Minoritatea tătară 1991

     

    08.01.1991, Bucureşti. Înfiinţarea Asociaţiei Culturale şi Ştiinţifice România-Turcia

    Din iniţiativa d-lui Tasin Gemil, în cadrul unei adunări organizată în sala de şedinţe a Institutului de Istorie „N. Iorga" din Bucureşti a luat fiinţă Asociaţia Cultural-Ştiinţifică România-Turcia, funcţionând pe lângă Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" din cadrul Academiei Române. În cadrul festivităţii de deschidere, Tugay Uluçevik, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, a fost ales membru de onoare al asociaţiei. În cadrul Consiliului de conducere au fost alese următoarele persoane: preşedinte - dr. Tasin Gemil, vicepreşedinţi - Cornelia Călin şi Yaşar Negip, secretar - Naci Pienaru, trezorier - Bogdan Murgescu, cenzor - dr. Enver Mamut.

     

    12.01.1991, Bucureşti. Tasin Gemil, deputat de Constanţa din partea Uniunii Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani din România, membru al Grupului Parlamentar de Prietenie România-Turcia

    Monitorul Oficial al României, anul III, nr. 5, sâmbătă 12 ianuarie 1991, precizează următoarea componenţă a Grupului Parlamentar de Prietenie România-Turcia: 1. Gheorghe Dumitraşcu - preşedinte, senator, Grupul parlamentar Frontul Salvării Naţionale, 2. Tasin Gemil - vicepreşedinte, deputat Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară (Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România), 3. Vasile Rădulescu - vicepreşedinte, deputat Grupul parlamentar Frontul Salvării Naţionale, 4. Valeriu Momanu - secretar, senator, Grupul parlamentar Frontul Salvării Naţionale, 5. Amet Hogea - secretar, deputat Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară (Uniunea Minoritară Etnică Turcă din România).

     

    Ianuarie 1991, Bucureşti. Donaţie de cărţi din partea Ambasadei Republicii Turcia

    Pentru a veni în sprijinul comunităţii turco-tătare din România şi a înlesni accesul la educaţie prin materiale didactice în limba maternă, Ambasada Republicii Turcia a realizat o importantă donaţie: 6 maşini de scris, numeroase cărţi, manuale, suport didactic pentru studiul limbii turce şi găzduirea unui număr de 40 de cadre didactice la Ankara pentru a participa la un stagiu de perfecţionare cu scopul de a putea susţine în condiţii optime orele de limba turcă.

     

    05.03.1991, Bucureşti. Dezbatere „Stadiul actual şi perspectivele dialogului româno-turc"

    Asociaţia Cultural-Ştiinţifică România-Turcia a organizat, în salonul Institutului de Istorie „N. Iorga" al Academiei Române, o dezbatere privind "Stadiul actual şi perspectivele dialogului româno-turc", în cadrul căreia au luat cuvântul: Tasin Gemil, preşedintele Asociaţiei, Tugay Uluçevik, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Ion Goriţă, secretar de stat în MAE, deputaţii Mircea Creţu şi Ion Boştinaru.

     

    05.04.1991, Bucureşti. Prima manifestare ştiinţifică dedicată aniversării a 750 de ani de la naşterea poetului şi filosofului Yunus Emre (1240-1321)

    Prima manifestare ştiinţifică dedicată aniversării a 750 de ani de la naşterea poetului şi filosofului Yunus Emre (1240-1321) s-a concretizat într-un Seminar desfăşurat la Institutul de Studii Sud-Est Europene. Au fost prezenţi Bahaeddin Güney, preşedintele Fundaţiei pentru Cultură, Artă şi Tineret „Yunus Emre" (Turcia), şi Irfan Unver Nasrattinoglu, preşedintele Institutului de Cercetări Folclorice din Turcia. Vezi „Karadeniz", nr. 2/1991.

