Minoritatea sârbă 2011

     

    28 ianuarie 2011, Bucureşti. Interviul deputatului Duşan Popov

    Duşan Popov s-a referit retrospectiv la activitatea sa de parlamentar, enumerând şi acţiunile legislative la care a luat parte. Printre altele a precizat textual: „Poziţia grupului minoritar a fost dintotdeauna cu coaliţia de guvernare".

     

    8 februarie 2011, Belgrad. Primire la preşedintele Serbiei

    Reprezentanţii organizaţiilor sârbilor din diasporă au fost primiţi de preşedintele Serbiei, Boris Tadić. Din partea USR, preşedintele Slavomir Gvozdenovici a expus greutăţile cu care se confruntă sârbii din România (şcoli, retrocedări, puncte de trecere a frontierei, întreţinerea monumentelor ostaşilor sârbi) şi a solicitat angajarea mai activă a Serbiei în rezolvarea acestora.

     

    24 februarie 2011, Timişoara. Fundaţia Filantropică „Mirceta Stoici"

    Fundaţia Filantropică „Mirceta Stoici" a dobândit statut de persoană juridică prin Hotărârea Judecătoriei Timişoara nr. 4431 din 24.02.2011, pronunţată în cauza nr. 2746/325. Fundaţia a fost înscrisă în Registrul Special Fundaţii la nr. 4/02.03.2011.

     

    3 martie 2011, Timişoara. Noua organizaţie: Comunitatea Sârbilor din România

    În baza actului constitutiv oficializat în 25 ianuarie 2011, Judecătoria Timişoara, prin încheierea nr. 4588/325/2011 din 3 martie 2011, a acordat personalitate juridică noii organizaţii, denumite Comunitatea Sârbilor din România. Organizaţia şi-a declarat ca scopuri: să modifice imaginea minorităţii sârbe în societatea română, să acorde şansa tineretului şi să fie o alternativă la structurile existente. În funcţia de preşedinte a fost ales dr. ing. Milan Luchin.

     

    31 martie 2011, Timişoara. Clubul Oamenilor de Afaceri Sârbi

    În cadrul Uniunii Sârbilor din România a fost întreprinsă iniţiativa de înfiinţare a unui Club al Oamenilor de Afaceri Sârbi, având scopul declarat de a stabili legături între membrii potenţiali şi între aceştia şi oamenii de afaceri din România şi Serbia. Au participat circa 30 de reprezentanţi ai firmelor din judeţele Timiş, Arad şi Turnu-Severin. Clubul ar urma să activeze în colaborare cu Camera de Comerţ din Timişoara, fiind autonom în cadrul USR, cu regulament propriu. În funcţia de preşedinte a fost aleasă Miliţa Plioscar, proprietar şi preşedinte al Companiei UTT din Timişoara.

     

    15 aprilie 2011, Timişoara. Reacţia USR la înfiinţarea Comunităţii Sârbilor din România

    Printr-un apel adresat tuturor conaţionalilor, recunoscând tuturor dreptul la organizare, USR dezavuează înfiinţarea unei noi organizaţii a minorităţii sârbe, face apel la unitate şi invită să se caute căi alternative în cadrul USR, care este deschis pentru toţi.

     

    30 aprilie 2011, Timişoara. Adunarea generală anuală a USR

    Au participat 178 de delegaţi din 42 de organizaţii locale. A fost prezentată activitatea organizaţiei pe anul 2010 şi a fost adoptat, cu completări, planul de activitate pe anul 2011. Pentru prima dată a fost prezentat şi referatul despre activitatea Organizaţiei Tinerilor din cadrul USR.

     

    6 mai 2011, Timişoara. Scriitorul Miomir Todorov

    A murit Miomir Todorov (n. 1951), literat, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru onorific al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, redactor al Emisiunii sârbe din cadrul Postului de Radio Timişoara între 1979 și 1985, redactor responsabil din 1989.

     

    18 iunie 2011, Câmpia Bărăganului, România. Comemorarea fenomenului Bărăgan

    Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la deportarea în Bărăgan, Uniunea Sârbilor din România a organizat un pelerinaj pentru foştii deportaţi şi pentru urmaşii acestora. Cu autobuzul au fost străbătuţi circa 1.600 km, au fost vizitate rămăşiţele satelor şi ale cimitirelor de odinioară şi s-au oficiat slujbe de pomenire.

