Minoritatea ruso-lipoveană 2001

     

    21.01.2001, Fălticeni (jud. Suceava). Adunarea generală de constituire a Asociaţiei Locale a Tinerilor Ruşi Lipoveni

    Participanţii la Adunarea generală au hotărât înfiinţarea Asociaţiei Locale a Tinerilor Ruşi Lipoveni din Fălticeni. De asemenea, a fost ales Comitetul de conducere al asociaţiei, format din: Pavel Lupu - preşedinte, Vasile Iacob - vicepreşedinte, Simion Petrov - secretar, Adrian Iosub, Gheorghe Finoga, Ştefăniţă Tihon - membri.

     

    04.02.2001, Fălticeni (jud. Suceava). Constituirea Asociaţiei Locale a Femeilor

    La iniţiativa unui grup de femei, format din Valentina Nazarov, Eugenia Tihon, Palaghia Radion, Iuliana Ivanov, Ana Tudosă, Anastasia Iacob şi Matrona Nazarov, a fost constituită Asociaţia Locală a Femeilor din Fălticeni ca parte componentă a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din Fălticeni.

     

    11.02.2001, Slava Cercheză (jud. Tulcea). Adunare generală de constituire a Asociaţiei Locale de Tineret

    Adunarea generală a tinerilor ruşi lipoveni din localitate a hotărât înfiinţarea Asociaţiei Locale de Tineret din Slava Cercheză şi a ales un Comitet de conducere, format din: Gurei Medal - preşedinte, Dorina Nifente - secretară, Ana Andrei, Olga Savin şi Grigore Cornel - membri.

     

    11.02.2001,  Mahmudia (jud. Tulcea). Adunarea generală de alegeri a Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni

    Adunarea generală s-a desfăşurat în prezenţa preşedintelui CRLR, Andrei Mişurnov, şi a secretarului general al CRLR, Lucian Feodorov, în cadrul căreia a fost ales Comitetul de conducere al Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni, format din: Ivanov Călin - preşedinte, Erofei Andrei - vicepreşedinte, Erofei Paraschiva - secretar, Toma Anisia - responsabil cu problemele de studiu a limbii materne, Erofei Ecaterina - responsabila Asociaţiei de Femei, Feodorov Paula - responsabil cu probleme de tineret, Negur Eugen - responsabil cu probleme economice, Chiriac Vasile - responsabil cu probleme sociale.

     

    18.02.2001, Slava Cercheză (jud. Tulcea). Masa rotundă pe tema: „Problemele actuale ale comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni"

    La întrunire, a cărei moderatori au fost Andrei Mişurnov, preşedintele CRLR, şi Lucian Feodorov, secretarul general al CRLR, au participat primarii, viceprimarii, consilierii locali, preşedinţii comunităţilor locale ale ruşilor lipoveni din Slava Rusă, Slava Cercheză, Sarichioi, Carcaliu, Tulcea, Ghindăreşti, Brăila şi Galaţi. Au fost stabilite modalităţile de participare a etnicilor ruşi lipoveni la realizarea unor activităţi economico-sociale la nivelul comunităţilor locale.

     

    23.02.2001,  Bucureşti. „Маслина" sărbătorită de Comunitatea Locală a Ruşilor Lipoveni din Bucureşti

    La sediul CRLR din Bucureşti, a avut loc întâlnirea membrilor Comunităţii Locale a Ruşilor Lipoveni din capitală pentru a marca tradiţionala sărbătoare - Маслина („Lăsata secului"). În cadrul întâlnirii, a fost prezentat un program artistic de un grup de copii din Bucureşti, care a fost pregătit de Alexandra Fenoghen, studentă în ultimul an la Secţia de rusă-engleză a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, precum şi de formaţia folclorică a tineretului „Чубчик", condusă de Irina Frol, studentă în anul I la ASE, din Bucureşti.