     

    23.04.1991, Bucureşti. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga" - cea de-a doua manifestare ştiinţifică inclusă în programul Anului Internaţional „Yunus Emre"

    Simpozionul a fost iniţiat şi organizat de către deputatul Tasin Gemil, preşedintele Asociaţiei Cultural-Ştiinţifice România-Turcia, cu sprijinul Academiei Române, al Ministerului Culturii şi al Fundaţiei „Kriterion". Au luat cuvântul: deputatul Tasin Gemil, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, E. S. Tugay Uluçevik, scriitorul Géza Domokos, poetul Ioan Alexandru, Mustafa A. Mehmed, Ekrem Mehmet Ali, Liliana Botez, Melike Roman, Enver Mamut, Nedret Mamut. Actorul Ovidiu Iuliu Moldovan şi un grup de studenţi de la Universitatea Bucureşti au recitat din opera lui Yunus Emre.

     

    24.04-02.05.1991, Khartoum. Conferinţă Internaţională Islamică

    Deputatul Tasin Gemil şi muftiul Negeat Osman au participat la o Conferinţa Internaţională Islamică în Sudan. Tasin Gemil a fost ales în prezidiul Conferinţei. Cu prilejul primirii de către ministrul învăţământului şi preşedintele Omar al-Başir, Tasin Gemil a cerut burse de studii pentru tinerii musulmani din România. Ulterior, 10 tineri turco-tătari din România au plecat să studieze religia islamică în universităţi sudaneze.

     

    25.04.1991, Bucureşti. Manifestare ştiinţifică dedicată personalităţii lui Yunus Emre la Sediul Comisiei UNESCO

    Sediul Comisiei UNESCO a găzduit cea de-a treia manifestare ştiinţifică dedicată personalităţii lui Yunus Emre. Elitele culturale prezente au susţinut comunicări despre filosofia iubirii şi creaţia poetică a lui Yunus Emre şi, în încheiere, un moment de lirism a fost oferit de actorii Hamdi Cerkez şi Olga Delia Mateescu.

     

    03-05.05.1991, Konya (Turcia). Participare a unor reprezentanţi ai comunităţii turco-tătare la Congresul Mevlana

    La invitaţia Universităţii „Selçük" din Konya, punct de confluenţă geografică, istorică şi spirituală în spaţiul turc, dr. Enver Mahmut împreună cu dr. Nedret Mahmut, alături de valoroşi oameni de ştiinţă din diferite ţări, au participat la cel de-al doilea Congres Internaţional Mevlana. Aceştia au susţinut două lucrări originale, având ca subiecte viaţa, personalitatea, filozofia şi poezia celui ce a fost Mevlana Celaleddin Rumi, simbol universal al iubirii, păcii şi înfrăţirii între oameni.

     

    13.05.1991, Bucureşti. Deputatul Tasin Gemil vorbeşte despre genocidul armean

    Deputatul Tasin Gemil a vorbit în Parlamentul României despre „genocidul armenesc". Ca răspuns la o cuvântare a deputatului armean Varujan Vosganian, deputatul tătar Tasin Gemil a arătat că „genocidul" invocat de către deputatul armean este mai mult opera propagandei armeneşti din străinătate, care a exagerat şi a denaturat unele evenimente regretabile din timpul Primului Război Mondial. Momentul este perceput de comunitatea turcă drept prima luare de poziţie publică fermă în România faţă de acţiunile antiturce de sorginte armenească.

     

    17-19.05.1991, Medgidia. Primul Simpozion Internaţional dedicat personalităţii şi operei lui Mehmed Niyazi

    Mehmed Niyazi (1878-1931), poet, ziarist si profesor al Seminarului Musulman din Medgidia, una dintre personalităţile marcante ale tătarilor dobrogeni, care a susţinut viaţa culturală în acest spaţiu menţinând trează conştiinţa etnicilor turco-tătari, a fost omagiat la Medgidia în cadrul unui prim Simpozion Internaţional. Iniţiativa manifestării i-a aparţinut lui Tasin Gemil, care a urmărit să readucă în actualitate o personalitate tătară ignorată în anii comunismului. Simpozionul a reunit numeroşi participanţi din Turcia: conf. dr. Hakan Kırımlı şi consilierul Feyzullah Budak, reprezentând Ministerul Culturii din Turcia, Ismet Zaat din Crimeea, reprezentanţi ai Fundaţiei „Emel" (Zafer Karatay, Tuncer Kalkay), precum şi cercetători din România (Enver Mamut, Ekrem Mehmet Ali, Şukran Vuap Mocanu).

