Minoritatea turcă 1998

     

    8 ianuarie 1998, Constanţa. Seminarul Organizaţiei de Tineret - Atatürk pe Teme privind Reforma Învăţământului

    În programul pe luna ianuarie a Organizaţiei Tineretului Turc Atatürk, a fost cuprins şi un Seminar privitor la Reforma Învăţământului din România. Au fost invitate personalităţi de renume din comunitate precum prof. conf. dr. Ibram Nuredin - şeful Departamentului Arte din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, conf. univ. Memet Faruk de la Institutul de Marină Civilă din Constanţa, prof. Asan Murat - prim-vicepreşedinte al Uniunii Democrate Turce din România, d-na Amet Nermin - prof. de limba română la Liceul Năvodari. Manifestarea s-a desfăşurat la sediul central din Constanţa al Uniunii Democrate Turce din România. Participanţii, elevi şi studenţi, au fost interesaţi de tema seminarului punând numeroase întrebări privitoare la modul de aplicare a reformei învăţământului în România. În plus, la propunerea elevilor şi studenţilor, profesorii au acceptat rugămintea acestora de a oferi cursuri gratuite de limbă română şi matematică pentru admiterea la licee şi facultăţi.

     

    15 ianuarie 1998, Ankara. Aniversare a patru decenii de turcologie în familia prof. dr. Enver Mahmut şi a d-nei dr. Nedret Mahmut din Constanţa

    Revista „Kârâm/Crimeea", cu apariţie lunară la Ankara, din luna ianuarie 1998, nr. 22, anul 6, la pag. 33-34 publică o comemorare a prof. dr. Enver Mahmut şi a d-nei. dr. Nedret Mahmut din Constanţa, pentru îndelungata lor activitate în domeniul cercetării turcologice. Prin calitatea sa de fondator şi de prim-profesor specialist al Secţiilor de Turcologie în România, la Universităţile din Bucureşti (1958) şi „Ovidius" din Constanţa (1991), prof. dr. Enver Nedret a contribuit la formarea unui număr mare de specialişti. Începând din anul 1958, împreună cu soţia sa, d-na Nedret Mahmut, colindând pas cu pas meleagurile dobrogene unde locuiesc în mase compacte turcii din România, au cules nestematele valori ale graiurilor, precum şi infinit de bogatele comori populare de aici, valorificându-le sub aspectul ştiinţific, pentru ca apoi, bazându-se pe aceste materiale, să obţină titlurile ştiinţifice pe care şi le merită astăzi. Pentru că au cerut în mod insistent aprobarea de a se reînfiinţa şcolile cu predare în limba turcă, închise în întregime în anul 1959 (inclusiv a secţiei de limbă tătară din cadrul Universităţii din Bucureşti, amputată în anul 1974), ca şi de apariţie a unui organ de presă în limba turcă, precum şi din cauza unor invidii, au fost îndepărtaţi de la catedră, fiind transferaţi pe posturi de cercetători auxiliari de filolog, mai întâi la Institutul de lingvistică, iar apoi la Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu".

     

    28 februarie 1998, Galaţi. Forum Naţional Interetnic al Tineretului

    Municipiul Galaţi a fost timp de două zile gazda Primului Forum Interetnic al Tinerilor din România. Această întâlnire s-a desfăşurat sub egida toleranţei, a cunoaşterii şi a tinereţii având ca moto cuvintele unui mare poet turc din sec. XIII, Yunus Emre: „Veniţi dar să ne cunoaştem/În bună pace să trudim/Şi să iubim, iubiţi să fim/Căci lumea noi n-o moştenim". Concepută de Filiala Galaţi a Uniunii Democrate Turce din România şi Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, patronată spiritual de Consiliul Judeţean Galaţi, această reuniune a fost un bun început pentru înfiinţarea de noi organizaţii pentru tineret.