     

    31.03.2001, Galaţi. Plenara Consiliului naţional al CRLR

    Moderatorul şedinţei plenare a fost Andrei Mişurnov, preşedintele CRLR. La deschiderea şedinţei, cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria lui Petru Suhov, fost deputat al ruşilor lipoveni în Parlamentul României, trecut în nefiinţă în luna decembrie 2000. Participanţii la şedinţă au dezbătut apoi darea de seamă asupra activităţii desfăşurate în perioada 16.12.2000-07.04.2001 de Biroul Executiv privind realizarea obiectivelor CRLR prevăzute în Program, hotărârile Conferinţei Naţionale de la Jurilovca şi a plenarelor precedente, programul acţiunilor pe trimestrul al II-lea, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe trimestrul al II-lea ş.a. Membrii Consiliului au aprobat demisia lui Leonte Ivanov din funcţia de redactor-şef al revistei de cultură „Китеж-град" şi au numit în locul lui un nou redactor-şef în persoana lui Nichita Danilov.

     

    17-20.04.2001, Brăila. A VII-a ediţie a Olimpiadei naţionale de limbă şi cultură rusă maternă

    Organizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean - Brăila şi CRLR, olimpiada s-a desfăşurat la Şcoala Generală nr. 21 din cartierul Pisc-Brăiliţa, zonă a Brăilei locuită şi de ruşii lipoveni. La olimpiadă au participat 26 de elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a din localităţile: Brăila, Ghindăreşti (jud. Constanţa), Mitocu-Dragomirnei, Rădăuţi (jud. Suceava), Carcaliu, Sarichioi, Slava Rusă şi Slava Cercheză (jud. Tulcea). Comisia naţională de examinare a fost alcătuită din: preşedinte: Feodor Chirilă de la Universitatea „Spiru Haret" din Bucureşti, vicepreşedinte - Maria Ştefan, inspector şcolar de specialitate, membrii: Agripina Nadia Anfimov, profesoară la Liceul „Bogdan Vodă" din Rădăuţi, Tamara Alistarh, profesoară la Liceul „Grigore Moisil" din Tulcea, Mihail Chirsanov, profesor la Şcoala nr. 21 din Brăila.

     

    25.05.2001, Bucureşti. Consfătuirea profesorilor de limba rusă ca limbă maternă

    Având în vedere faptul că reforma în învăţământul românesc din ultima vreme aduce mereu noi strategii de abordare a procesului instructiv-educativ, se impune ca o necesitate reactualizarea programelor şcolare, precum şi revizuirea conţinutului manualelor. Acesta a fost motivul întâlnirii de lucru a cadrelor didactice care predau în şcoală limba şi cultura rusă maternă. La acţiune au participat: prof. univ. dr. Feodor Chirilă de la Universitatea „Spiru Haret" din Bucureşti - autorul primelor programe şcolare, precum şi a primelor manuale de limbă şi cultură rusă maternă, destinate copiilor ruşi lipoveni, Maria Ştefan, inspector şcolar pentru minorităţi de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila. În cadrul întâlnirii, a fost definitivată varianta nouă a Programei şcolare pentru limba şi cultura maternă pentru ciclurile: primar, gimnazial şi liceal, destinată elevilor etniei ruşilor lipoveni, şi elaborată în concordanţă cu cerinţele actualei reforme a învăţământului românesc. Noua variantă a programei şcolare permite nu numai racordarea studiului limbii şi culturii materne la cele mai recente achiziţii din domeniul didacticii pe plan internaţional, dar şi recuperarea tradiţiilor valoroase ale şcolii româneşti cu privire la studiul limbilor materne ale minorităţilor naţionale. Programa şcolară, revizuită, prevede ca studiul limbii materne să se înceapă din clasa I, cu dezvoltarea capacităţii elevilor de a comunica oral în limba maternă, iar în clasa a II-a, se va trece la însuşirea alfabetului rus şi formarea deprinderilor de receptare a mesajului scris (citirea/lectura), precum şi formarea deprinderilor de a comunica în scris în limba maternă. Formarea deprinderilor de comunicare orală, precum şi a celor de citire şi scriere, se va realiza după Букварь („Abecedar" - autor: Feodor Chirilă). De asemenea, a fost format colectivul redacţional din care fac parte: Feodor Chirilă (coordonator), Tamara Alistarh din Tulcea, Maria Ştefan din Brăila, Natalia Neumann din Tulcea, Ana Miron din Gura Humorului, Jana Chirilă din Carcaliu, Mihai Chirsanov din Brăila, Paraschiva Bădescu din Slava Cercheză şi Agripina Nadia Anfimov din Rădăuţi. Menirea acestui colectiv este de a restructura conţinutul actualelor manuale de limba rusă maternă, existente în prezent în dotarea şcolilor, în lumina noilor cerinţe ale programei şcolare, şi de a congestiona şi a flexibiliza parcursul şcolar, în direcţia eficientizării procesului de învăţare a limbii materne.