     

    6-9 iulie 2011, Belgrad. Sesiunea anuală a Adunării Sârbilor din Diasporă şi din Regiune

    La prima sesiune anuală, la care au participat 38 de delegaţi, precum şi premierul Serbiei, Mirko Cvetković, delegaţii au expus multiplele probleme cu care se confruntă (mai ales problema şcolilor şi a barierelor birocratice în toate domeniile de colaborare cu Serbia) şi şi-au manifestat nemulţumirea faţă de activitatea conducerii Adunării. Preşedintele Slavomir Gvozdenovici a propus convocarea unei sesiuni extraordinare la care actuala conducere să-şi prezinte demisia.

     

    8 iulie 2011, Timişoara. Inaugurarea Casei Sârbeşti

    Lucrările de amenajare a Casei Sârbeşti au durat un an, fiind susţinute financiar de Guvernul României şi de Guvernul Provinciei Voivodina. Este vorba despre un imobil cu valenţe multiple: sediul Uniunii Sârbilor din România, al publicaţiilor sârbe din Timişoara, al Sălii de Lectură Sârbe, al Clubului Cultural Sârb, al Clubului Oamenilor de Afaceri, al Cancelariei parlamentarului sârb, al Organizaţiei Locale USR Timişoara, al Organizaţiei de Tineret. Strădaniile au fost încununate prin inaugurarea festivă, la care au participat reprezentanţii Episcopei Ortodoxe Sârbe a Timişoarei, preşedintele Guvernului Provincial al Voivodinei, Bojan Pajtić, ministrul pentru confesiuni în Guvernul Serbiei, Srdjan Srećković, şeful Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României, Marko Atilla, prefectul judeţului Timiş, Mircea Băcală, şi alte personalităţi.

     

    12 iulie 2011, Stockholm - 5 august 2011, Timişoara. O notă discordantă sau doar dezinformare

    În revista „Корени" [„Rădăcini"] editată de populaţia sârbă din Suedia, ziarista Sanja Pavlović a publicat un interviu cu Nikola Janić, preşedintele Uniunii Sârbe din Suedia. Una dintre întrebările adresate colocutorului se referea la investiţia de o jumătate de milion de euro în Casa Sârbească din Timişoara din partea Serbiei şi a României. Răspunzând, Nikola Janić a apreciat pozitiv o asemenea realizare, dar a opinat că asemenea investiţii ar trebui făcute pentru cei aflaţi la distanţe mari, nu pentru cei la 40 km faţă de Serbia. În replică, Srboliub Mişcovici, redactor responsabil al ziarului „Наша реч", a pus lucrurile la punct, ţinând să precizeze că nu a fost o iniţiativă a Serbiei, ci a sârbilor din România, apoi că România a acordat o subvenţie de peste 600.000 de euro, iar Serbia, prin Guvernul PA Voivodina, de circa 19.000 de euro.

     

    15 septembrie 2011, România. Învăţământul în limba sârbă la începutul anului şcolar 2011/2012:

    o   secţii cu clasele I-IV în mediu rural: 6 (total: 40 de elevi);

    o   la Liceul Teoretic „Dositei Obradovici" din Timişoara: clasele I-IV (total: 49 de elevi); clasele V-VIII (total: 54 de elevi); clasele IX-XII (total: 105 elevi);

    o   la Sârbistica de la Universitatea de Vest din Timişoara au fost admişi 15 studenţi.

     

    23-24 septembrie 2011, Arad. Simpozionul „Sava Tekelija şi arădenii"

    Participanţii din România, Serbia şi Ungaria au prezentat referate, iar în curtea Bisericii Sârbe, ctitorie a familiei Tekelija, a fost dezvelit bustul lui Sava Tekelija, turnat după modelul arhitectului arădean Miloş Cristea.

