Minoritatea sârbă 2000

     

    15 ianuarie 2000, Belgrad. A fost asasinat Arkan, comandantul „tigrilor" sârbi

    În seara de sâmbătă, 15 ianuarie, la hotelul „Intercontinental" din Belgrad asasini de profesie l-au ucis pe Zeljko Raznjatovici - Arkan, fostul comandant al formaţiunii paramilitare a „tigrilor" în războiul civil din Croaţia. Arkan a fost o figură complexă şi controversată, cu un trecut în lumea interlopă occidentală, aflat şi pe lista celor doriţi în instanţa de la Haga dar, totodată, venerat în Serbia ca un adevărat erou naţional.

     

    21 ianuarie 2000, Bucureşti. Interviu cu ministrul Péter Eckstein-Kovács: pentru a exista, minorităţile trebuiesc sprijinite!

    În interviul pentru „Naša Reč" ministrul pentru minorităţi a spus, printre altele: „În domeniul învăţământului trebuie făcut mai mult când este vorba de învăţământul superior şi de secţiile şcolare cu număr mai mic de elevi care au predarea în limba maternă... Pentru înfăptuirile din ultimii ani în plan cultural, editorial, al organizării, al învăţământului, Uniunea Sârbilor merită felicitări. Voi sunteţi o organizaţie foarte activă şi puţine sunt astfel în România, deşi nu sunteţi atât de mulţi la număr... Mă bucur să constat că vă angajaţi activ în vederea menţinerii identităţii naţionale... Cred că uniunea va izbuti, cu sprijin financiar de la buget, să înfăptuiască toate activităţile planificate şi văd că sunt destule!" („NR", XI, 519, 21 ianuarie 2000)

     

    18 februarie 2000, Timişoara. A murit protopopul Dragomir Petkov

    Vineri, 18 februarie, s-a încheiat, la 69 de ani, parcursul vieţii protopopului Dragomir Petkov, părintele spiritual al credincioşilor din Timişoara-Cetate şi protoprezbiterul Bisericii episcopale a tuturor sârbilor din România. A rămas în inimile timişorenilor săi ca „părintele Draga", cel care mai bine de 40 de ani i-a păstorit, stimat şi îndrumat, cu aleasă şi caldă omenie şi exemplară virtute duhovnicească.

     

    20 martie 2000, Timişoara. Un an de la agresiunea NATO asupra Iugoslaviei

    La Timişoara s-a ţinut ceremonia de comemorare a unui an de la agresiunea NATO, în cursul căreia au murit peste 2.000 de civili, dintre care 600 de copii. Din partea Ligii de prietenie româno-sârbă au rostit alocuţiuni prof. dr. Nicolae Ţăranu, preşedintele filialei Timişoara şi de la Bucureşti prof. dr. Virgiliu Rădulian, prim-vicepreşedinte. S-au decernat diplome de recunoştinţă. Printre laureaţi, jurnaliştii Mariana Cernicova, Mile Cherpenişan, Sorin Bogdan, Raico Cornea, Eleonora Popa, scriitorul Ion Marin Almăjan, părintele Ion Brânzei, prof. dr. Marius Bizerea, fruntaşul românilor din Serbia Costa Roşu ş. a.

     

    26 mai 2000, Timişoara. Două puncte de vedere: „acţiune" sau „agresiune" NATO

    În paginile săptămânalului „Naša Reč" a răbufnit o dispută între Cedomir Milenovici, prozator al sârbilor din România şi Mirko Atanackovici, fostul consul general al Iugoslaviei la Timişoara, despre cauza nenorocirilor recente abătute asupra Serbiei.

    Prin afirmaţiile sale, în presa din limba română, („Acţiunea NATO n-a fost îndreptată împotriva poporului ci împotriva dictaturii pe care a impus-o regimul Miloşevici...") diplomatul l-a iritat pe scriitor. Acesta, vorbind de cele 50 de poduri, spitale, şcoli, clădiri etc. distruse de NATO, vine cu sentinţa „...Drumurile, podurile, ... le-a ridicat poporul, nu Miloşevici... Nu cereţi de la omul, pe capul căruia s-au abătut asemenea nenorociri, să iubească, în continuare; el începe să urască...".