     

    22-28.05.1991, Rotterdam. Participarea deputatului tătar Tasin Gemil la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO

    Deputatul tătar Tasin Gemil a participat la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO, ca membru al primei delegaţii permanente a Parlamentului României. Luând cuvântul în cadrul Comitetului de Afaceri Civile, Tasin Gemil a reuşit să întoarcă proiectul de raport privind România şi să îi schimbe denumirea şi conţinutul, din „O democraţie neisprăvită. România" în „Procesul de democraţie din România".

     

    12-16.08.1991, Neptun. Ofertă de carte în limba turcă şi tătară a Editurii Kriterion la primul salon de carte „O carte pentru fiecare în vacanţă"

    Editura Kriterion a fost prezentă la primul salon de carte organizat la Neptun cu o generoasă ofertă de carte în limba turcă şi tătară, între care amintim volumele „Boztorgay", „Bozciğit", „Ayuw kulak Batır", „Nasreddin Hoca'ga dair masallar", „Kâniye", „Renkler".

     

    17-20.09.1991, Bucureşti. Vizita preşedintelui Republicii Turcia, Turgut Özal, la invitaţia omologului său, Ion Iliescu

    Preşedintele Turciei a fost însoţit în vizita sa în România de ministrul afacerilor externe, Safa Giray (de origine tătar din Crimeea), de secretarul de stat, Birsel Sönmez şi de către ministrul energiei şi resurselor naturale, Muzaffer Arıcı. În data de 19 septembrie, preşedintele Turgut Özal a primit titlul de doctor honoris causa al Academiei de Ştiinţe Economice. Pe parcursul vizitei, delegaţia turcă a susţinut dorinţa de cooperare cu partenerii români şi a semnat Protocolul de colaborare între cele două părţi. Evenimentul este prezentat în „Karadeniz", 3/1991.

     

    21-27.09.1991, Istanbul, Bursa, Izmir. Simpozionul Internaţional „Ebedi-i Risalet''

    O delegaţie a UDTTMR a participat la Simpozionul Internaţional „Ebedi-i Risalet" („Mesajul Etern"), consacrat Coranului. Deputatul Tasin Gemil a vorbit în faţa unui public de peste 20 000 de persoane despre preţuirea mesajului divin de către musulmanii din România. Apoi, Tasin Gemil a susţinut conferinţe în oraşele Bursa si Izmir, unde a prezentat istoria şi situaţia comunităţii musulmane turco-tătare din România. Cu această ocazie, Tasin Gemil a avut convorbiri cu Fetullah Gulen, liderul curentului spiritual „Nur" („Lumina").

     

    10.12.1991, Mihail Kogălniceanu (judeţul Constanţa). UDTTMR, constituirea filialei din localitate

    Acest demers de constituire a Filialei Mihail Kogălniceanu a fost iniţiat de domnul Ibraim Orhan. Din Comitetul ales au făcut parte: Bectemir Baiazid, Azis Bahadin, Haci Calil Mustecep, Azis Aladin, Irfan Ibadula, Musa Latife şi Abdula Ismet.

     

    Decembrie 1991, Constanţa. Radio Constanţa - program în limba turcă

    Postul de radio teritorial Radio Constanţa inaugurează un program în limba turcă, cu două zile de emisie pe săptămână. Astfel, în intervalul orar 13.00-13.30 (marţi) şi 13.30-14.00 (miercuri), ascultătorii musulmani - printre care şi mulţi tătari - sunt informaţi în limba lor maternă.