Minoritatea ruso-lipoveană 1998

     

    01.01.1998, Constanţa. Un reprezentant al etniei ruşilor lipoveni este angajat în calitate de expert guvernamental teritorial în problema minorităţilor naţionale

    Tamara Filimon din Năvodari, absolventa Facultăţii de Psihopedagogie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, a ocupat, prin concurs, postul de expert guvernamental în problema minorităţilor naţionale la Biroul teritorial din Constanţa al Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale.

     

    13.01.1998, Iaşi. Sărbătorirea Anului Nou după stil vechi

    Ruşii lipoveni, fiind adepţii credinţei ortodoxe de rit vechi, respectă calendarul iulian. Conform calendarului iulian, trecerea dintre ani are loc în noaptea de 13 spre 14 ianuarie (ziua de 14 fiind, astfel, 1 ianuarie pe stil vechi). În seara zilei de 13 ianuarie la Iaşi, membrii comunităţii locale s-au întâlnit la Casa Universităţii din oraş pentru a fi împreună în pragul Anului Nou. Acţiunea a fost sponsorizată de Artemi Ivanov, cunoscut om de afaceri din Iaşi. Mulţi dintre cei prezenţi sunt ruşi lipoveni, originari din alte localităţi, dar stabiliţi demult în Iaşi. Astfel, cei mai activi membri ai comunităţii sunt veniţi din Rădăuţi, Climăuţi, Manolea. Jurilovca, Sulina, Carcaliu, Brăila ş.a. Petrecerea de Revelion, care a adunat tineri şi vârstnici, a fost animată de un suflu tineresc şi multă voie bună. Cei prezenţi au demonstrat că ştiu nu numai să danseze, dar şi să interpreteze cu măiestrie cântecele ruseşti vechi, tradiţionale, reamintind, totodată, străvechea urare rusească: «Сею, вею, посеваю...».

     

    Februarie 1998, Bucureşti. Apariţie a două manuale pentru cei ce studiază limba rusă maternă

    Apariţia manualelor - unul pentru clasa a IV-a, iar altul pentru clasa a VII-a (autor: Feodor Chirilă), completează lista instrumentelor didactice realizate pe baza programei şcolare la Limba şi cultura rusă pentru copiii ruşilor lipoveni, aprobată în 1992 de Ministerul Educaţiei Naţionale. Conţinutul materialului cuprins în Manualul pentru clasa a IV-a este captivant prin poveştile populare ruseşti, scurtele povestiri, poeziile, precum şi prin exerciţiile lexico-gramaticale la lecţii care au ca scop dezvoltarea vorbirii, a memoriei şi a spontaneităţii. Ultimul capitol al manualului este destinat studiului religiei ortodoxe de rit vechi, în şcoală. Manualul clasei a VII-a este mult mai complex şi mai dens. Textele oferă informaţii despre cultura şi civilizaţia rusă. Autorul prezintă modele crestomatice de literatură rusă, inclusiv operele creaţiei populare, texte în care sunt reflectate fapte din istoria şi cultura Rusiei, ale ruşilor staroveri, valorile morale şi spirituale ale poporului rus, precum şi materiale de factură didactică. La sfârşitul manualului, sunt puse la dispoziţia elevilor materiale ce-i introduc în conţinutul Sfintei Biblii şi continuă să-i ţină la curent cu trecutul istoric al poporului rus şi al Bisericii Ortodoxe de rit vechi.

     

    07.03.1998, Bucureşti. Reorganizarea structurii Organizaţiei de Tineret a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    Întruniţi la Bucureşti, reprezentanţii tineretului etniei ruşilor lipoveni din Bucureşti, dornici de afirmare în diferite domenii ale vieţii sociale şi de a milita pentru păstrarea şi încurajarea dezvoltării spiritului rusesc în rândul tineretului etniei ruşilor lipoveni, au hotărât să reorganizeze activitatea organizaţiei. Fondând, în 1996, Organizaţia de Tineret a CRLR, iniţiatorii ei au conceput-o ca o structură autonomă integrată în ansamblul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România. În cadrul adunării, a fost ales un nou Comitet de conducere. Preşedintele organizaţiei a fost ales Doru Grigore, student la ASE - Bucureşti şi tehnoredactor la ziarul «Зори», iar ca vicepreşedinte - Victor Dănilă, student la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti.

