Minoritatea turcă 1993

     

    21 decembrie 1993, Bucureşti. Recursul în anulare deschis de Uniunea Democrată Turcă din România cu sediul la Constanţa, împotriva sentinţei 535/17.03.1993 a Tribunalului Bucureşti, emisă în favoarea Uniunii Turce din România, cu sediul în Bucureşti

    La data de 21 decembrie 1993 s-a încheiat procesul cu o durată de 2 ani dintre Uniunea Turcă din România cu sediul în Bucureşti şi Uniunea Democrată Turcă din România cu sediul în Constanţa, ultima asociaţie obţinând recursul în anulare în favoarea ei, cu o hotărâre definitivă şi irevocabilă asupra dreptului de înfiinţare şi funcţionare în cadrul titulaturii sale.

     

    21 decembrie 1993, Bucureşti. Înfiinţarea Uniunii Democrate Turce din România prin hotărâre judecătorească irevocabilă şi definitivă

    Prin Decizia Curţii de Apel Bucureşti - Secţia IV Civilă, nr. 280 emisă în şedinţa publică din data de 21 decembrie 1993, procesul dintre Uniunea Turcă din România cu sediul în Bucureşti, se închide în favoarea Uniunii Democrate Turce cu sediul la Constanţa. Iar odată cu apariţia acestei Decizii a Curţii de Apel, data de 21 decembrie 1993 devine dată oficială pentru înfiinţarea Uniunii Democrate Turce din România - UDTR. Acest moment este consemnat şi la pag. 11 în lucrarea, cu titlul UDTR - 20 ani de activitate, apărută la Constanţa în Editura Ex Ponto, în anul 2010.

     

    20 martie 1993, Bucureşti. Lansare de carte a autorului Mehmet Ali Ekrem, cu titlul: Relaţiile româno-turce între cele două războaie mondiale

    În Bucureşti, prin Editura Ştiinţifică, a fost lansată cartea: Relaţiile româno-turce între cele două războaie mondiale. Autorul ei, dr. Mehmet Ali Ekrem, este un renumit istoric şi turcolog, profesor universitar la Universitatea Creştina Dimitrie Cantemir din Bucureşti. Lucrarea tratează raporturile României şi Turciei în perioada anilor 1918-1944, din două perspective: pe de-o parte planul relaţiilor bilaterale, şi pe de altă parte, cadrul acţiunilor comune ale statelor europene, cu referire specială la cele din centrul şi sudul Europei, pentru asigurarea securităţii colective şi naţionale, a păcii şi independenţei lor. Cartea cuprinde o bogată bibliografie, cu rezumate în limbile franceză şi turcă.

     

    18 aprilie 1993, Bucureşti. Înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România

    În anul 1993 s-a înfiinţat Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din România/Türk Iş Adamları Derneği-T.I.A.D. ca organizaţie nonprofit, constituită prin hotărâre judecătorească din iniţiativa oamenilor de afaceri turci din România. Firmele membre ale Asociaţiei activează în domeniul aparaturii electrice şi electronice, a produselor chimice şi a maselor plastice, transport, construcţiei de maşini, industriei, comerţ, domeniul financiar-bancar, alimentaţiei, confecţii, turism, construcţii civile şi industriale etc. Din scopurile afirmate în Statutul asociaţiei, menţionăm: să contribuie la dezvoltarea relaţiilor economice, sociale şi culturale dintre Turcia şi România; să determine crearea unui mediu propice dezvoltării posibilităţilor de colaborare între oamenii de afaceri turci si români; să informeze oamenii de afaceri asupra evoluţiei economice a României, asupra completării şi modificării legislaţiei în domeniul economic, financiar, social, atunci când consideră necesar; să ofere consultanţă potenţialilor oameni de afaceri turci şi români care doresc să facă investiţii sau să desfăşoare activităţi comerciale în România; să faciliteze şi să accelereze cooperarea între membrii săi, pe plan economic, social şi cultural; să analizeze problemele de bază cu care se confruntă oamenii de afaceri în activitatea lor investiţională şi comercială, să caute modalităţi de rezolvare a problemelor comune, să colaboreze cu autorităţile şi instituţiile oficiale din Turcia şi România în beneficiul membrilor săi, iar la nevoie să contribuie la soluţionarea acestora etc.

     

    2 mai 1993, Constanţa. Numirea unui nou consul general al Turciei, în persoana domnului Akîn Emregül

    Presa locală din Constanţa salută cu satisfacţie şi urări de succes sosirea la post a noului consul general al Republicii Turcia la Constanţa, în persoana d-lui Akîn Emregül.

     

    14 mai 1993, Constanţa. Vizita lui Yakub Tufan, vicepreşedinte al Diasporei Musulmanilor din Europa, în România

    Cu ocazia Kurban Bayramului (a Crăciunului musulman), dl. Talip Revan, preşedintele Uniunii Democrate Turce din România - UDTR, l-a invitat la Constanţa pe dl. Yakub Tufan, vicepreşedintele Diasporei Musulmanilor din Europa, asociaţie cu sediul în Köln - Germania, pentru a asista în România la manifestările prilejuite de acest eveniment religios. Domnia Sa, împreună cu o delegaţie UDTR condusă de către dl. Talip Revan, a fost primită de Nicolae Moga, subprefect al judeţului Constanţa. Cu ocazia sărbătorilor de Bayram, dl. Yakub Tufan a oferit musulmanilor berbeci pentru sacrificare în toate cele 39 de sate constănţene cu locuitori turci, pentru ca fiecare familie să-şi poată respecta tradiţia. De asemenea, a menţionat că pe viitor se intenţionează şi semnarea unui protocol în vederea derulării de contracte economice, culturale, sociale şi turistice.