     

    Mai 2001, Bucureşti. Etnicul rus lipovean, Andrei Ivanov a fost promovat în funcţia de profesor universitar

    Prin decizia Senatului Universităţii din Bucureşti, Andrei Ivanov a fost numit, prin concurs, profesor universitar la Catedra de filologie rusă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti. Andrei Ivanov s-a născut pe 16 iulie 1937 în comuna Carcaliu, judeţul Tulcea, într-o familie de ruşi lipoveni. După absolvirea, în anul 1954, a Şcolii Pedagogice cu limba de predare rusă din Bucureşti, în perioada 1954-1959 a urmat cursurile Facultăţii de Filologie, Secţia de limbă şi literatură rusă a Universităţii din Bucureşti. A fost unul dintre fondatorii Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România şi primul ei preşedinte în perioada 1990-1992. În perioada 1992-1997 a fost redactor-şef al ziarului «Зори», publicând peste 50 de articole cu caracter etnic şi cultural.

     

    09.06.2001, Snagov. Regata Internaţională de la Snagov

    Competiţia sportivă s-a desfăşurat la Complexul Sportiv Naţional „Nicolae Navasart", la care au participat 200 de sportivi din 7 ţări: Bulgaria, Cipru, Croaţia, Serbia, Mexic, Republica Moldova şi România. În cadrul competiţiei, victoria incontestabilă (locul I) a fost obţinută de lotul olimpic de caiac-canoe al României, al cărui coordonator principal a fost etnicul rus lipovean Ivan Patzaikin. În componenţa lotului român, majoritatea o reprezintă ruşii lipoveni cu nume deja consacrate: Igor Lipalit, Sidor Liferi, Mitică Pricop, Ionel Averian, Mihail Vartolomei, Vasili Curuzan Corneliu.

     

    25-30.06.2001, Moscova. Elevii ruşi lipoveni - medaliaţi la Olimpiada internaţională de limba rusă

    Desfăşurată în perioada 25-30 iunie a.c. în capitala Rusiei, Olimpiada de limba rusă a unit 260 de elevi din 29 de ţări din întreaga lume. Dintre cei 17 elevi de la gimnaziu şi liceu, care au alcătuit lotul României, 10 copii au fost ruşi lipoveni (trei liceeni care studiază limba rusă ca limbă modernă şi 6 elevi de gimnaziu care studiază limba rusă ca limbă maternă). Elevii români au fost însoţiţi la Moscova de Aurelia Marincovici, profesor metodist la Casa Corpului Didactic din Bucureşti, Tamara Alistarh, profesoara de limba rusă la Liceul „Grigore Moisil" din Tulcea şi Mihail Chirsanov, profesor de limba rusă maternă la Şcoala nr. 21 din Brăila. Din toţi cei zece copii ruşi lipoveni, cinci au fost răsplătiţi cu medalie de aur, pentru cunoştinţele lor de limbă şi cultură rusă. În ziua întoarcerii în ţară, pe 2 iulie a.c., lotul olimpic a fost primit la Ministerul Educaţiei şi Cercetării de către ministrul Ecaterina Andronescu care le-a oferit olimpicilor câte o diplomă de excelenţă, precum şi premii în bani şi o excursie în străinătate, în semn de preţuire pentru meritele lor şcolare.