     

    23-26.03.1998, Suceava. A IV-a ediţie a Olimpiadei Naţionale de limbă şi cultură rusă maternă

    Acţiunea a fost organizată de Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, la iniţiativa Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al judeţului Suceava, la care s-au prezentat 24 de elevi ruşi lipoveni (11 din clasa a VII-a şi 13 din clasa a VIII-a) de la şcolile din Brăila, Tulcea, Caracliu, Slava Cercheză, Ghindăreşti, Rădăuţi, Sarichioi, Lipoveni, Climăuţi. Olimpicilor li s-au acordat diplome şi premii în bani,obiecte, precum şi în rechizite şcolare.

     

    09.04.1998,  Bucureşti. Conferinţa ştiinţifică susţinută la Academia Română de prof. univ. dr. Ivan Evseev - om de ştiinţă din rândul etniei ruşilor lipoveni

    În cadrul ciclului de conferinţe Limba română în relaţiile ei cu istoria şi cultura românilor, un reprezentant de seamă al etniei ruşilor lipoveni, prof. univ. dr. Ivan Evseev a ţinut o interesantă conferinţă în Aula Academiei Române pe tema Componenţa mitologică a vocabularului românesc.

     

    13.04-10.05.1998, Moscova. Cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice care predau limba rusă ca limbă maternă

    Un grup de profesori care predau limba rusă maternă, în şcolile unde învaţă copiii ruşilor lipoveni, au participat la cursurile de perfecţionare profesională în cadrul Institutului de Limba Rusă „A. S. Puşkin" din Moscova. Perfecţionarea s-a realizat pe baza unui acord semnat între Ministerul Învăţământului din România şi cel din Rusia, şi a constat în audierea unor prelegeri de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie rusă, ţinute de profesorii instituţiei de învăţământ amintite.

     

    25.04.1998,  Bucureşti. A 60-a aniversare a zilei de naştere a prof. univ. dr. Feodor Chirilă - om de ştiinţă etnic rus lipovean

    S-a născut la 25 aprilie 1938 în localitatea Carcaliu, judeţul Tulcea, într-o familie de pescari ruşi lipoveni. După terminarea şcolii elementare în comuna natală (1950), urmează cursurile Şcolii Pedagogice cu limbă de predare rusă din Bucureşti (1950-1955), după care a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1960), apoi Facultatea de Limbă şi Literatură Română a aceleiaşi Universităţi (1969) şi Institutul de Ştiinţe Politice (1976). A îmbrăţişat cu pasiune cariera universitară. În anul 1976, a obţinut titlul de doctor în ştiinţe filologice printr-o apreciată teză de doctorat (Sinonimie în graiul rus din Carcaliu, jud. Tulcea). Pe lângă o impresionantă şi diversificată activitate didactică, Feodor Chirilă s-a manifestat plenar în domeniul cercetării ştiinţifice şi al elaborării de cursuri universitare, manuale, antologii de tip şcolar şi alte auxiliare didactice, ce acoperă tot spectrul învăţământului preuniversitar al elevilor etniei ruşilor lipoveni. Toate acestea însumează până acum 10 volume, ce-i aparţin în exclusivitate şi tot atâtea realizate în colaborare, lucrările sale fiind bine primite şi apreciate în ţară şi străinătate. A publicat până în prezent peste 70 de studii, articole, cronici şi recenzii. A prezentat circa 100 de comunicări la diverse manifestări ştiinţifice la nivel naţional şi internaţional (Berlin, Praga, Budapesta, Zagreb, Moscova, Helsinki, Regensburg etc.). Feodor Chirilă este unul dintre fondatorii principali ai Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, precum şi fondatorul publicaţiei bilingve «Зори». A îndeplinit funcţii de: prim-vicepreşedinte (1990-1994) şi preşedinte al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România (1995-1996). În 1990, a reprezentat Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România în Parlamentul Provizoriu al României (CPUN). S-a remarcat prin desele apariţii la Televiziunea Română şi Radio, în cadrul emisiunii „Convieţuiri". A scris o serie de materiale didactice în limba rusă pentru elevii ruşi lipoveni, punând bazele studierii limbii ruse ca limbă maternă. Substanţial este aportul său în calitate de metodist, în domeniul perfecţionării profesionale a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar.

     

    07.05.1998, Sarichoi (jud. Tulcea). Fundaţia „Некрасовцы" la început de drum

    În cadrul Adunării generale a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Sarichioi a fost înfiinţată fundaţia culturală, educativ-etnică şi umanitară. Veniturile fundaţiei provin din donaţii şi dobânzile obţinute de pe urma certificatelor de depozit de la CEC.

