Minoritatea turcă 1995

     

    7 martie 1995, Bucureşti. Întâlnire între Ion Iliescu, preşedintele României, şi Suleyman Demirel, preşedintele Republicii Turcia

    La Bucureşti a avut loc cea de-a patra întâlnire din ultimii 2 ani, dintre dl. Ion Iliescu, preşedintele României şi dl. Suleyman Demirel, preşedintele Republicii Turcia. La plecarea din ţară în urma vizitei făcute în România, dl. preşedinte Suleyman Demirel a dat următoarea declaraţie: „În cei doi ani care s-au scurs, noi ne întâlnim pentru a patra oară, şi consider că acest dialog la nivel înalt este deosebit de valoros din punct de vedere al relaţiilor noastre bilaterale. Există probleme importante care privesc îndeaproape ţările noastre, interesele ţărilor noastre. Un aspect îl reprezintă dezvoltarea continuă a relaţiilor noastre bilaterale şi, al doilea aspect, noi suntem hotărâţi, ca în cadrul organizaţiei pentru dezvoltarea economică a zonei Mării Negre pe care dorim să o dezvoltăm, să transformăm Marea Neagră într-o mare a păcii şi colaborării. Suntem, de asemenea, hotărâţi să şi protejăm Marea Neagră. Suntem îngrijoraţi în legătură cu Balcanii: sunt evenimente importante care au loc aici. Domnul Preşedinte, desigur, că are o serie întreagă de probleme deosebit de adânci privind această situaţie. Şi voi discuta, împreună cu domnul Preşedinte, aspecte privind colaborarea noastră bilaterală în zona în care ne aflăm şi colaborarea în zona Mării Negre. Doresc să transmit poporului român sentimentele mele de stimă şi să-i urez succes. Vă mulţumesc".

     

    15 martie 1995, Bucureşti. Apare lucrarea Comisiei Naţionale pentru Statistică despre rezultatele recensămintelor din 7-14 ianuarie 1992

    În luna martie 1995 apare lucrarea Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor -1992 cu date ordonate pe Structura etnică şi confesională a populaţiei, în care totalul turcilor din România era de 29.800 de persoane (vezi detaliile la 7-14 ianuarie 1992).

     

    18 martie 1995, Constanţa. Schimbarea siglei Uniunii Democrate Turce din România

    Proces-verbal nr. 53, încheiat la data de 18.03.1995. În urma şedinţei din data de 18.03.1995, s-a hotărât prin votul unanim al participanţilor: Comitetul Director şi al preşedinţilor de filiale schimbarea siglei şi a ştampilei Uniunii Democrate Turce din România. Se anexează la acest proces-verbal copii de pe vechile şi noile sigle şi ştampile ale Uniunii. Semnează: Osman Fedbi - preşedinte, Asan Murat prim-vicepreşedinte, Cherim Suria - vicepreşedinte, Bayram Şaban - secretar general, Abdula Ghiulten - membru, Memet Etem - membru, Suliman Sezai - membru, Islam Remzi - membru, Iliaz Regep - membru, Cantaragi Zeitin - membru, Cocoi Magit - membru, Feizi Amet - membru, Isa Nail - membru, Mustafa Şefchet - membru, Ferat Rami - membru, Cocoi Seriha - membru, Ali Reşat - membru, Abdula Şefchet - membru, Ruşit Feuzie - deputat.

     

    15 mai 1995, Bucureşti. Înfiinţarea la Bucureşti a Camerei de Comerţ şi Industrie România-Turcia

    În anul 1995 la iniţiativa d-lui Tamer Atalay, împreună cu alţi oameni de afaceri români şi turci, s-a înfiinţat în Bucureşti, Camera de Comerţ şi Industrie România-Turcia ca asociaţie neguvernamentală de interes public, independentă, apolitică şi nonprofit, în conformitate cu prevederile Legii 139/1990 cu scopul principal de intensificare a activităţilor de cooperare economică între cele două ţări.

     

    1 iunie 1995, Constanţa. Apare primul număr al revistei Uniunii Democrate Turce din România cu denumirea Hakses/Vocea autentică

    În iunie 1995 apare primul număr al ziarului Hakses sub direcţia şi redacţia d-lui Emin Atila. Ziarul are un format obişnuit, de 8 pagini cu rubricile: social-politic, eveniment, învăţământ, cultură, artă şi tradiţie, religie, magazin şi pagina pentru copii. Iată ce scria dl. Emin Atila, redactorul-şef de atunci: „Dorim să reînnodăm o tradiţie publicistică datând din 19.10.1896, prin apariţia ziarului Şark - Orientul scrisă din entuziasmul unor confraţi. Cu Hakses sperăm să reaprindem făclia ce va lumina etnia noastră. Prin intermediul lui intenţionăm să formăm ziarişti, mai cu seamă tineri, adevărate caractere şi talente puse în slujba etniei, capabile să preia şi să predea ştafeta pentru a fi dusă la nesfârşit". Viaţa ziarului şi-a continuat cursul firesc având ca directori preşedinţii filialelor din ţară ai Uniunii Democrate Turce din România, la acea dată domnii: Osman Fedbi, Balgi Ruhan, Asan Murat, Iusein Ibram, Ibram Nuredin şi din nou Osman Fedbi în zilele noastre. Cu timpul, colectivul redacţional al ziarului s-a extins cu redactorii-şefi: Emin Atila, Gulten Abdula, Nuredin Ibram şi Ervin Ibraim, împreună cu redactorii Emin Emel, Emin Inci, Cantargi Zeitin, Ibraim Ibram, Bediha Cocoi, Asan Nermin, Asan Murat, Feizi Aisel, Molali Neriman, Ismail Daud, Asan Nilgun, Subihan Iomer, Ilmia Suleyman, Ibraim Nurgean, Veli Firdes, Buracai Minever şi alţii.