     

    20 octombrie 2011, România. Recensământul populaţiei şi al locuinţelor

    Potrivit rezultatelor publicate oficial în 2013, sârbii din România, ca minoritate naţională, sunt la poziția 8, cu un număr de 18.076 de persoane, reprezentând 0,54% din totalul minorităţilor naţionale, respectiv 0,09% din populaţia României. Dispunerea teritorială: jud. Arad 849 (4,69%), Caraş-Severin 5.036 (27,86%), Mehedinţi 996 (5,51%), Timiş 10.102 (55,89%); restul teritoriului 1.093 (6,05%). Sub aspectul mediului de domiciliere, 50,19% trăiesc în mediul urban, iar 49,81% în mediul rural. Rezultă o micşorare îngrijorătoare a populaţiei, care în 1992 număra 29.080 de persoane şi în 2001 - 22.561, scăderea fiind de 37,84% faţă de anul 1992, respectiv de 19,88% faţă de anul 2002. Cauza principală a diminuării populaţiei este natalitatea (sporul natural negativ, 126 de naşteri la 409 decese), fapt ce se oglindeşte şi în structura pe vârste: 12,56% în grupa până la 19 ani şi 57,09% în grupa de peste 45 de ani.

     

    8-12 noiembrie 2011, Timişoara. Zilele Culturii Sârbe

    Deschiderea festivă a manifestării tradiţionale a avut loc în data de 8 noiembrie. Au luat parte personalităţi din cadrul Guvernelor României şi Serbiei, demnitari locali. Manifestarea a avut conţinut variat şi a durat până la sfârşitul lunii noiembrie. Este de remarcat Simpozionul cu tema „Ideea de statalitate la contele Djordje Branković, Dositej Obradović şi Sava Tekelija", personalităţi de vază din istoria Serbiei, născute pe teritoriul actual al României (Ineu 1645, Ciacova cca 1740, Arad 1761). În cele două zile, 11-12 noiembrie, au fost prezentate 15 referate susţinute de oamenii de ştiinţă din România, Ungaria şi Serbia. Evenimentul central a fost dezvelirea bustului lui Dositej Obradović pe Aleea Personalităţilor din Parcul Central.

     

    9 decembrie 2011, Timişoara. Colaborarea cu Centrul de Dezvoltare Româno-Sârb

    La şedinţa Consiliului de conducere al USR a fost agreată propunerea de a se prelua editarea publicaţiei „Нови темишварски весник" [„Noul Vestitor timişorean"], Centrul de Dezvoltare Româno-Sârb rămânând coeditor.

     

    16 decembrie 2011, Ineu. Placa memorială contele Djordje Branković

    Prin colaborarea USR, a organizaţiei locale USR Arad, a Primăriei Ineu şi a Şcolii de Educaţie Incluzivă din Ineu, pe clădirea şcolii a fost dezvelită placa în cinstea contelui Djordje Branković, diplomat, istoric şi politician, născut la Ineu în 1645.

     

    Anul 2011. Activitatea editorială

    La Editura Uniunii Sârbilor din România:

    o   „Наша реч" [„Cuvântul nostru "], ISSN 1223-0383, (săptămânal), nr. 1091-1142;

    o   „Књижевни живот" [„Viaţa literară"], ISSN 1222-8346, (trimestrial) nr. 1(161)-4(164);

    o   „Огледало/Oglindă", ISSN 1452-486, coeditor Primăria Sečanj (Serbia); nr. 42-43;

    o   „Банатски алманах" [„Almanahul bănăţean"], ISSN 2069-5845, (anual);

    o    „Арад кроз време/Aradul de-a lungul timpului", ISSN 1843-3642, (anual), vol. 12;

    o   cărţi, 15 volume din domeniile: istorie (5), etnografie (1), muzică (1), beletristică (7), sport (1);

    o   Calendar de perete.

    La Editura Centrului de Dezvoltare Sârbo-Român, înainte de predarea ziarului „Нови темишварски весник" [„Noul Vestitor timişorean"], ISSN 1844-9123, către USR: nr. 102-104.

    În ediţia Parohiei Ortodoxe Sârbe din Timişoara (Fabrik): „Фабрички благовесник" [„Binevestitorul din Fabric"], nr. 15-26.

    În ediţia Eparhiei Ortodoxe Sârbe a Timişoarei:

    o   „Гласник. Црквени часопис" [„Mesagerul. Revista bisericească"] (anual);

    o   Calendar bisericesc, format de perete.

    Alte apariţii remarcabile:

    Liubomir Şandici, Monografia comunităţii sârbe din Arad-Gai, editată de autor, Arad, 2011.