     

    07.06.1998, Carcaliu (jud. Tulcea). Ambasadorul Rusiei în vizită

    Vizita a fost efectuată cu prilejul festivităţii de inaugurare a Monumentului dedicat soldaţilor ruşi căzuţi pe teritoriul Dobrogei în Războiul de eliberare de sub jugul otoman din 1877-1878. În a doua jumătate a zilei de duminică - zi în care ruşii lipoveni din Carcaliu sărbătoresc hramul bisericii din localitate - „Sfânta Treime", o mulţime de persoane alături de reprezentanţii oficialităţilor guvernamentale, judeţene, locale, ai Ambasadei Rusiei în frunte cu ambasadorul Valerii Keneaikin, precum şi ai conducerii CRLR, s-au adunat nu departe de sat, pe dealul ce se înalţă între localităţile Garvăn şi Zaclău. Cu acest prilej, ambasadorul Rusiei, Valerii Keneaikin, vorbind în numele preşedintelui Rusiei, a salutat pe toţi cei prezenţi, veniţi să păstreze un moment de reculegere în faţa monumentului ridicat de către ostaşii ruşi din regimentul Reazansk în memoria camarazilor săi de armă, căzuţi în războiul de eliberare a României de sub jugul otoman. Acest război, purtat împreună cu armata română, a devenit simbolul prieteniei între Rusia şi România. Ambasadorul rus a exprimat cuvinte de profundă recunoştinţă pentru efortul depus de Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Carcaliu în restaurarea acestui monument. După ceremonia festivă - depunerea jerbelor de flori şi discursuri - au răsunat cântecele populare ruseşti inspirate de luptele de pe Dunăre, în apropierea Brăilei, în interpretarea a trei ansambluri folclorice ale ruşilor lipoveni din Carcaliu, Sarichioi şi Tulcea. Manifestarea s-a încheiat la Carcaliu, pe malul Dunării, cu care prilej, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valerii Keneaikin a putut să cunoască îndeaproape ruşii lipoveni din Carcaliu. Domnia sa a descoperit aici un adevărat colţ din vechea Rusie, a perceput spiritualitatea ruşilor ortodocşi de rit vechi, păstrată de veacuri, departe de patria lor istorică - Rusia.

     

    10-14.06.1998, Iastrowie (Polonia). Festivalul internaţional al formaţiilor folclorice bucovinene

    Pe scena festivalului, au evoluat 23 de ansambluri folclorice de amatori, ce cultivă tradiţiile folclorice bucovinene din Polonia, România, Ucraina, Germania, Slovenia, Ungaria, Iugoslavia. Din partea etniei ruşilor lipoveni au participat la festival două grupuri vocale: „Россия" din Manolea şi „Зелёные ёлочки" din Gura Humorului. Cei vârstnici, adulţii şi copiii au urcat pe scenă pentru a demonstra că nu şi-au uitat cântecele moştenite din bătrâni. Membrii celor două formaţii ale ruşilor lipoveni au cucerit inimile spectatorilor prin vocile baritonale ale bărbaţilor din Manolea, dar şi prin cântecele şi costumele tradiţionale ale grupului feminin „Зелёные ёлочки" din Gura Humorului.

     

    22-27.06.1998, Moscova. A IX-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de limbă şi literatură rusă

    La această ediţie, au participat elevii din 31 de ţări. Lotul naţional al României a fost alcătuit din 16 elevi: 10 liceeni care studiază limba rusă ca limbă străină şi 6 eleve de gimnaziu, laureate ale Olimpiadei Naţionale de limbă rusă maternă, care au reprezentat Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. Cele 6 eleve reprezentante ale etniei ruşilor lipoveni s-au întors în ţară cu 4 medalii de aur şi cu 2 medalii de argint.

     

    28.06.1998, Odorheiu Secuiesc. Grupul folcloric din Jurilovca pe scena Festivalului „Prietenia"

    S-a desfăşurat cea de a 31-a ediţie a Festivalului Cântecului, Dansului şi Portului Popular ale Minorităţilor Naţionale - „Prietenia", la care au participat 10 formaţii folclorice de la diferite etnii din România (maghiară, germană, rromă, turcă, ucraineană, ruso-lipoveană). Etnia ruşilor lipoveni a fost reprezentată de grupul folcloric din Jurilovca (jud. Tulcea). În acordurile melodioase ale mandolinelor şi de ruseasca гармóшка (armonică), frumoasele voci feminine, pregătite de prof. Papen Hopici, au răsunat peste dealurile din împrejurimi, aducând o notă de vitalitate şi melancolie - două dimensiuni atât de caracteristice sufletului slav. Cele câteva elemente ale cunoscutului dans „Казачёк" efectuate de băieţi sub îndrumarea şi directa participare a specialistului Jora Roman - talentatul coregraf din rândul etniei ruşilor lipoveni -, au adus un plus de specificitate evoluţiei artistice a grupului folcloric al ruşilor lipoveni din Jurilovca.

