Minoritatea turcă 1992

     

    7-14 ianuarie 1992, România. Recensământul general al populaţiei

    După datele Recensămintelor dintre anii 1930-1992 populaţia turcă din România a înregistrat o scădere majoră de la un număr de 154.772 persoane în anul 1930, la un număr de 14.329 persoane în anul 1956, cu creşteri modeste până la 29.900 mii de persoane în anul 1992, la o pondere de cca. 0,1 % din populaţia totală a României. Numărul celor care în 1992 s-au declarat de naţionalitate turcă a fost mai mare decât a celor care au declarat ca limbă maternă limba turcă cu 1.821 persoane, faţă de recensământul precedent. Astfel, în perioada 1977-1992 a crescut, atât ca număr cât şi ca pondere, populaţia de naţionalitate turcă care a declarat limba turcă ca limba maternă.

     

    13 martie 1992, Constanţa. Conferinţa Uniunii Etnice Turce din România

    Pe data de 7 martie 1992, în sala „Lahovary" din Constanţa, s-au desfăşurat lucrările Conferinţei pe ţară a Uniunii Etnice Turce din România - UETR, la care au luat parte delegaţi din toate filialele judeţului Constanţa, alte filiale din judeţele limitrofe şi numeroşi invitaţi. Peste 500 de persoane au ascultat informarea prezentată de d-na prof. Ruşid Feuzie, în legătură cu activitatea depusă în ultima perioadă de consiliul de conducere UETR, precum şi de alţi membri ai Uniunii. Din cuvântările susţinute, asupra modului în care se gândeşte şi se realizează activitatea acestei Uniuni, cităm: „Străbatem, poate cea mai dificilă perioadă a libertăţii noastre. [...] Dintre comorile care alcătuiesc patrimoniul nostru cultural, cea mai de seamă şi cea mai iubită este limba maternă. Limba turcă face parte din însăşi existenţa noastră. Fără îndoială, un rol esenţial în cultivarea limbii materne revine şcolii. De aceea, deschiderea cursurilor în care şcolarii etnicilor turci pot găsi răspunsuri la multe probleme pe care le ridică astăzi exprimarea cultă turcă, reprezintă înfăptuirea unui deziderat major. În localităţile unde trăiesc şi muncesc etnici turci s-a insistat pentru introducerea învăţământului de limbă maternă turcă la clasele I-VIII. Cu sprijinul Ambasadei şi a Consulatului turc din România, al Ministerului Învăţământului şi al Inspectoratelor şcolare Constanţa şi Tulcea au fost trimişi la iniţiere şi perfecţionare în Turcia un număr însemnat de cadre didactice, precum şi tineri absolvenţi de liceu, pentru ca la întoarcere să poată ajuta comunitatea noastră la împlinirea acestui deziderat". Au urmat discuţiile legate de materialele prezentate. S-a exprimat totalul dezacord cu munca deputatului Amet Hogea, care nu a făcut nimic pentru membrii Uniunii. De asemenea s-au adus critici serioase la adresa unor etnici turci din Bucureşti care au alcătuit o altă organizaţie şi care acum urmăreşte dezbinarea comunităţii. În final, s-a trecut la alegerea noului comitet ce conducere, votat de către cei prezenţi în următoarea alcătuire: dl. Talip Revan - preşedinte, dl. Balgi Ruhan - prim-vicepreşedinte, dl. Memet Etem - vicepreşedinte şi dl. Şaban Bayram - secretar general. Totodată a fost desemnat şi un comitet executiv format din preşedinţii filialelor de judeţe.

     

    5 aprilie 1992, Tulcea. Adunarea unor lideri ai comunităţii turce şi tătare la Prefectură

    În data de 5 aprilie 1992 în sala de conferinţe a Prefecturii Tulcea, din partea comunităţii turce şi tătare din acest judeţ, a avut loc o adunare de lideri fondatori. Au participat: Halil Cadri, Menisa Onal, Huredin Amdi, Nurla Metin, Iusuf Adnan, Ali Nihat, Şucri Erol, Hursit Negeatin, Ibram Iusein, Karim Nesrin, Selim Geavit, Abdula Remzi şi alţii. Această adunare a hotărât în unanimitate înfiinţarea unei organizaţii independente a etniei turco-tătare sub denumirea de Uniunea Democrată Turco - Tătară Musulmană din judeţul Tulcea. Tot în unanimitate a fost numit şi Comitetul de conducere al noii organizaţii, astfel: preşedinte dl. Halil Cadri şi vicepreşedinţi Menişa Onal, Huredin Amdi şi Nurla Metin. În Comitetului de conducere al noii asociaţii au fost aleşi domnii: Iusuf Adnan, Ali Nihat, Şucri Erol, Hursit Negeatin, Ibram Iusein, Karim Nesrin şi Selim Geavit. Secretar a fost numit dl. Abdula Remzi.