     

    20 iulie 1995, Constanţa. Interviu cu Osman Fetbi pe tema înfiinţării unui Liceul de limbă turcă şi religie musulmană la Medgidia

    În cadrul comunităţii turce problemele de religie şi limbă maternă au fot dintotdeauna o preocupare permanentă. După anul 1990 s-au făcut demersuri de organizare a unei instituţii de învăţământ la nivel de Liceu. Din partea Uniunii democrate Turce din România o persoană avizată în aceste eforturi este dl. preşedinte Osman Fetbi, care a acordat un interviu. Osman Fetbi arată, că acest subiect a intrat în atenţia conducerii încă din 1992. El fost un subiect activ şi în mandatul d-nei deputat Fevzie Ruşit din perioada 1992-1996. Dar dezbateri mai ample cu mai multe runde de convorbiri s-au conturat abia după anii 1994-1995. De exemplu, o dezbatere importantă cu participanţi din România şi Turcia a fost în data de 11 iulie 1995 la Medgidia. O problemă distinctă a fost numirea, formarea, salarizarea şi perfecţionarea cadrelor didactice de specialitate. La acest punct s-a convenit ca salarizarea lor să fie aceeaşi cu cea a cadrelor de specialitate româneşti, la nivel de studii şi vechime echivalentă. Iar partea turcă a oferit posibilitatea unor cursuri periodice de perfecţionare. Pe teme administrative, s-a convenit ca directorul liceului să fie ales din cadrul minorităţilor turcă şi tătară din România, confirmat de conducerea învăţământului preuniversitar din Ministerul Educaţiei şi Învăţământului din România. De asemenea, Liceul M. K. Atatürk poate avea şi un director adjunct recomandat şi salarizat de partea turcă, confirmat de Inspectoratul Şcolar Constanţa. Iar toate aceste aspecte urmând a fi cuprinse într-un Protocol pentru deschiderea Liceului M. K. Atatürk. Protocolul de inaugurare a Liceului Atatürk a fost semnat după trei zile, pentru că toată partea de întocmire s-a stabilit la masa rotundă din 11 iulie 1995. Semnarea acestui Protocol a avut loc la Ministerul Educaţiei şi Învăţământului din Bucureşti, în prezenţa d-lui ministru Liviu Maior şi a d-lui Yaman Başcut, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti.

     

    5 septembrie 1995, Ankara. Protocol pentru reparaţia monumentelor istorice turco-islamice din oraşul Babadag

    În data de 5 septembrie 1995, între miniştrii de externe ai Turciei şi României a fost semnat la Ankara documentul cu titlul:„Protocol pentru reparaţia monumentelor istorice turco-islamice din oraşul Babadag, judeţul Tulcea, România". Proiectele acestei operaţiuni de restaurare a Geamiei Gazi Ali Paşa, ale monumentul funerar Gazi Ali Paşa şi a Casei Imamului din acelaşi perimetru, au fost pregătite de Direcţia Generală a Monumentelor Istorice Naţionale din cadrul Ministerului Culturii din România şi predate părţii turce. (După restaurare, Complexul muzeal şi bisericesc al Geamiei Gazi Ali Paşa din Babadag, cu monumentul funerar al lui Gazi Ali Paşa şi Casa Imamului, au intrat în folosinţa şi administraţia Muftiatului Cultului Musulman. Inaugurarea acestei restaurări a avut loc în ziua de vineri 4 decembrie 1998, în prezenţa preşedintelui Republicii Turcia, dl. Suleyman Demirel, a Ministrului Culturii şi Cultelor din România, dl. Ion Caramitru, împreună cu alte autorităţi locale).

     

    1 noiembrie 1995, Medgidia. Înfiinţarea Liceului Pedagogic şi Teologic „Mustafa Kemal Ataturk" la Medgidia

    În anul 1995, prin adoptarea primei forme a Legii învăţământului cu aplicare şi pentru minorităţile naţionale din România, precum şi prin încheierea la Bucureşti a unui Protocol pe teme de învăţământ între România şi Turcia, s-a înfiinţat la Medgidia Liceul Pedagogic şi Teologic „Mustafa Kemal Ataturk". Noua formă de şcolarizare a schimbat şi a modernizat orientarea vechiului Seminar Musulman de la Medgidia. Primul director al acestui liceu a fost dl. Şaip Meneveli. De asemenea, pentru încheierea şi promovarea acestui Protocol româno-turc un rol important l-a avut conducerea Uniunii Democrate Turce de la Constanţa - UDTR, prin dl. preşedinte Osman Fedbi şi primul preşedinte al Comisiei de învăţământ UDTR, dl. Asan Murat, care a avut o contribuţie majoră la formarea învăţământului de limbă turcă din România, de după anul 1990.