     

    01-10.07.1998, Bucşoaia (jud. Suceava). Tabără pentru copiii ruşi lipoveni

    La Bucşoaia - localitatea situată la confluenţa râurilor Suha şi Moldova - Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a organizat o tabără unde cei 54 de copii de etnie ruso-lipoveană au petrecut o minunată vacanţă de vară, alături de copiii de la Ambasada Rusiei la Bucureşti, după oboseala acumulată pe parcursul anului şcolar deosebit de încărcat.

     

    24-26.07.1998, Norrköping (Suedia). Reprezentanţii etniei ruşilor lipoveni la Campionatele europene de caiac-canoe pentru juniori

    Lotul naţional a fost reprezentat şi de doi ruşi lipoveni: Gabriel Talpă din Sulina, campionul mondial din anul 1997, la canoe, la campionatele din Finlanda, şi Petre Condrat din Carcaliu - speranţă a sportului românesc. Petre Condrat s-a întors din Suedia cu o medalie de argint, obţinută împreună cu Petru Claudiu Ciur, la 1000 m, canoe dublu, probă considerată a fi olimpică. La probele neolimpice de canoe 4, la 1000 m, şi la 500 m, reprezentantul etniei ruşilor lipoveni s-a clasat, cu echipele, pe locurile III, respectiv, IV. Gabriel Talpă a câştigat la Norrköping, împreună cu Adrian Malciu, medalia de bronz la 500 m canoe dublu (probă neolimpică) şi, împreună cu echipa, locul III la 1000 m canoe 4 şi locul IV la 500 m canoe 4.

     

    26.07.1998, Costineşti (jud. Constanţa). Protest adresat Ministerului Tineretului şi Sportului

    „Noi, reprezentanţii organizaţiilor de tineret din cadrul minorităţilor naţionale, prezenţi la seminarul «Dialog interetnic» - Costineşti (26 iulie - 2 august a.c.), protestăm împotriva deciziei din iunie 1998 a Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS). MTS-ul a hotărât ca olimpicii concursului de Limbă maternă şi aptitudini speciale, faza finală, să nu mai participe la excursia de recompensare organizată de minister. Menţionăm că de această excursie se bucură totuşi, câştigătorii de la celelalte discipline considerate fundamentale. Motivaţia jenantă a ministerului o constituie lipsa de fonduri de care au fost conştienţi abia după ce au constatat că avem mai mulţi copii capabili decât se aşteptau. Considerăm că această intenţie a MTS-ului, de altfel, lăudabilă, nu s-a bazat pe o reală cunoaştere a resurselor financiare. A doua gafă a MTS-ului se referă la «criteriile de recompensare a olimpicilor»! Ministerul în discuţie a dovedit că nu ştie să colaboreze cu Ministerul Educaţiei Naţionale pentru a-şi spăla ruşinea. Din păcate, tot ceea ce pot face reprezentanţii tinerilor minoritari este să readucă în atenţia publicului discriminările, de data aceasta nu doar ale minorităţilor, în promovarea realelor valori ale ţării. Aşa cum pentru multe alte destinaţii, mai mult sau mai puţin oportune şi urgente, se găsesc în final rezolvări, pretindem o îndreptăţită recompensare a acestor tineri pentru ca ei să nu rămână cu un gust amar în urma unor iluzii fluturate de MTS".

     

    28.07.1998,  Brăila. Adunarea generală de alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    În cadrul adunării a fost ales noul Comitet de conducere alcătuit din 9 persoane. Preşedintele comunităţii a fost aleasă profesoara Maria Ştefan. Ca vicepreşedinţi, au fost aleşi profesoara Matriona Ichim şi profesoara Fenia Jipa-Rubanov, iar ca secretar - profesor Mihai Chirsanov.