     

    6 iunie 1993, Constanţa. Minoritatea turco-tătară din Constanţa a organizat o serbare pentru orfanii români - ecouri în presa locală

    Ziarul Telegraf de Constanţa, din data de 9 iunie 1993, a publicat pe prima pagină un eveniment local, cu titlul: Minoritatea turco-tătară a organizat o serbare pentru orfanii români!!!. Evenimentul a avut loc la Casa de Copii din Constanţa în data 6 iunie 1993. De Ziua Copilului, câteva ansambluri de muzică şi dans turco-tătar, cu aportul material al sponsorilor din partea firmelor At-Komexim-S.R.L., Sanej-S.R.L., Topkapi-S.R.L. şi Dimos-S.R.L., au oferit un spectacol pentru cei 140 de copii orfani ai leagănului constănţean.

     

    19 august 1993, Medgidia. Reînfiinţarea după 40 de ani a Seminarului Teologic Musulman

    Ziarul Cuget Liber, din data de 19 august 1993, consemnează în premieră faptul că la solicitarea Comunităţii musulmane din România, Ministerul Învăţământului şi Secretariatul de Stat pentru Culte, începând cu anul şcolar 1993-1994, şi-au dat acordul pentru înfiinţarea unui Seminar Teologic Musulman la Medgidia, după 40 de ani de la desfiinţarea sa. Această nouă unitate şcolară va avea un profil uman, cu o programă de învăţământ pentru studiul limbii turce şi al religiei musulmane. Durata studiilor este de patru ani. Înscrierea candidaţilor, s-a făcut iniţial la Liceul Nicolae Bălcescu din Medgidia, cursurile urmând a se desfăşura în fostul internat al acestui liceu. Elevii declaraţi admişi în sesiunea anului 1993 la alte licee, care vor să urmeze cursurile Seminarului teologic musulman, vor susţine un nou examen de admitere, iar în caz de nereuşită pot reveni la liceele unde au reuşit iniţial la admitere. Pentru această unitate de învăţământ, Comunitatea musulmană din România se obligă să asigure profesorii pentru predarea disciplinelor de specialitate, respectiv religie musulmană şi limbă turcă, prin angajarea unor cadre cu studii corespunzătoare, urmând ca Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa să opereze o delegare de cadre didactice pentru predarea disciplinelor de Istorie, Limbă şi literatură română.

     

    11-12 septembrie 1993, Turcia. Vizita de lucru a lui Ion Iliescu, preşedintele României

    În perioada 11-12 septembrie 1993, a avut loc o vizită de lucru, în Turcia, a preşedintelui Ion Iliescu. Din această delegaţie au mai făcut parte şi deputaţii comunităţilor turcă şi tătară din România, prin d-na Fevzie Ruşid şi dl. Tahsin Gemil. După două zile de convorbiri au fost semnate documente privitoare la interconectarea reţelei energetice, telefonice, a transporturilor rutiere, maritime şi aeriene. Pe parcursul programului vizitei, convorbirile de natură politică au deţinut un loc important. S-a făcut un schimb detailat de opinii pentru o soluţie paşnică în Bosnia, faţă de care preşedintele Demirel l-a informat pe preşedintele Iliescu asupra intenţiilor musulmanilor bosniaci de a continua negocierile de la Geneva, Turcia fiind principalul aliat politic şi material al preşedintelui Alija Izetbegovici, refugiat la acea dată cu familia în Turcia. În context, partea turcă a apreciat pozitiv modul cum a fost rezolvată problema minorităţilor naţionale din România, cu referire specială la minorităţile turcă şi tătară. În ultima parte a vizitei au fost semnate importante documente privitoare la schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de prietenie, cooperare şi bună vecinătate între România şi Turcia, Acordul pentru desfiinţarea reciprocă a vizelor de călătorie, precum şi de înfiinţare a unui Consulat Onorific la Izmir.

     

    6 octombrie 1993, Constanţa. Vizita în România, cu întâlniri la Constanţa, a d-lui Hussamettin Cindorük preşedintele Parlamentului turc şi al Adunării Parlamentare pentru Cooperare Economică în zona Mării Negre - ecouri în presa locală

    Miercuri, 6 octombrie 1993, ziarul Cuget Liber din Constanţa a consacrat un amplu articol delegaţiei turce formată din domnii: Hussamettin Cindorük - preşedintele Marii Adunări Naţionale a Turciei şi preşedinte al Adunării Parlamentare a Cooperării economice a Mării Negre, împreună cu domnii consilier Dogan Alpan, consilier Sener Ozdemir, consilier Mehmed Yalcinkaya, delegaţie însoţită de dl. Iaman Başkut - ambasador al Turciei la Bucureşti, sosită în ţară ca răspuns la invitaţia Parlamentului Românie. Această delegaţie a constatat îmbunătăţirea generală a relaţiilor româno-turce şi a purtat discuţii în sala ovală a Prefecturii Constanţa cu prefectul, subprefectul judeţului, primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa. La discuţii au mai participat delegaţi ai comunităţilor locale turce şi tătare, ai oamenilor de afaceri turci din România cu activităţi comerciale în oraşul Constanţa. De ambele părţi s-a făcut o prezentare a posibilităţilor de cooperare, în final conturându-se reale condiţii de amplificare a eforturilor economice, culturale şi ştiinţifice. Dl. Muslim Şahanoglu, reprezentant al oamenilor de afaceri turci din România, a scos în evidenţă faptul că datorită numărului mare al turcilor, oameni de afaceri, din Constanţa, este necesară şi deschiderea unui colegiu pentru copiii acestora. După convorbirile oficiale, delegaţia turcă a vizitat lăcaşuri de cult musulman din Dobrogea, Muzeul de Arheologie Constanţa şi staţiuni de pe litoral.