şi apariţia ziarului bilingv rus-român «Зори».

     

    04.10.1997, Bucureşti. Plenara Consiliului naţional al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    În cadrul şedinţei, Ecaterina Evdochim, preşedintele CRLR, a prezentat informarea privind activitatea Comunităţii de la ultima plenară, iar deputatul Sevastian Fenoghen şi-a prezentat raportul de activitate ca parlamentar. Apoi a urmat dezbaterea şi aprobarea planului de activităţi pentru perioada următoare, precum şi probleme organizatorice. Dezbaterile au scos în evidenţă necesitatea intensificării activităţii comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni, pe toate planurile, pentru a asigura realizarea prevederilor programului adoptat la cea de a III-a Conferinţă Naţională care a avut loc în urmă cu un an. S-a hotărât ca până la sfârşitul lunii ianuarie 1998, să se desfăşoare adunările generale în toate comunităţile locale pentru alegerea comitetelor de conducere sau reconfirmarea celor existente, potrivit Statului Comunităţii. O atenţie deosebită s-a acordat măsurilor care să garanteze păstrarea identităţii etniei ruşilor lipoveni, mai ales în ceea ce priveşte limba maternă, spiritualitatea şi obiceiurile etniei ruşilor lipoveni. A fost primită cu deosebită satisfacţie evoluţia pozitivă a relaţiilor etniei ruşilor lipoveni cu patria istorică - Rusia, rolul important în această privinţă revenindu-i Ministerului Minorităţilor Naţionale al Rusiei.

     

    14.10.1997, Jurilovca (jud. Tulcea). Ziua Pescarului

    A fost reînnodată vechea tradiţie, cea dinainte de 1989, când întreaga populaţie a localităţii de pe malul lacurilor Razelm şi Sinoe obişnuia să sărbătorească în toamna fiecărui an Ziua Pescarului. Acţiunea a fost organizată de conducerea Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni în frunte cu preşedintele ei, Petru Belov. La manifestare, care a coincis cu sărbătorirea hramului bisericii Покрóв Пресвяты́я Богорóдицы („Acoperământul Maicii Domnului") din localitate, au participat şi ruşii lipoveni din alte localităţi. Cu acest prilej, a avut loc în sala Căminului cultural un seminar dedicat problemelor cu care se confruntă pescuitul şi piscicultura în zilele noastre, la care au luat parte membrii în Parlamentul României din partea minorităţilor naţionale: V. Pambuccian, F. Osman, S. Fenoghen, I. P. Babiaş, I. Panos, O. Manulescu, V. Nicolaiciuc, precum şi A. Svoronos, guvernatorul Rezervaţiei Boseferei Delta Dunării, R. Vasiliu, prefectul judeţului Tulcea, Gr. Gămuleţ, director la Piscicola S.A. - Jurilovca, E, Evdochim, preşedintele CRLR, Al. Krâşko, consulul general al Rusiei la Constanţa. După terminarea seminarului, pe scena Căminului cultural au evoluat cunoscutele formaţii folclorice lipoveneşti din Sarichioi, Slava Cercheză, Tulcea, Carcaliu, Brăila, Constanţa, Ghindăreşti şi Jurilovca. De asemenea, în holul Căminului cultural, a fost organizată o expoziţie de arte plastice unde şi-au expus creaţiile lor pictorii localnici Nichita Nicolae şi nepoata lui Iulia Nicolae, Rufin Nichita, Alexe Mocanu.

     

    23.10.1997,  Bucureşti. Scrisoarea Conducerii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România adresată ministrului român de externe

    În document a fost exprimată doleanţa CRLR ca în Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare între România şi Rusia, ce se află în curs de negociere, să se aibă în vedere includerea unor prevederi referitoare la etnia ruşilor lipoveni din România, fapt care ar constitui o punte de legătură între cele două ţări, de conlucrare paşnică între poporul român şi cel rus. În ceea ce priveşte CRLR, ea vede drept misiune a sa să contribuie, după posibilităţile sale, la amplificarea raporturilor de bună vecinătate dintre cele două popoare.