     

    01-02.08.1998, Ghindăreşti. A III-a ediţie a Festivalului Naţional al Cântecului, Dansului şi Portului Popular al Ruşilor Lipoveni din România

    Manifestarea, la care au participat peste 400 de persoane, a debutat cu parada costumelor populare lipoveneşti. Ansamblurile folclorice din cele 16 localităţi cu populaţia rusă lipoveană din România au defilat pe strada principală, fredonând cântecele populare ruse lipoveneşti, specifice zonei din care au venit. În aplauzele localnicilor, ei au pus în valoare varietatea coloristică a costumelor populare ruseşti. Apoi, după urările de bun-venit din partea gazdelor, pe scena din curtea şcolii au evoluat 19 formaţii folclorice: „Славянка" şi „Славяночка" din Slava Cercheză, conduse de Irina Mihailov, „Лотка" din Tulcea, sub conducerea lui Petre Moiseev, „Ландыш" din Sarichioi, condusă de Trofim Artamon, „Тихий Дунай" din Brăila, condusă de Matriona Ichim, „Зелёные ёлочки" din Gura Humorului, condusă de Ana Miron, „Верба" din Carcaliu, condusă de Feodor Leonte, „Kaнарейка" din Botoşani, condusă de Ana Spătaru, „Рябинушка" din Jurilovca, condusă de Papen Hopici, „Россия" din Manolea, condusă de Feclist Agavriloaie, „Вербочка" din Borduşani, condusă de Maria Rodica Zainea, „Чубчик" din Bucureşti, condusă de Doru Grigore, „Новосёлы" din Ghindăreşti, condusă de Maria Ananie, „Липа вековая" din Slava Rusă, condusă de Elena Fedot, „Голубое море" din Constanţa, condusă de Nastasia Nichifor. De asemenea, pe scena Festivalului naţional au debutat patru formaţii folclorice noi: „Черешенка" din Lipoveni, condusă de Vasile Cibatura, „Весёлые новосёлки" din Ghindăreşti, formată dintr-un grup de copii, condus de Anfisa Dorina Demit, „Берёза" din Manolea, condusă de Adrian Gheorghe şi „Беловодие" din Galaţi, condusă de Pavel Smirnov.

     

    06-15.08.1998,  Năvodari (jud. Constanţa). Tabără de copii la Năvodari, sub auspiciile Departamentului pentru Minorităţile Naţionale

    S-au întâlnit aici reprezentanţii tineretului şcolar aparţinând tuturor celor 17 minorităţi care trăiesc pe teritoriul României, având ca temă „Toţi diferiţi - toţi egali". Etnia ruşilor lipoveni a fost reprezentată de patru copii din judeţul Tulcea. În cadrul taberei s-au desfăşurat diverse acţiuni care au avut ca scop cunoaşterea şi apropierea între toate minorităţile, ce trăiesc pe pământul României.

     

    15-16.08.1998, Brăila. A IV-a Conferinţă Naţională a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    Conferinţa s-a desfăşurat în aula Facultăţii de Inginerie la care au participat 91 de delegaţi, reprezentanţi ai tuturor comunităţilor locale din ţară. În urma votului din 16 august, a fost ales un nou Consiliu de conducere a CRLR, precum şi un nou Birou Executiv din care fac parte: Ecaterina Evdochim - preşedinte, Feodosia Jipa-Rubanov - vicepreşedinte, Adrian Gheorghe - vicepreşedinte, Feodor Petuhov - secretar general, Sevastian Fenoghen, Axinia Crasovschi şi Svetlana Moldovan - membri.

     

    12-13.09.1998, Gura Humorului (jud. Suceava). Sfinţirea primei biserici ortodoxe de rit vechi cu hramul „Sf. Nicolae făcătorul de minuni"

    Începută în anul 1995, în curtea donată de rusul lipovean Onisim Radionov, construcţia primei biserici ortodoxe de rit vechi din localitate s-a finalizat în august 1998. Astfel, credincioşii ortodocşi de rit vechi au trecut de la Casa de rugăciuni (înfiinţată în anul 1872) la un adevărat locaş de cult. Biserica a fost ridicată cu sprijinul Primăriei oraşului Gura Humorului, precum şi din donaţiile ruşilor ortodocşi de rit vechi din localitate,din ţară şi din străinătate: Carcaliu (jud. Tulcea), Sarichioi (jud. Tulcea), Tg. Frumos, Piatra Neamţ, Timişoara, Cluj, Bucureşti, precum şi din Australia, SUA. O contribuţie substanţială la construirea bisericii au avut-o: Onisim Rodionov, Feodor şi Ecaterina Malâş, Ivan Malâş, Ana Miron - preşedinta Comunităţii Ruşilor Lipoveni din Gura Humorului, precum şi meşterul-constructor Alexandru Tănase. Biserica a fost înălţată după proiectul realizat de soţii Corneliu şi Vanda Rodionov - arhitecţi din Suceava. Slujba de sfinţire a noii biserici cu hramul „Sf. Nicolae - făcătorul de minuni" a fost oficiată de Preasfinţiul Arhiepiscop Sofronie de Australia, SUA şi Canada, alături de episcopul Afanasie de Moldova şi un sobor de preoţi din Oregon şi Alaska (SUA), Australia, precum şi din localităţile cu populaţie ruso-lipoveană din România. La sfinţirea noii biserici, alături de localnici, au luat parte şi reprezentanţi ai comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni din toată ţara. După sfinţire, a avut loc hramul bisericii care a constituit şi un prilej de întâlnire a ruşilor lipoveni din oraşul Gura Humorului cu conaţionalii lor din alte localităţi.