     

    4 martie 1998, Constanţa. Aniversarea lui Balgi Ruhan, preşedintele Uniunii Democrate Turce din România

    Revista Hakses/Vocea Autentică din luna martie 1998, a publicat un interviu al d-lui Balgi Ruhan, preşedintele Uniunii Democrate Turce din România. Dl. Balgi Ruhan s-a născut la 14 februarie 1956 la Amzacea, jud. Constanţa, cu studii gimnaziale şi liceale la Constanţa. Este absolvent al Şcolii de Maiştri Termişti. După absolvirea acestei şcoli, din anul 1983 a lucrat ca maistru la Centrala Palas de Căi Ferate. După revoluţia din decembrie 1989, când pentru românii şi turcii din România s-au deschis noi orizonturi, noilor generaţii de turci le-a revenit misiunea menţinerii, conservării şi transmiterii tradiţiilor culturale, religioase ale comunităţii lor. Astfel, Balgi Rugan, în anul 1990, a fost în grupul membrilor fondatori ai Uniunii Democrate Turce din România - UDTR. Între anii 1990-1992 a ocupat funcţia de secretar general al UDTR, între 1992-1994 a ocupat funcţia de director adjunct cu merite deosebite în formarea a 36 de filiale ale Uniunii Turce, iar în perioada 1994-2000 a fost ales preşedintele Uniunii Democrate Turce din România. La nivelul Departamentului pentru Minorităţi Naţionale, într-o şedinţă extraordinară, meritele sale au fost recunoscute, când în anul 1997 a fost declarat ca „an al turcilor" de către acest Departament pentru bogata activitate desfăşurată sub conducerea lui. Tot prin efortul său, Uniunea Democrată Turcă a obţinut prin donaţie un microbuz Volkswagen de la Centrul islamic din Germania şi un autoturism marca Dacia, de la preşedintele Turciei, dl. Suleyman Demirel, în toamna anului 1997, în cursul vizitei sale în România. În privinţa relaţiilor dintre comunitatea turcă şi tătară, dl. Balgi Ruhan a subliniat necesitatea eliminării unor confuzii. Astfel, între Uniunea Democrată Turcă şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, sunt o serie de diferenţe de descendenţă, bine cunoscute între aceste comunităţi. Uniunea Democrată Turcă este în descendenţă directă a turcilor anatolieni şi mai apoi otomani, pe când în Uniunea Tătarilor Musulmani sunt descendenţi ai tătarilor crimeeni, chiar dacă în acelaşi timp şi ei fac parte din familia mai largă a popoarelor turanice. Iar colaborarea dintre cele două Uniuni, respectiv cu dl. Sali Negeat noul preşedinte al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani, este foarte bună, fiecare având libertatea de exprimare şi de conservare a propriilor valori culturale. Alte confuzii trebuiesc înlăturate cu privire la faptul că mulţi cetăţeni cred că uniunile etnice minoritare sunt partide politice. În precizările dl. Balgi Ruhan a notat faptul că în conformitate cu statutului de funcţionare al Uniunii Turce, ca şi în statutul celorlalte uniuni etnice din România, acestea sunt organizaţii nonguvernamentale, care doar în timpul alegerilor participă la campania electorală ca orice partid politic. În acest fel, a adăugat dl. Balgi Ruhan, se poate spune despre comunitatea turcă că ea reprezintă un factor de stabilitate în zona pe care o populăm, fapt valabil atât pentru noi, pentru majoritate, cât şi pentru celelalte minorităţi locale.

     

    15 martie 1998, Medgidia. Olimpiada de limbă şi literatură turcă, faza naţională. Lista premianţilor

    În luna martie 1998 a trecut la faza naţională prima Olimpiadă de limbă şi literatură turcă din România. Ca locul de desfăşurare al Olimpiadei a fost ales Liceul de Pedagogie şi Teologie Musulmană Kemal Atatürk din Medgidia, acest liceu fiind cunoscut pentru multiplele posibilităţi oferite elevilor absolvenţi, cât şi pentru calitatea procesului de învăţământ din cadrul său. Ca orice olimpiadă, concursul a reprezentat o adevărată sărbătoare a spiritului literar, în care dorinţa de competiţie a participanţilor a dat speranţe, atât profesorilor, cât şi comunităţilor turcă şi tătară, de faptul că limbă maternă turcă va câştiga an de an tot mai mulţi doritori de învăţare. Desigur, toţi profesorii recunosc că atunci când limba maternă va fi considerată disciplină obligatorie de studiu, atunci rezultatele copiilor noştri vor putea fi mult mai bune, iar limba maternă îşi va primi locul meritat în sistemul nostru de învăţământ. În cea de-a treia şi ultima zi a Olimpiadei a avut loc momentul de premiere. Printre invitaţii acestui moment s-au numărat dl. Ergun Ulku - consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, prof. Namik Kemal Yildiz, prof. univ. dr.Ibram Nuredin, prof. univ. dr. Mirela Ştefănescu de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, preşedinţii Uniunilor Turcă şi Tătară prin domnii Balgi Ruhan şi Sali Negeat, d-na Abdula Ghiulten din partea ziarului Hakses, alte oficialităţi locale şi cadre didactice. S-au acordat premii atât din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, din partea Uniunilor etnice turcă şi tătară, cât şi din partea Ministerului Cultelor din Turcia.