     

    5 aprilie 1992, Tulcea. Statutul Uniunii Democrate Turco-Tătare Musulmane din judeţul Tulcea

    În Arhiva Uniunii Democrate Turce din România se păstrează actele originale de înfiinţare a Uniunii Democrate Turco-Tătare Musulmane din judeţul Tulcea, inclusiv Statutul acestei asociaţii. Din text reiese că în data de 01 aprilie 1992 a existat un Comitet de iniţiativă, urmat de o Adunare de constituire în 05 aprilie 1992, după care s-au elaborat obiectivele Statutului, cu predarea documentelor la Judecătoria Tulcea.

     

    15 aprilie 1992, Constanţa. Schimbarea denumirii asociaţiei Uniunii Minoritare Etnice Turce din România

    Judecătoriei Constanţa prin Hotărârea nr. 63 din anul 1992, publică decizia de schimbare a denumirii asociaţiei Uniunii Minoritare Etnice Turce din România în cea de Uniunea Democrată Turcă din România. În temeiul acestei Hotărâri, instanţa menţionează deciziile care s-au luat la Conferinţa naţională a Uniunii Minoritare Etnice Turce din România în data de 7 martie 1992, cu participarea a 35 de reprezentanţi ai Filialelor, care au cerut: schimbarea denumirii asociaţiei şi schimbarea sediului din str. Petru Vulcan nr. 82 din Constanţa în bl. Mamaia nr. 165, modificarea statului asociaţiei. Cererea a fost susţinută la tribunal cu prezenţa d-lui Talip Revan - preşedintele asociaţiei, dl. Memet Etem - vicepreşedinte, dl. Balgi Ruhan - vicepreşedinte, dl. Şaban Bayram - secretar, precum şi membrii: domnii Magit Cocoi Ridvan, Cocoi Seriha, Suliman Şucrie, Ismail Cadri, Ibram Faredin, Fevzie Ruşit, Ismail Chemaledin, Islam Remzi, Iliaz Regep, Mustafa Şefchet, şi alţii. Dar această hotărâre a fost contestată în instanţă de Uniunea Turcă din România cu sediul central în Bucureşti, bd. Nicolaie Grigorescu nr. 23, bloc 79 A, ap. 13, prin sentinţa civilă nr. 308 din 7 septembrie 1992, pronunţată în dosarul nr. 264/PJ/1992. Uniunea Turcă din România cu sediul în Bucureşti a formulat la adresa Uniunii Democrate Turce din România cu sediul la Constanţa o acuzaţie de fracţionism, ceea ce va duce la un nou proces cu amânarea formulării unor hotărâri definitive.

     

    18 mai 1992, Tulcea. Înfiinţarea Uniunii Democrate Turco-Tătare Musulmane din judeţul Tulcea

    Conform Hotărârii Judecătoriei Tulcea nr. 2091 din 18.06.1992, se înfiinţează Uniunea Democrată Turco-Tătară Musulmană din judeţul Tulcea, care dobândeşte personalitate juridică cu sediu în localitatea Tulcea, str. 14 noiembrie nr. 7 şi cu sucursale în localităţile Măcin, Babadag şi Isaccea. Uniunea Democrată Turco-Tătară Musulmană din judeţul Tulcea are un număr de 300 membri fondatori şi un colectiv de conducere format din 12 persoane.

     

    25 mai 1992, Galaţi. Lansare de carte la Galaţi, cu titlul: Monografia oraşului Babadag. Autor Bărbuleanu Constantin Cintian

    La Galaţi, în anul 1992 la Editura Porto Franco a fost lansată lucrarea autorului Bărbuleanu Constantin Cintian, cu titlul Monografia oraşului Babadag, localitate cu semnificaţii istorice pentru istoria turcilor din România.

     

    16 iunie 1992, Constanţa. Bayram în geamiile musulmane din Dobrogea - ecouri în presa locală

    Cu ocazia sărbătorilor de Bayram/Paştele musulman, ziarul Telegraf de Constanţa din data de 16 iunie 1992, a făcut o scurtă prezentare a geamiilor/moscheilor islamice din Dobrogea. Astfel, cea mai veche geamie este cea de la Babadag, urmează cele de la Mangalia, Techirghiol, Medgidia, Tuzla, 23 August, Tulcea, Cernavodă, Bucureşti şi altele. În privinţa geamiilor din Constanţa, Moscheea Mare din piaţa Ovidiu a fost ridicată în anul 1910 după proiectul inginerului român Gogu Constantinescu şi a fost amplasată pe locul unei geamii mai vechi construite în anul 1822 pe timpul sultanului Mahmud al II- lea (1808-1839). Geamia „Hunchiar" din B-dul. Tomis este un alt monument istoric, construit în timpul sultanului Abdul Aziz (1861-1876), între anii 1867-1868.