     

    16-17.09.1998, Brăila. Cultul ortodox de rit vechi are o nouă denumire

    La solicitarea unor eparhii ortodoxe de rit vechi, a avut loc întrunirea extraordinară a Soborului Cultului Creştin de Rit Vechi, în cadrul căreia, la propunerea Înaltpreasfinţitului Leontie, mitropolitul tuturor credincioşilor ortodocşi de rit vechi din lume, şi în urma dezbaterilor, care au durat două zile, s-a hotărât să se modifice denumirea oficială în limba română a cultului în Biserica Creştină Ortodoxă Rusă de Rit Vechi. La Sobor, au fost prezenţi: arhiepiscopul Sofronie de Austria, Canada şi America, precum şi episcopii: Leonid de Dobrogea, Afanasie de Moldova, Savatie de Ucraina, protoiereul Timotei din Sidney (Australia), preoţi din Oregon, Alaska, Australia, Rusia şi din localităţile cu populaţia rusă lipoveană din România. De asemenea, la Sobor a fost prezent secretarul de stat pentru culte, Gheorghe F. Anghelescu.

     

    26-27.09.1998, Sarichioi (jud. Tulcea). Seminarul cu tema „Rolul comunităţilor locale în edificarea societăţii civile din România"

    Acţiunea, organizată de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, cu sprijinul Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale din cadrul Guvernului, a oferit un prilej bun pentru primarii, viceprimarii, consilierii comunali şi judeţeni, conducerile comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni de a stabili contacte şi de a găsi modalităţi eficiente de colaborare. Moderatorul seminarului a fost Feodor Peruhov, secretarul general al CRLR. Participanţii au dezbătut probleme legate de activitatea organelor de stat, modalităţile de organizare a structurilor organizatorice ale comunităţilor, realizarea unui sistem eficient de comunicare între structurile comunităţii, dar şi între comunităţile locale şi conducerea CRLR. S-a constatat cu regret că nu toate comunităţile locale au o structură viabilă şi că ele nu răspund întotdeauna cerinţelor societăţii şi solicitărilor comunităţii centrale, ceea ce duce la o comunicare mai puţin eficientă între ele.

     

    Septembrie 1998, Bucureşti. Monografia satului lipovenesc Sarichioi (jud. Tulcea)

    Este prima carte consacrată istoriei satului Sarichioi, scrisă de un rus lipovean al cărui nume este Sevastian Fenoghen, profesor de istorie la Şcoala Generală din localitate. Fiul unui pescar, Sevastian Fenoghen s-a născut în acest sat în anul 1942 şi tot aici a absolvit şcoala generală, iar liceul - la Tulcea. După terminarea Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, el se întoarce în satul natal, unde de peste 35 de ani a predat istoria copiilor ruşi lipoveni. Cu ajutorul elevilor şi al consătenilor săi, a organizat unul din cele mai interesante şi originale muzee şcolare de istorie din Dobrogea. Cu pricepere de cunoscător, cu talent de istoric şi patos de adevărat iubitor al poporului, autorul, fiu de pescar, redă pagini despre eroicul şi deseori tragicul trecut, aproape de toţi uitat, al locuitorilor satului Sarichioi.