     

    11-14.07.2001, Sulina (jud. Tulcea). Ediţia a V-a a Festivalului Folcloric al Ruşilor Lipoveni

    La Festivalul Naţional al Cântecului, Dansului şi Portului Popular al CRLR, au participat 18 formaţii folclorice ale ruşilor lipoveni din Tulcea, Borduşani, Bucureşti, Botoşani, Carcaliu, Constanţa, Tatariţa (Bulgaria), Ghindăreşti, Slava Cercheză, Gura Humorului, Jurilovca, Sarichioi, Lipoveni, Galaţi, Brăila, Manolea, Slava Rusă, Sulina. Faleza oraşului Sulina a devenit o scenă deschisă, unde cei 500 de componenţi ai ansamblurilor folclorice ale ruşilor lipoveni şi-au prezentat, într-o paradă, costumaţia, cât şi melodiile populare ruseşti,încântând văzul şi auzul a mii de localnici, prezenţi la manifestare. După parada costumelor, întreaga populaţie, de la mic la mare, s-a adunat apoi în faţa clădirii Administraţiei fluviale a Dunării de Jos pentru a susţine cu aplauzele lor concurenţii. Cu prilejul deschiderii oficiale a cele de a V-a ediţii a Festivalului, s-au adresat celor prezenţi: Andrei Mişurnov, preşedintele CRLR, Aurel Dumitru, primarul localităţii Sulina, Trifon Belacurencu, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea. Apoi, pe rând, au urcat pe scena cele 18 formaţii folclorice ale ruşilor lipoveni din toate colţurile ţării, ale căror repertorii au cuprins cântece şi dansuri din creaţia populară rusă lipovenească autentică, specifică locului de baştină.

     

    01.09.2001,  Bucureşti. Deputatul etniei ruşilor lipoveni, Miron Ignat, este ales chestor în Camera Deputaţilor

    Începând cu 1 septembrie a.c., Miron Ignat, deputatul CRLR, a fost ales, prin vot secret, în funcţia de chestor în Camera Deputaţilor şi face parte din Biroul permanent al acestui for legislativ. În atribuţiile chestorului intră verificarea modului de gestionare a patrimoniului, funcţionarea şi calitatea serviciilor Camerei Deputaţilor, controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezentarea Biroului permanent a proiectului de buget şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar anual, precum şi asigurarea ordinii în localul Camerei Deputaţilor.

     

    09.10.2001, 2 Mai (jud. Constanţa). Ruşii lipoveni din localitatea 2 Mai au un nou lăcaş de cult

    A fost sfinţită noua biserică ortodoxă de rit vechi cu hramul „Sfântul Ioan Teologul" din localitate. Construirea bisericii a început demult, însă lucrările abia acum au fost finalizate. Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor de preoţi, condus de ÎPS, Flavian, arhiepiscopul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi. La slujbă au participat un mare număr de credincioşi ortodocşi de rit vechi din diferite localităţi lipoveneşti din Dobrogea, cât şi din Brăila, Galaţi şi alte localităţi din ţară. Contribuţia esenţială la finalizarea acestui lăcaş sfânt i-a revenit lui Siluian, parohului bisericii „Sf. Ioan Teologul", precum şi sponsorilor.

     