    În replica sa, consulul Atanackovici vine cu precizări şi delimitări: „Eu am acuzat (şi o fac în continuare) politica dictatorială a regimului Miloşevici, care este principalul vinovat pentru suferinţele îndurate de ţara şi poporul meu... Orice altă putere, responsabilă, ar fi făcut tot ce este omeneşte posibil ca să evite suferinţele de neconceput ale poporului şi devastarea ţării". („NR", XI, 539, 6 iunie 2000)

     

    27 septembrie 2000, Bucureşti. Minorităţile doresc să apară mai mult la TV

    Consiliul Minorităţilor Naţionale s-a întrunit pe 27 septembrie 2000 la Palatul Victoria pentru a lua în discuţie ultimele acte normative ce privesc regimul minorităţilor. Guvernul a emis o ordonanţă pentru înfiinţarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale al cărui scop să fie promovarea drepturilor minorităţilor, atât în ţară cât şi peste hotare.

    Cei peste 30 de reprezentanţi ai organizaţiilor care apără drepturile minorităţilor au criticat timpii mici şi orele târzii la care au loc emisiunile care promovează interesele minorităţilor.

     

    7 octombrie 2000, Timişoara. Uniunea Sârbilor din România salută schimbările de la Belgrad

    Uniunea Sârbilor din România a anunţă la 7 octombrie 2000, la Timişoara că se solidarizează cu poporul sârb şi îl salută pe noul preşedinte al R.F. Iugoslavia, Vojislav Kostunica. Într-un comunicat preşedintele Uniunii Sârbilor din România, Dragan Zupunski şi deputatul USR în Parlamentul României, Slavomir Gvozdenovici îşi exprimau convingerea că prin îndepărtarea lui Miloşevici de la putere a fost îndeplinită condiţia esenţială ca pământul sfânt al sârbilor, Kosovo şi Metohia să revină în Serbia şi Iugoslavia iar forţele străine să se retragă din provincia sârbă cât mai repede.

     

    Octombrie 2000, Bucureşti. Asociaţia Pro Democraţia a oferit ajutor revoluţiei sârbe

    Asociaţia Pro Democrația a salutat opţiunea poporului sârb de a-şi apăra rezultatele scrutinului din data de 24 septembrie 2000. APD s-a declarat ca fiind alături de schimbarea politică din Serbia şi datorită prezenţei delegaţiei Asociaţiei la Belgrad înaintea scrutinului, încercând să convingă regimul Miloşevici să accepte observatorii internaţionali în alegeri. Reprezentanţii Asociaţiei Pro Democraţia au preconizat că acţiunile ce vor avea loc în Iugoslavia vor fi asemănătoare, cu revoluţia din decembrie 1989 din România.

     

    8 decembrie 2000, Timişoara. Slavomir Gvozdenovici din nou deputat

    Slavomir Gvozdenovici a candidat, ca principal favorit în judeţul Caraş-Severin. Pentru lista judeţului Timiş îl vedem, printre alţii, pe arădeanul Sima Zarkov (deşi judeţul Arad a avut propria listă). De data aceasta cei din Caraş-Severin au însumat mai multe voturi (4.700) iar cei din Timiş ceva mai puţine (3.400). Cei din Timiş au întrunit, totuşi, proporţional, mai multe voturi (3.400, pe lista cu 3 nume) iar cei din Caraş ceva mai puţine (4.700, pe lista de 5 candidaţi).

     

    18 decembrie 2000, România. Ziua minorităţilor naţionale sărbătorită în toată ţara

    Manifestările prilejuite de Ziua Minorităţilor Naţionale au început pe 14 decembrie cu o conferinţă de presă, la Bucureşti, la Crowne Plaza. Ministrul delegat pe lângă prim-ministrul pentru minorităţi naţionale, Péter Eckstein-Kovács şi secretarul de stat György Tokay au prezentat bilanţul Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale (DPMN) din cadrul Guvernului şi au anunţat sărbătorirea Zilei Minorităţilor din data de 18 decembrie. Tokay a precizat ca DPMN trebuie să îşi continue activitatea pentru că mai mult de 10% din populaţia ţării este minoritară. Eckstein-Kovács a enumerat şi câteva acte normative ale DPMN, aflate în fază de proiect: Hotărârea de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi legea privind minorităţile naţionale. La Suceava, Drobeta-Turnu Severin, Cluj-Napoca şi Constanţa au avut loc diferite spectacole artistice, mese rotunde, programe culturale, conferinţe de presă şi vizite la sediul organizaţiilor minorităţilor naţionale.