     

    03.10.1998, Iaşi. Revista „Китеж-град" - periodicul cultural al etniei ruşilor lipoveni, la început de drum

    Lansare a numărului inaugural s-a desfăşurat la Casa Cărţii din Iaşi în prezenţa a aproximativ 100 de persoane: reprezentanţi ai comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni din mai multe localităţi, cadrele didactice de la Univ. „Al. Ioan Cuza", reprezentanţii altor etnii din Iaşi şi ai mass-mediei. Evenimentul s-a bucurat de sprijinul CRLR, dar şi al oamenilor de afaceri din Iaşi: Alxandru Alexandrov, Dumiteru şi Iachim Ivanov, Platon Nicolaiov, Grigore Pavlov. Paginile revistei „Китеж-град" oferă publicului cititor informaţii despre istoria şi cultura etniei ruşilor lipoveni, precum şi despre cultura rusă ca un pilon al culturii universale. Redactorul-şef al noii publicaţii a fost numit Leonte Ivanov, cadru didactic la Universitatea „Al. Ioan Cuza" din Iaşi. Din colegiul de redacţie mai fac parte: Ilie Danilov, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa" din Iaşi, Catedra de limbi străine, Vladimir Danilov, Emil Iordache, profesor la Universitatea „Al. Ioan. Cuza" din Iaşi, Iov Ivan, profesor de religie la Şcoala Generală nr. 21 din Brăila, Petru Ivanov, cercetător ştiinţific principal la Academia Română, filiala din Iaşi. Publicaţia Китеж-град are 12 pagini ale revistei, din care 4 pagini în limba rusă.

     

    02.11.1998, Tulcea. O carte despre personalităţile Tulcei

    Lucrarea conţine un index de nume cu datele vieţii şi domeniul în care s-au ilustrat cca 120 de personalităţi tulcene din domeniul ştiinţelor, artelor şi literaturii. Lucrarea este îngrijită de Axinia Hogea, o intelectuală ieşită din rândurile etniei ruşilor lipoveni, şi reprezintă contururile unui viitor dicţionar de acest tip care era necesar Tulcei de mult timp. Este sugestiv faptul că, patrimoniul culturii româneşti a fost făurit şi de reprezentanţii diferitelor etnii din Dobrogea multinaţională. Cartea prezintă şi nume de reprezentanţi ai etniei ruşilor lipoveni: Efremov Paraschiva, Evseev Ivan, Feodor Chirilă, Isaev Iulia, Jora Roman, Moruzov Mihail, Simionov Nicolae ş.a. (Ediţia a 2-a, revizuită şi adăugită, Editura EX PONTO, Constanţa, 2000).

     

    20.11.1998, Rădăuţi (jud. Suceava). Primul muzeu al tradiţiilor şi obiceiurilor ruşilor lipoveni din Bucovina

    Muzeul tradiţiilor şi obiceiurilor ruşilor lipoveni din Bucovina a fost înfiinţat în incinta Muzeului Creaţiei Populare din Rădăuţi datorită eforturilor depuse de preşedintele Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni, Grigore Anfimov şi a soţiei sale, Agripina Anfimov. Sunt expuse obiecte casnice şi de gospodărie, costume populare ruseşti lipoveneşti, cărţi vechi, manuscrise, documente istorice, obiecte de cult, icoane vechi, fotografii ş.a., care atestă tradiţiile, portul şi obiceiurile, precum şi vechimea şederii ruşilor staroveri pe pământul Bucovinei.

     

    05.12.1998, Bucureşti. Plenara Consiliului naţional al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România

    Participanţii, membri ai Consiliului naţional, reprezentanţii comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni din judeţele Botoşani, Iaşi, Suceava, Tulcea şi Constanţa au analizat activitatea desfăşurată de CRLR în anul 1998. Dezbaterile au evidenţiat sprijinul material venit din partea Societăţii comerciale IVCO S.A, precum şi din partea reprezentanţei firmei LUKOIL în România. Pe agenda de lucru a Consiliului naţional au revenit şi probleme legate de învăţământul în limba maternă. Comunitatea va sprijini în continuare înfiinţarea claselor cu profil pedagogic la Tulcea şi Suceava pentru pregătirea cadrelor didactice din rândul etniei ruşilor lipoveni. Absolvenţii unor facultăţi (de filologie, sociologie, medicină, matematică, biologie etc.) vor fi susţinuţi în vederea continuării studiilor de perfecţionare în Rusia pentru formarea de specialişti care să se implice în proiecte, ce vizează menţinerea limbii, culturii şi obiceiurilor tradiţionale. S-a discutat problema predării orelor de religie ortodoxă de rit vechi şi a istoriei şi tradiţiilor etniei ruşilor lipoveni. Astfel, se impune cu necesitate înfiinţarea unui seminar teologic de rit vechi. Discuţiile au abordat, totodată, situaţia social-economică deosebit de grea a etnicilor din Delta Dunării şi din localităţile limitrofe, care se datorează în mare parte faptului că legea pescuitului nu este încă adoptată, iar regimul de acordare a licenţelor nu funcţionează legal. Printre manifestările culturale aprobate de Consiliul naţional pentru anul 1999, amintim: sărbătorirea bicentenarului A. S. Puşkin. Organizarea celui de al IV-lea Festival Naţional al Cântecului, Dansului şi Portului Popular al Ruşilor Lipoveni din România; editarea de cărţi cu sprijinul Comunităţii ş.a.