     

    20 martie 1998, Constanţa. O prezentare a Nevruzul, străveche sărbătoare islamică de primăvară

    Nevruz este poate cea mai veche sărbătoare a primăverii. În limba persană, nev înseamnă nou, iar ruz înseamnă zi. Dacă aruncăm o privire asupra dicţionarelor găsim diferite corespondenţe ale cuvântului nevruz, astfel: în latină există neo, în greacă - neos, în germană - neue, în rusă - novi, în bulgară - nova, în ciuvaşă - noraz şi altele. Aceste corespondenţe demonstrează universalitatea acestei sărbători pe o mare întindere geografică. [...]

     

    1 aprilie 1998, Bucureşti. O declaraţie de intenţii a CMN pentru echivalarea diplomelor obţinute de studenţii trimişi la burse în ţările mamă

    În urma discuţiilor repetate din cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale, la Plenara din data de 1 aprilie 1998 a acestui organism, a fost adoptată în unanimitate, o declaraţie de recunoaştere a studiilor şi echivalare a diplomelor obţinute de cei trimişi la burse în ţările-mamă. Această declaraţie este ecoul solicitărilor din partea Uniunii Democrate Turce din România, formulată în decembrie 1997 la care au aderat toate cele 17 organizaţii membre ale Consiliului, problema fiind general-valabilă. Textul declaraţiei: „ [...] Considerăm că acum când sistemul românesc de educaţie se află în plin proces de modernizare şi de apropiere de standardele europene, este posibilă trecerea de la dosarul individual la proceduri instituţionalizate de echivalare. Acolo unde programele de studiu coincid este posibilă o echivalare automată, iar acolo unde sunt necesare examene de diferenţa dorim să se stabilească termene şi proceduri clare de susţinere. Solicităm totodată impulsionarea negocierilor pentru încheierea acordurilor bilaterale în domeniul învăţământului crearea comisiilor mixte în baza acestor acorduri şi intrarea efectivă în atribuţii a celor existente. Este neapărat necesar în opinia noastră, ca aceste comisii să includă şi reprezentanţi ai minorităţilor interesate [...]".

     

    11 iunie 1998, Constanţa. Lansarea de cărţi ale autorului Nuredin Ibram, cu titlurile: „Repere de viaţă spirituală" şi „Comunitatea musulmană din Dobrogea"

    Cu sprijinul Uniunii Democrate Turce din România, este lansată cartea profesorului univ. dr. Nuredin Ibram, cu titlul: Comunitatea Musulmană din Dobrogea. Repere de viaţă spirituală, la Editura Ex-Ponto, Constanţa, 1998. În prefaţa lucrării, autorul afirmă la pag. 5, următorul Credo: „Având un profil multietnic şi multicultural, în Dobrogea s-a conturat un model interetnic, o pace socială, un mod de viaţă bazat predominant pe toleranţă, respect şi bună înţelegere. [...] Minoritarii turci şi tătari, populaţie de confesiune islamică, aşezaţi, prin voia sorţii, de secole în Dobrogea, formează astăzi a treia comunitate a ţării, ca număr, după comunitatea maghiară şi germană. Etnicii turci şi tătari trăiesc în proporţie de 90% în Dobrogea, îndeosebi în judeţele Constanţa şi Tulcea. Alte segmente ale acestei populaţii se găsesc în Bucureşti, Brăila, Galaţi, Orşova, Turnu Severin. Dar, credem, că nu există colţ al ţării unde să nu găsim etnici turci, îndeosebi cu pregătire medie şi superioară, pe care destinul şi profesia i-a obligat să trăiască departe geografic, de viaţa comunităţii. Minoritarul turc, chiar dacă nu a avut acces la înalte demnităţi în statul român, a fost şi a rămas un ministru al bunelor relaţii cu românul-vecin, prieten şi sfătuitor - pe care 1-a respectat întotdeauna, sprijinindu-se pe acesta, îndeosebi în timpurile de restrişte comună [...]".