    11-12.10.2001, Moscova. Primul Congres al ruşilor din diasporă

    Iniţiativa acestei adevărate premiere în politica Rusiei democratice a aparţinut preşedintelui Vladimir Putin. Lucrările Congresului s-au desfăşurat în Sala Coloanelor, cândva locul Adunării Nobilimii Ruse. La Congresul diasporei ruse au participat 600 de delegaţi din 47 de ţări ale lumii în care locuiesc peste 25 de milioane de ruşi, ce formează una dintre cele mai mari diaspore. Adresându-se de la tribună participanţilor, preşedintele Putin a spus că, de acum în colo, politica Rusiei va avea o pronunţată componentă naţională, care însă va corespunde întru totul legilor şi uzanţelor internaţionale. „Rusia are nevoie de potenţialul uman, ştiinţific şi cultural pe care îl reprezintă diaspora rusă. Revigorarea economică din ultimii ani va permite ca din bugetul Federaţiei Ruse să se prevadă sume necesare sprijinirii diasporei". Preşedintele rus a vorbit de necesitatea unui program coerent de activităţi, bazat nu numai pe sprijin, dar şi pe colaborarea reciprocă dintre Rusia şi diaspora ei din întreaga lume. Din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, a participat, ca delegat, prof. univ. dr. Ivan Evseev care s-a numărat printre vorbitorii diasporei cărora li s-a dat cuvântul în şedinţa plenară, din prima zi a Congresului. Mesajul său, intitulat „Ruşii lipoveni din România", a fost ascultat cu mare atenţie. Participanţii la congres, unii pentru prima oară, au aflat despre împrejurările istorice în care strămoşii ruşilor lipoveni au ajuns pe meleagurile româneşti, despre viaţa lor în România, despre modul paşnic în care convieţuiesc cu populaţia majoritară, despre respectul de care se bucură ei din partea oficialităţilor în noua lor patrie.

     

    01.12.2001, Bucureşti. Lansarea „Dicţionarului de simboluri şi arhetipuri culturale"

    Lansarea a avut loc în cadrul Târgului Gaudeamus - Carte de învăţătură, desfăşurat în complexul expoziţional Romexpo din Bucureşti. Cartea „Dicţionarul de simboluri şi arhetipuri culturale" (Editura Amarcord din Timişoara, 2001, 232 pag.) a profesorului universitar Ivan Evseev din Timişoara, a fost prezentată de Paul Caravia. Epuizat la scurt timp de la apariţie (1994), recomandat, apoi, ca referinţă bibliografică importantă pentru elevi, această a doua ediţie, revizuită şi adăugită, a Dicţionarului, extinde exemplificările şi textualizările simbolurilor şi imaginilor prezente în operele unor scriitori clasici şi contemporani, prevăzuţi în programele şcolare pentru gimnaziu şi liceu. Cartea reprezintă o enciclopedie a simbolurilor, interpretată într-o viziune universală, trecându-le prin sita şi discernământul culturii. Simbolurile sunt prezentate şi interpretate din diferite perspective: religie, filozofie, hermeneutică.

     

    Decembrie 2001, Bucureşti. Apariţia volumului III al lucrării „Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional"

    Volumul a apărut la Editura „Kriterion", editat cu sprijinul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, sub îngrijirea colegiului de redacţie, alcătuit din: prof. univ. dr. Ivan Evseev, prof. univ. dr. Andrei Ivanov, Svetlana Moldovan, redactor-şef al ziarului «Зори», Angara Nyri - redactor la acelaşi ziar. Volumul al III-lea cuprinde 41 de referate şi comunicări prezentate la cel de-al III-lea Seminar Ştiinţific al CRLR. Dintre lucrările cuprinse în volum, se remarcă în mod deosebit comunicarea PS. Savvatie, episcopul Kievului şi al întregii Ucraine „Fenomenul credinţei ortodoxe de rit vechi este receptat ca o lucrare a Domnului", în care este evidenţiat aportul reprezentanţilor de seamă ai credinţei de rit vechi la dezvoltarea economică şi culturală a Rusiei, prezentând şi situaţia actuală a staroverilor din Ucraina. Lucrarea „Credinţa de rit vechi pe teritoriul dintre Prut şi Nistru: origine, izvoare istorice, contemporaneitate", a cărei autori sunt P. Donţov, P. Eremeev şi V. Pepeleaev din Republica Moldova, reflectă situaţia credinţei de rit vechi la sfârşitul secolului al XX-lea, rolul şi locul staroverilor în viaţa spirituală a Basarabiei de azi. Prof. univ. dr. Feodor Chirilă, în lucrarea sa „Credincioşii de rit vechi, staroverii, lipovenii. Analiză istorico-etimologică" analizează şi argumentează geneza termenilor din titlul comunicării pe baza unor date noi privind istoria credinţei de rit vechi, în general, şi a ruşilor lipoveni în special.