     

    12.11.1997,  Bucureşti. Declaraţia referitoare la poziţia Consiliului minorităţilor naţionale în legătură cu Ordonanţa de urgenţă nr.37/1997 privind modificarea Legii învăţământului

    La şedinţă plenară de la palatul Guvernului, membrii Consiliului minorităţilor naţionale au adoptat următoarea Declaraţie în vederea perfecţionării cadrului legislativ al învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, CRLR fiind şi ea semnatară: „Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului, sunt solidare în susţinerea măsurilor luate de Guvern prin Ordonanţa de urgenţă nr. 37/1997, de modificare a Legii învăţământului nr. 84/1995, pe care o consideră ca fiind un pas real în parteneriatul cu societatea civilă, asumat în Programul de guvernare la finele anului 1996, solicitând adoptarea urgentă a actului normativ de către parlament. Din discuţiile purtate în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret a C.M.N. reiese clar sprijinul acestora faţă de noile reglementări, la fel şi din luările de poziţie în scris de organizaţiile minorităţilor naţionale: Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor, Uniunea Ucrainenilor; Uniunea Croaţilor, Forumul Democrat al Germanilor, Comunitatea „Bratstvo" a Bulgarilor, Uniunea Democrată a Tătarilor şi Turco-Musulmani, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Uniunea Sârbilor din România şi-au dat acordul de principiu, formulând o serie de observaţii şi propuneri pe care le consideră utile pentru modificarea şi completarea actului normativ, avându-se în vedre că aceste propuneri se bazează pe cunoaşterea amănunţită a realităţii din şcoli, a problemelor cu care se confruntă, fiind izvorâte în cea mai mare parte din dialogul cu elevii şi oamenii de la catedră. Este regretabil că problema învăţământului în limba maternă a fost politizată excesiv în ultima perioadă, datorită neînţelegerii unei realităţi: nu doar minoritatea maghiară vede în noile reglementări soluţii juste la problemele reale, ci şi alte minorităţi se confruntă cu problemele similare sau cu altele specifice. În consecinţă, problema învăţământului în limba maternă este una comună tuturor minorităţilor. Considerăm că pentru a ajunge la soluţia optimă, este necesar ca toate vocile să fie ascultate. Acesta va fi drumul către atingerea unui ţel pe care îl împărtăşesc atât minorităţile, cât şi majoritatea: formarea unui învăţământ de stat modern şi eficient care, păstrându-şi valorile tradiţionale, să devină totodată, un factor esenţial al educării tinerilor în sprijinul pluralismului de idei şi al toleranţei."

     

    Noiembrie 1997, Bucureşti. Apariţia primului calendar popular şi creştin ortodox de rit vechi pentru ruşii lipoveni - Месяцеслов („Cununa anului")

    Este o lucrare inedită, redactată în limba rusă (344 p.), a cărei autori sunt trei ruşi lipoveni: Ivan Evseev, profesor la Universitatea din Timişoara, Andrei Ivanov, profesor la Universitatea din Bucureşti şi Feodor Petuhov, redactor la ziarul «Зори». „Месяцеслов". Lucrarea este concepută ca o carte de lectură utilă pentru fiecare zi din calendar. Osatura lucrării o constituie calendarul bisericesc ortodox de rit vechi. Pentru fiecare zi, notată atât după calendarul gregorian (stil nou), cât şi după cel iulian (stil vechi), sunt date numele sfinţilor prăznuiţi de biserica de către adepţii cultului de rit vechi „cu popă", cât şi de către cei „fără popă". Un component esenţial al acestui calendar-almanah popular îl constituie explicarea sensului unor sărbători religioase şi semnificaţia riturilor populare (sărbătorile fixe de Paşte, cât şi cele mobile, legate de ciclul pascal): Maslena (Săptămna brânzei), Postul Mare, Paştele, Înălţarea, Troiţa ş.a., precum şi trimiterile ample la obiceiurile, datinile şi ceremoniile folclorice legate de fiecare lună sau zi din an. De asemenea, cartea conţine un bogat material folcloric: cântece populare, legende şi întâmplări istorice.

