Minoritatea sârbă 1998

     

    10 aprilie 1998, Cluj-Napoca. Conferinţa de la Cluj a minorităţilor. Sârbii: NU! autonomiei etnice

    La finele lunii martie la Cluj-Napoca s-a desfăşurat o conferinţă internaţională a minorităţilor „Cultură, educaţie, identitate etnică". Conferinţa a adoptat Declaraţia de la Cluj cu privire la necesitatea valorizării modelelor de autonomie etnică. Sârbii nu au luat parte la această întrunire. Totuşi, Consiliul de conducere al USR s-a exprimat legat de conferinţă, în sensul că „problema autonomiei etnice nu prezintă interes pentru uniune şi aceasta nu se angajează în favoarea ei." Cât priveşte autonomia culturală, „aceasta e prezentă în activitatea uniunii noastre, începând cu anul 1990...".

     

    13 iunie 1998, Timişoara. Adunarea generală anuală a USR

    Adunarea a stat sub semnul urmărilor, nefaste sârbilor, ale războiului civil din Bosnia şi Croaţia. Preşedintele Svetozar Zivanov îşi exprimă nemulţumirea faţă de poziţia nedefinită a Serbiei cu privire la diaspora din România: dezacordul cu Serbia oficială care apreciază ca deosebit de pozitivă situaţia minorităţii sale din România dezicându-se, în consecinţă, de angajamentele asumate pentru ajutorarea acesteia.

     

    4 octombrie 1998, Timişoara. Biserica Episcopală Sârbă din Timişoara-Cetate la 250 de ani

    S-au aniversat 250 de ani, un sfert de mileniu, de la ridicarea Bisericii-catedrale sârbe din Timişoara, puternic simbol al Ortodoxiei sârbeşti, sub al cărei patronaj moral şi spiritual a decurs viaţa şi s-a înfăptuit şi afirmarea comunităţilor sârbe din Banat. Invitaţii, înalte oficialităţi ale Bisericii şi vieţii laice, au admirat noua strălucire a Casei Domnului, admirabil renovată, prin sacrificiul de sine al credincioşilor şi asistenţa de specialitate a maeştrilor restauratori din Serbia. Înălţătoare alocuţiuni au rostit la acest festiv prilej episcopul dr. Sava Vukovici, seniorul administrator eparhial, episcopul Lukian, administrator în exerciţiu al Eparhiei Timişoarei, parohul protoiereu-stavrofor Dragomir Petkov, oficiali. Festivitatea s-a încheiat în acordurile reunite ale imnului Sfântului Sava, imnul identitar al tuturor sârbilor.

     

    18 octombrie 1998, România. Rugăciune colectivă, pentru ocrotirea neamului în toate bisericile sârbeşti din România

    „Dacă puternicii acestei lumi nu doresc să audă glasul dreptăţii şi al demnităţii umane, atunci Doamne-Dumnezeul nostru ajută-ne ca sângele să nu mai curgă pe pământurile sârbeşti!; ocroteşte neamul sârbesc care, nevinovat, a nu ştim câta oară, trebuie să ispăşească pentru păcatele altora!" Au fost cuvinte înălţate duminică, 18 octombrie, în toate bisericile sârbeşti din România.

     

    11 septembrie 1998, Timişoara. Demisie din fruntea USR. În locul lui Svetozar Zivanov, Dragan Zupunski.

    Şedinţa de lucru a conducerii USR a adus o surprinzătoare demisie, cea din partea preşedintelui Svetozar Zivanov. Acesta şi-a justificat gestul prin incompatibilitatea ivită între noua atribuţie de serviciu (de conducere, în cadrul firmei ELBA din Timişoara) şi cea politică, din organizaţia minoritară. Comentariu maliţios (din partea redactorului Mişkovici), de etichetare a domnului Zivanov ca fiind „de neîncredere", întrucât şi-a înscris copilul la şcoala românească. Interimatul, pentru a doua oară, l-a preluat Dragan Zupunski.

     

    29-31 octombrie 1998, Timişoara. Prima reuniune a minorităţilor sârbe din Europa

    Această reuniune europeană a minoritarilor sârbi s-a desfăşurat în organizarea USR şi cu sprijinul Eparhiei sârbe de Timişoara. Au fost dezbătute problemele sârbilor din Albania, Ungaria, Macedonia, Croaţia, Austria, Germania, Italia (Triest), Slovenia. Conducătorul reuniunii internaţionale de la Timişoara a fost deputatul (din Parlamentul de la Bucureşti) Gvozdenovici.

     

    11 noiembrie 1998, Bucureşti. Liga prieteniei româno-sârbe

    La Bucureşti s-au reunit iniţiatorii Ligii de prietenie româno-sârbe. Scopul principal: promovarea relaţiilor dintre poporul român şi poporul sârb. Membrii acesteia dau viaţă dorinţei acelor cetăţeni români care „ataşaţi tradiţiilor multiseculare de prietenie şi solidaritate dintre poporul român şi cel sârb... au decis să acţioneze în scopul protejării intereselor vitale ale celor două popoare".

    Dintre cei care au aderat la această iniţiativă de apropiere româno-sârbă sunt mai multe personalităţi de seamă ale vieţii publice şi politice din România: juriştii şi universitarii Vasile Gionea, Nicolae Cerveny, Antonie Iorgovan, Momcilo Luburici, ziaristul Milan Petrovici, scriitorii Fănuş Neagu, Dinu Săraru, Mircea Sântimbreanu, Petru Ghelmez, ambasadorul Vasile Şandru, cercetătorul Mile Tomici, antrenorul Cornel Dinu, istoricul Liviu Maior, academicienii Răzvan Teodorescu, Radu Voinea, deputatul şi poetul Slavomir Gvozdenovici şi mulţi alţii.