     

    8 iulie 1998, Bucureşti. Programa de limbă şi literatură turcă pentru clasele I-XII, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului

    Ministerul Educaţiei şi Învăţământului prin O.M. nr. 4140/8.07.1998, aprobă lucrarea: Programa de limbă şi literatură turcă pentru clasele I-XII, întocmită de: Neriman Hasan, Ene Memedemin Ulgean şi Mehmet Kırmızıgül.

     

    8 iulie 1998, Bucureşti. Programa de religie islamică pentru clasele I-XII aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului

    Ministerul Educaţiei şi Învăţământului prin O.M. nr. 4158/19.10. 1998, aprobă lucrarea: Programa de religie islamică pentru clasele I-XII, întocmită de: Neriman Hasan, Cemal Tosun, Recai Dogan şi Dinci Hasan.

     

    8 august 1998, Bucureşti. Ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr. 4140 din 08.07.1998 cu privire la programele şcolare de limbă şi literatură turcă

    În data de 08.07.1998, dl. Andrei Marga, Ministrul Educaţiei Naţionale a emis Ordinul nr. 4140 din 08.07.1998, contrasemnat de director general László Murvai şi director Cristian Cosmatu, privitor la programele şcolare de limbă turcă din România, la modul următor: „În baza Legii nr.84/1998. art. 120. alin.(4), în conformitate cu Ordinul Ministrului nr. 3987/ 06.06.1998, în vederea asigurării coerenţei sistemului curricular prin consultarea Comisiei Naţionale de limbă turcă, au fost elaborate Programele de limbă turcă pentru clasele I-XII. Plecând de la această premisă, în baza reglementărilor în vigoare, Ministrul Educaţiei Naţionale dispune: Art. l. Se aprobă programele de Limbă turcă pentru clasele I-XII. Art.2. Programele aprobate prin prezentul ordin vor intra în vigoare începând cu anul şcolar 1998/1999. Art.3. Direcţia Învăţământ Lb. Germană şi Alte Limbi va răspunde de multiplicarea şi difuzarea în reţea a pachetului Programelor de Limbă turcă pentru clasele I-XII".

     

    15 august 1998, Constanţa. Comentarii la Proiectul Legii Cultelor din România, aflat în dezbatere publică în anul 1998. Opinii din partea Uniunii Democrate Turce din Constanţa

    Privitor la tema libertăţilor religioase din România de după 1990, ziarul Hakses din luna august 1998 face câteva comentarii la noul proiect de Lege a cultelor. În acest proiect, Statul român recunoaşte ca zile de sărbătoare religioase nelucrătoare: Crăciunul - două zile; Paştele  - a doua zi; Rusaliile - a doua zi; Botezul Domnului, Înălţarea Domnului, Adormirea Maicii Domnului, şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, după tradiţia cultului respectiv, iar pentru celelalte culte ne-creştine, sărbătorile mari ale acestora prevăzute în statut (art. 28). Cultele religioase pot folosi, în manifestările şi activitatea lor internă, limba maternă a credincioşilor. Corespondenţa oficială a Cultelor religioase cu Statul se va face în limba română (art. 32). Producerea şi valorificarea obiectelor şi a bunurilor necesare activităţii de cult nominalizate potrivit Legii nr. 103/1992 sunt scutite de impozite. Donaţiile sub orice formă, primite din străinătate de către cultele religioase vor fi scutite de la plata taxelor vamale în condiţiile respectării reglementărilor legale în vigoare, privind traficul vamal de import al României, iar donaţiile din ţară sunt scutite de plata taxelor de timbru. Cultele religioase care au instituţii cu caracter caritativ (cantine, cămine pentru bătrâni) şi care acordă asistenţă medicală şi medicamente gratuit, alimente, îmbrăcăminte etc. sunt scutite de impozit pe venitul realizat destinate susţinerii operelor de binefacere (art. 57). Slujitorii cultelor religioase, personalul tehnico-economic de specialitate si administrativ, precum si angajaţii unităţilor de învăţământ aparţinând cultelor recunoscute, sunt salarizaţi de la bugetul de stat conform normelor legale în vigoare. Cultele religioase care nu primesc salariul de la stat pot salariza personalul lor şi din fonduri proprii de salarizare (art. 58). Salariaţii cultelor ale căror Case de pensii s-au integrat în sistemul asigurările sociale de stat vor fi pensionaţi potrivit legii pensiilor de stat, iar cei ai cultelor care dispun de Case de pensii independente, se vor pensiona corespunzător normelor proprii. Condiţiile de pensionare vor fi stabilite de fiecare cult în parte. (art. 59). Personalul hirotonit care aparţine cultelor religioase recunoscute este scutit de îndeplinirea serviciului militar (art. 74). Cetăţenii care pe motive religioase, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme, execută serviciul alternativ, potrivit Legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Modul de executare a serviciului alternativ, se stabileşte printr-un ordin al Ministerului Apărării Naţionale (art. 75). În baza prezentei legi, terenurile, bunurile mobile, imobile precum şi bunurile cooperativizate sau cedate forţat, care au aparţinut cultelor religioase şi de care au fost deposedate în mod ilegal şi abuziv, începând cu anul 1945, se vor restitui proprietarilor de drept ai acestora. În cazul în care bunurile respective nu vor putea fi restituite în natură, în cazul în care ele nu mai există în prezent, organizaţia deţinătoare sau ierarhic superioară va asigura despăgubiri echivalente în valoarea la zi a bunului dispărut.