     

    29.12.1998, Bucureşti. Conferinţa de constituire a Asociaţiei Tinerilor Ruşi Lipoveni din România

    Conferinţa de constituire a organizaţiei de tineret a avut loc la sediul CRLR, în cadrul căreia a fost adoptat regulamentul de funcţionare a organizaţiei de tineret. De asemenea, a fost ales Biroul Executiv format din: Victor Dănilă - preşedinte, Iulia Borisov - vicepreşedinte, Doru Grigore - secretar, Alexandr Varona, Dan Dolghin - membri.

     

    Decembrie 1998, Bucureşti. Debut editorial: Petre Lazăr, „Poezii pe nisip"

    Născut pe 3 septembrie 1945 la Carcaliu (jud. Tulcea), talentatul poet al ruşilor lipoveni a absolvit în anul 1978 Institutul de Educaţie Fizică şi Sport din Galaţi. Începe a scrie versuri încă din timpul studenţiei, preferându-le pe cele albe. Poeziile lui nu au titlu şi, din punct de vedere formal, nu sunt mari ca întindere, concentrând în expresie sentimente şi trăiri profunde. În perioada cât era profesor de educaţie fizică la Tulcea, apoi în localitatea sa natală Carcaliu, a publicat sub pseudonimul Lazăr Lazăr câteva poezii în ziarele tulcene „Delta", „Acum". În luna decembrie 1998, sub egida Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, i-a apărut la Editura „Kriterion" primul volum de versuri, intitulat „Poezii pe nisip", cu o prefaţă de Ivan Evseev, profesor universitar la Universitatea din Timişoara. Apa marea, plaja sunt nelipsite din imaginile pe care ni le oferă spre contemplare poetul rus lipovean din Carcaliu.

     

    Decembrie 1998, Bucureşti. Apariţia primului dicţionar tematic rus-român în România

    Lucrarea lexicografică în două volume, având 814 pagini, a fost elaborată de patru autori - profesori la Universitatea din Bucureşti: Feodor Chirilă, Andrei Ivanov, Siegfried Wolf, Romeo Chivescu. Dicţionarul este unul de tip special, care a văzut lumina tiparului la Editura „Ararat", sub egida CRLR. Lucrarea se adresează tinerii generaţii a ruşilor lipoveni din România care studiază în şcoală limba maternă ca disciplină de învăţământ, precum şi celor care vor să studieze sau să aprofundeze cunoştinţele de limba rusă. Pe coperta cărţii figurează şi subtilul: Mai multe dicţionare într-unul singur. Numărându-se printre lucrările de pionierat în lexicografia românească, Dicţionarul se distinge prin structură, metode şi procedee de elaborare proprii, aducând o contribuţie nemijlocită la lărgirea gamei de lucrări lexicografice bilingve cu acest profil existente în diverse ţări. Cele două volume ale Dicţionarului cuprind 11 teme: Omul şi societatea; Omul şi natura; Viaţa economică; Viaţa social-politică, ştiinţă şi tehnică; Cultura şi arta; Învăţământ şi educaţie; Ocrotirea sănătăţii; Transport şi telecomunicaţii; Sport-Turism; Religia.

     

    Decembrie 1998, Bucureşti. Apariţia volumului „Cultura ruşilor lipoveni (ortodocşi de rit vechi) în context naţional şi internaţional"

    Este a doua culegere de comunicări ştiinţifice consacrate istoriei, culturii şi tradiţiilor ruşilor lipoveni, apărut la Editura „Kriterion" din Bucureşti sub îngrijirea redactorilor: Ivan Evseev, Svetlana Marchelov şi Angara Nyri. Venind în sprijinul tuturor celor interesaţi de istoria şi cultura etniei ruşilor lipoveni, colegiul editorial a cuprins în paginile volumului problemele dezbătute la seminariile de la Sarichioi (1995) şi Suceava (1996), grupând materialul ales în trei secţiuni: Limba şi literatura; Istoria staroverilor şi folclorul; Tradiţiile şi obiceiurile ruşilor lipoveni. Culegerea se încheie cu o scurtă prezentare a costumelor tradiţionale ale ruşilor lipoveni.