Minoritatea sârbă 1991

    28 februarie 1991, Timişoara. Adunare anuală de alegeri a organizaţiei UDSR pe municipiul Timişoara

    Preşedintele în funcţie Slavomir Gvozdenovici a susţinut raportul anual. Discuţii furtunoase şi comentarii, în sensul „iarăşi aceiaşi oameni", „au rămas tot cei vechi" ş. a. Au fost desemnaţi, din oficiu, ca membri de drept ai noului comitet, noul inspector şcolar pentru minoritarii sârbi (Borislav Krstici) şi reprezentantul Bisericii sârbe (nenominalizat, ulterior părintele Borislav Stankovici). Membrii noului comitet municipal al UDSR sunt: Milenko Lukin, Duşan Vukovan, Bora Pejanov, Gioka Mirianici, Slavomir Gvozdenovici, Duşiţa Jivanov, Duşan Popov, Ţvetko Mihajlov, Borislav Krstici, Toşa Belin, reprezentantul Bisericii. Noul comitet l-a desemnat ca preşedinte al său pe Duşan Popov.

     

    4 martie 1991, Arad. Alegeri pentru conducerea municipală Arad a UDSR

    Cei reuniţi, după aprecierile pozitive la adresa activităţii comitetului arădean, în frunte cu Sima Jarkov, şi susţinerea generoasă din partea Parohiei sârbeşti de Arad, păstorită de preotul Ştefan Raici, şi-au ales noua conducere. Componenţa noului comitet: profesorul Sima Jarkov, preotul Ştefan Raici, Jiva Jurici, Ivan Silaciki, Zora Ciolici.

     

    15 martie 1991, Reşiţa. Alegeri pentru comitetul municipal UDSR Reşiţa

    În darea de seamă s-au evocat principalele aspiraţii ale sârbilor reşiţeni: zidirea noii biserici, deschiderea grădiniţei pentru copii în limba sârbă şi a şcolii cu limba de predare sârbă. Într-o atmosferă de emulaţie şi înţelegere a fost ales şi noul comitet municipal al UDSR, în următoarea componenţă: Şaţa Milivoievici preşedinte, Ioţa Panici secretar, Ljubiţa Rajkici-Botgros, părintele Stojan Petrovici, Tomislav Petrovici, Radojko Nikolin şi Cuzman Stojanov.

     

    28 martie 1991, Timişoara. Sesiunea anuală a UDSR. Milenko Lukin preşedinte

    În sala festivă a Liceului „Dositej Obradovici" a avut loc, în ziua de 28 martie, sesiunea anuală a UDSR. Au participat 111 delegaţi ai comitetelor locale UDSR, din localităţile cu populaţie sârbă şi croată. Cei prezenţi au audiat raportul anual de activitate, propunerile pentru modificarea Statutului UDSR, intervenţiile privind viaţa minorităţii în anul parcurs. S-a ales noua conducere centrală a UDSR. Membrii comitetului executiv: 1. Milenko Lukin, preşedinte (Timişoara) 2. Laza Ţveici, vicepreşedinte (Variaş) 3. Sima Jarkov, vicepreşedinte (Arad) 4. Kajiţa Milivoievici, vicepreşedinte (Moldova Veche) 5. Slavomir Gvozdenovici (Тimişoara) 6. Borislav Krstici (Timişoara) 7. Toşa Belin (Timişoara) 8. Miroslav Stojkov (Cenei) 9. Dragan Popovici (Timişoara). Membri: 10. Jiva Momirov (Felnac) 11. Pavle Petrovici (Sviniţa) 12. Şaţa Milivoievici (Reşiţa) 13. Milja Radan-junior (Caraşova) 14. Periţa Ursulovici (Belobreşca) 15. Liubomir Popovici (Sânnicolau Mare) 16. Maria Chicescul (Rudna) 17. Vlastimir Todorov (Diniaş) 18. Laza Şoljmoşan (Sânpetru Mare) 19. Aleksandar Petrovici (Măceşti) 20. Duşan Vukovan (Timişoara) 21. Vitomir Velimirovici (Pojejena) 22. Ţvetko Milenkovici (Liupcova) 23. Spasa Radoşevici (Socol).

     

    Martie-mai 1991, Timişoara. Tulburări dar şi limpezire în cadrul UDSR: victoria conservatorilor (Slavomir Gvozdenovici şi adepţii săi)

    Ca urmare a atitudinii inerte din sânul Uniunii faţă de viaţa dinamică de pe scena politică românească din primul an de democraţie, au apărut câteva apostrofări critice în presă. M. Milin a reproşat abaterea uniunii de la spiritul revoluţionar al Timişoarei (refuzul aderării la „Proclamaţie"), absenţa „bărăgăniştilor" şi a foştilor deţinuţi politici din structurile decizionale şi delimitarea la protestul cvasigeneral al timişorenilor faţă de lentoarea democratizării reale după un an de la Revoluţie ş. a. („NR", II, 61, 8 martie 1991). Răspunsul a venit din partea lui Slavomir Gvozdenovici în paginile organului „Naša Reč" („NR", II, 63, 22 martie 1991).

     

    23 iunie 1991, Diniaş. Parastas în memoria celor morţi în Bărăgan

    Duminică 23 iunie a. c. la Biserica Ortodoxă Sârbă din localitatea Diniaş s-a ţinut un parastas în memoria celor 11 localnici din Diniaş care şi-au sfârşit zilele în pustia Bărăganului. Serviciul divin l-a oficiat părintele protopop Milivoj Kacik, iar ceremonia s-a desfăşurat în organizarea familiilor Mirkov şi Ciosici. Cei prezenţi au rememorat zilele gulagului românesc, audiind şi versurile răposatului Milivoj Putici, compuse în cumplitul surghiun, de ziua naşterii Domnului a anului 1951. Momentul a fost cinstit şi de participarea vicepreşedintelui Asociaţiei foştilor deportaţi din Bărăgan, profesorul Ivan Mirkov şi a oficialilor de la Consulatul general al Iugoslaviei la Timişoara.