     

    1 noiembrie 1998, Constanţa. Conferinţă Naţională a Uniunii Democrate Turce din România pe anul 1998

    Anual, Uniunea Democrată Turcă din România reuneşte o Conferinţă Naţională care are ca scop prezentarea dării de seamă a activităţilor realizate pe o perioadă de un an de zile. Conform ordinii de zi, domnul Balgi Ruhan - preşedintele UDTR, a prezentat darea de seamă urmată de discuţii. Dezbaterile purtate au demonstrat că activitatea Uniunii şi a filialelor sale s-a dovedit pentru anul 1998 ca fiind foarte bună. Cele cinci comisii ale Uniunii au subliniat rolul lor în această activitate. Comisia de religie, având ca preşedinte pe dl. Islam Remzi şi-a arătat nemulţumirea pentru că multe probleme propuse pentru acest an, nu s-au rezolvat. Una din ele este legată de construcţia noii geamii din cartierul Kumruk Mahallesi pentru care nu s-au găsit fonduri suficiente pentru continuarea construcţiei. Au fost prezentate şi câteva din problemele din teritoriu unde nu s-a realizat o colaborare mai bună cu comitetele geamiilor din localităţile respective. D-ra Neriman Molali, preşedinta comisiei de învăţământ, a subliniat în raportul său necesitatea susţinerii obligativităţii limbii materne de către toate organizaţiile minoritare pe baza Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale emis în acest scop. De asemenea a punctat stadiul în care se află situaţia recunoaşterii diplomelor pentru studenţii Uniunii Turce din România trimişi la studii în Turcia, pe bază de burse unilaterale (numai din partea statului turc). D-na Gulten Abdula, preşedinta comisiei de cultură, a apreciat faptul că activităţile desfăşurate în anul 1998 şi-au atins scopurile propuse şi s-au bucurat de o participare deosebită din partea oficialităţilor de resort. La faptul că numărul publicaţiilor Uniunii Democrate Turce este încă redus, se doreşte ca pe viitor publicarea de carte să nu mai fie refuzată deoarece sunt posibilităţi financiare suficiente pentru editarea cărţilor de cultură, tradiţie, traduceri şi de influenţă a lor pe plan naţional şi internaţional. În încheiere, dl. Balgi Ruhan, preşedintele Uniunii, şi-a afirmat speranţa că anul 1999 va fi cu mai multe acţiuni şi realizări mai ales la sediile filialelor nou înfiinţate şi dotate cu tot necesarul unei bune funcţionări.

     

    30 noiembrie 1998, Istanbul. Zilele Culturii Turco-Române. Cuvântul de deschidere al miniştrilor român şi turc, Ion Caramitru şi Istemihsan Talay

    În zilele de 25-30 noiembrie 1998, la Istanbul au fost organizate o serie de manifestări culturale ce au marcat cei 80 de ani de la Marea Unire a României. Printre ele se numără şi o serie de acţiuni ce aparţin Uniunii Democrate Turce din România şi ale Departamentului pentru Minorităţi Naţionale, care au organizat o expoziţie de pictură cu titlul: Pictori moderni din România.