     

    7 iulie 1992, Tulcea. Publicarea sentinţei civile de înfiinţare a Uniunii Democrate Turco- Tătare Musulmane din judeţul Tulcea

    Uniunea Democrată Turco - Tătară Musulmană din judeţul Tulcea a dobândit personalitate juridică prin sentinţa civilă nr. 2091 din 18.06.1992 a Judecătoriei Tulcea.

     

    16 septembrie 1992, Constanţa. Opţiunea „Iliescu" a preşedintelui Talip Revan al Uniunii Democrate Turce din România - ecouri în presa de opoziţie

    În urma apariţiei d-lui Talip Revan, preşedintele Uniunii Democrate Turce din România la postul naţional de televiziune TVR-1, în cadrul emisiunii Studioul electoral, ziarul local de opoziţie Telegraf de Constanţa, din data de 16 septembrie 1992, a publicat un articol critic. Iritarea reporterului s-a datorat declaraţiei d-lui Talip Revan citată de pe casetă, astfel: „Toţi turcii şi toţi musulmanii din România susţin candidatura d-lui Ion Iliescu la preşedinţia României", care ar fi fost făcută în nume propriu, fără acordul organizaţiei. De asemenea, reporterul aminteşte de faptul că problema Uniunii Democrate Turce este aceea că la această dată mai există o altă organizaţie a turcilor din România - Uniunea Turcă din România cu sediul în Bucureşti (recunoscută oficial prin hotărârea Tribunalului Sector I Bucureşti), condusă de un cercetător al Institutului de Studii Sud-Est Europene, în persoana d-lui Mustafa Ali Memet, domiciliat în Bucureşti. Dl. Mustafa Ali Memet, pe data de 8 august 1992, a convocat la Medgidia un Congres al turcilor din România, dar din cauza destinaţiei banilor această întrunire s-a terminat cu scandal. În acelaşi articol se mai menţionează că, Uniunea Minoritară Etnică Turcă din România a fost înregistrată oficial la Tribunalul Municipal Constanţa în data de 18 martie 1990 cu sediul în Constanţa, b-dul Mamaia nr. 163, la fosta „Şcoală Turcă" din această localitate. De asemenea se mai notează şi faptul că în data de 7 martie 1992, această denumire a fost schimbată într-o nouă denumire: Uniunea Democrată Turcă din România, de către dl. preşedinte Talip Revan şi dl. secretar Şaban Bayram.

     

    14 septembrie 1992, Constanţa. Doamna Fevzie Ruşid, este deputat de Constanţa din partea Uniunii Democrate Turce din România

    În perioada parlamentară 1992-1996, deputată de Constanţa din partea Uniunii Democrate Turce din România fost d-na Fevzie Ruşid, cu activitate permanentă în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. D-na Fevzie Ruşid s-a născut la data de 10 ianuarie 1940 în localitatea Isaccea, jud. Tulcea. Este licenţiată a Facultăţii de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic Constanţa (1975-1979), iar din 1980 a Facultăţii de Filologie, secţia Limbă şi literatură română a Universităţii Bucureşti. Este autoarea unor lucrări cu conţinut metodico-ştiinţific în domeniul pedagogiei. Din 1992 este aleasă deputat de Constanţa reprezentând Uniunea Democrată Turcă din România. În Parlament la Camera Deputaţilor, a fost membră a Grupului minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară. De asemenea, a mai avut şi sarcini de secretară a Comisiei speciale pentru elaborarea de propuneri legislative privind funcţionarea partidelor politice fiind şi membră a Consiliului pentru Minorităţi Naţionale de pe lângă Guvernul României.

     

    2-4 octombrie 1992, Babadag. Simpozion cu tema: 630 de ani de la aşezarea lui Sarî Saltuc Baba în Dobrogea

    În perioada 2-4 octombrie 1992, timp de 3 zile, a avut loc la Babadag un Simpozion cu largă participare de specialişti, împreună cu autorităţi centrale şi locale, pentru aniversarea a 630 de ani de la prima atestare documentară a colonizării turceşti a Dobrogei şi a misionarului musulman Sarî Saltîc Baba, ctitor al acestui oraş. Simpozionul a fost organizat de Uniunea Democrată Turcă, Uniunea Democrată Tătară, Muftiatul Cultului Musulman din România şi Primăria Babadag. [...]