     

    11.12.1997, Rusia. Scriitorul rus Alexandr Soljeniţân, laureat al premiului Nobel, a împlinit 79 de ani

    Născut în localitatea Kislovodsk, a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii din Rostov, iar în paralel, prin corespondenţă, cursurile Institutului de Istorie, Filozofie şi Literatură din Moscova. Căpitan în armata sovietică, participă la Cel de-al Doilea Război Mondial. În 1945 i-a fost interceptată o scrisoare în care el atribuia lui Stalin porecla de „Pahan", care în limbajul zonei marginale a societăţii înseamnă şef atotputernic al unei bande de tâlhari, ca urmare, Soljeniţân este arestat de organele NKVD, luând drumul spre infernul GULAG. Este eliberat din lagăr în anul 1953. În 1959 publică nuvela despre deţinuţii în GULAG „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici" care a cucerit repede o imensă şi entuziastă audienţă, consacrându-l ca scriitor de mare talent. În anul 1970 i se acordă premiul Nobel pentru literatură. În februarie 1974 Soljeniţân este arestat, i se ridică cetăţenia sovietică şi este expulzat cu un avion special în Germania. În august 1990, printr-un Decret prezidenţial, i se redă cetăţenia. În iulie 1994 se întoarce definitiv în Rusia. Alexandr Soljeniţân a vorbit întotdeauna cu respect despre ruşii ortodocşi de rit vechi care au fost nevoiţi să părăsească locurile natale pentru păstrarea credinţei lor. După vizita sa în Oregon (SUA), unde locuiesc ruşi credincioşi de rit vechi, printre care şi câteva familii provenite din România, Soljeniţân va exclama: „Trebuie să vezi cum s-a păstrat caracterul lor naţional, temperamentul popular şi să auzi graiul străvechi pe care l-au conservat. Nicăieri în Vest şi nici în Uniunea Sovietică nu te vei simţi într-o aşa Rusie, aşa cum te simţi printre ei".

     

    13.12.1997,  Bucureşti. Şedinţa plenară a Consiliului de conducere al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    În cadrul şedinţei, Ecaterina Evdochim, preşedintele Comunităţii, a prezent informarea privind activitatea Biroului Executiv al CRLR, în care au fost punctate toate acţiunile care s-au întreprins de la ultima plenară şi până în prezent. A urmat apoi raportul de conlucrare dintre Biroul Executiv şi redacţia ziarului «Зори», reprezentanţii Comunităţii la Radio şi TVR, Ministerul Culturii, Ministerul Învăţământului şi Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, prezentat de Laurenţiu Micşunescu, secretarul general al CRLR. A fost aprobată cererea de demisie lui Andrei Ivanov din funcţia de redactor-şef pe motivul că „atmosfera creată nu este propice desfăşurării unei activităţi redacţionale normale", iar problemele sale de sănătate nu-i mai permit să continue „jocul de-a şoarecele şi pisica". În luările de cuvânt, s-a subliniat necesitatea ca ziarul «Зори» să reflecte cât mai obiectiv realitatea vieţii etnicilor ruşi lipoveni. S-a stabilit ca în perioada 15-16 august 1998, să aibă loc la Brăila cea de a IV-a Conferinţă Naţională a CRLR. A fost stabilită Comisia de redactare şi completare a Statului Comunităţii, formată din Echim Andrei, Alexandr Varona şi Laurenţiu Micşunescu. De asemenea, au fost stabilite criteriile de selecţie pentru trimiterea la studii şi documentare în Rusia a doritorilor din rândul ruşilor lipoveni.

     

    Decembrie 1997, Timişoara. Lansarea cărţii prof. univ. dr. Ivan Evseev, „Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească"

    Lansarea volumului (536 p.) a avut loc la Muzeul Banatului. Lucrarea cuprinde un număr de peste 1000 de mitonime - personaje ale demonologiei româneşti, simboluri şi obiceiuri populare. Capitolele cărţii conţin atât referiri la mitologia rusă, ucraineană, bielorusă, cât şi la credinţele ruşilor lipoveni din România. Presa, radioul şi televiziunea din Timişoara, dar şi din alte părţi ale ţării, au apreciat această apariţie drept un „adevărat eveniment cultural, o carte demnă de secolul ce vine" (prof. univ. dr. Ion Ghinoiu). Publicaţia „Realitatea bănăţeană" i-a acordat o pagină specială, relevând faptul că dicţionarul „este unul din primele texte ce discută serios relaţiile mitologiei româneşti cu lumea slavă, în special, cu cea slavă răsăriteană".