     

    5 decembrie 1998, Constanţa. Mesajul de Anul Nou adresat poporului român de către Hayati Soysal, consulul general al Turciei

    „Mulţumesc pentru ca mi-aţi oferit posibilitatea de a transmite mesajul meu cu prilejul Anului Nou, posibilitate de a ura întregului popor român, prieten şi frate, tuturor cetăţenilor turci ce-şi desfăşoară temporar sau definitiv activitatea în România, colectivului redacţional al Ziarului Hakses, pe care îl citesc cu atenţie şi plăcere număr de număr, cele mai alese gânduri de sănătate şi prosperitate. Anul 1998 a fost martorul unor evenimente diplomatice şi protocolare de bună vecinătate şi progres pentru ţările noastre. Preşedinţii celor doua ţări, premierii lor, miniştri, diplomaţii şi reprezentanţii diferitelor organisme s-au întâlnit periodic pentru dezbaterea unor proiecte comune de dezvoltare economică, culturală şi semnarea lor. Proiectele stabilite pe diferite domenii de activitate au fost aprobate în conformitate cu legilor aflate vigoare între cele două state. Cea de-a 75-a aniversare a Republicii Turcia a fost sărbătorita în România prin multe acţiuni culturale, simpozioane, conferinţe şi spectacole folclorice, toate bucurându-se de un viu interes din partea unui numeros public. Similar, la Istanbul au avut loc alte manifestări culturale care au subliniat Ziua Naţională a României. Printre altele, notăm faptul că expoziţia plasticienilor moderni din România s-a bucurat de un mare succes. Astfel relaţiile dintre cele două ministere ale culturii s-au apropiat mult. Un alt moment important care a contribuit la o mai strânsă legătură între ţările noastre, a fost deschiderea oficială a geamiei Gazi Ali Paşa din Babadag de către preşedintele Turciei, Suleyman Demirel. Complexul cultural din Babadag a fost restaurat prin aportul celor două ţări. Sunt sigur că şi anul 1999 va fi bogat in evenimente politice, economice, culturale. Proiectele au fost deja discutate şi semnate. Nu-mi rămâne decât să transmit mesajul meu de sănătate, fericire şi prosperitate întregul popor român, prieten şi trate, tuturor cetăţenilor turci şi consangvinilor mei. De asemenea, cu prilejul lunii Ramazanului doresc întregii lumi Islamice şi tuturor musulmanilor din România belşug, linişte, pace şi împlinirea dorinţelor. Cu respect, M. Hayati Soysal, consulul general al Turciei la Constanţa".

     

    10 decembrie 1998, Constanţa. Raportul Comisiei de Cultură UDTR pe anul 1998

    În decembrie 1998 revista Hakses a publicat integral Raportul Comisiei de Cultură a Uniunii Democrate Turce din România pe anul 1998 care a cuprins atât parte de acţiuni realizate, cât şi partea de propuneri pentru anul viitor. Din conţinutul Raportului notăm următoarele aspecte: „Pentru continuarea şi promovarea tradiţiilor spirituale şi religioase ale identităţii turce Comisia de cultură a UDTR a desfăşurat o serie de acţiuni, unele propuse direct de Comisie, altele sosite din partea filialelor. Dar fiecare din ele s-a bucurat de acelaşi sprijin material şi logistic. Desigur că unele din ele au devenit tradiţionale, aşa cum este Festivalul de Muzică Populară „Grigore Kiazim", de la Măcin care a ajuns la a VI-a ediţie. Acest festival care la început avea un caracter local, ulterior a devenit naţional, iar din anul 1997, a devenit un festival internaţional. [...] În primăvara anului 1998 s-au desfăşurat un lung şir de manifestări cu caracter folcloric dedicate unor momente de sărbătoare cum ar fi Navruzul şi Hadîrelezul. Sediul central UDTR a fost gazda a doua lansări de carte documentară, una a prof. dr. Ibram Nuredin cu titlul: Comunitatea musulmana din Dobrogea, scrisă în limba română şi cartea cercetătoarei folcloriste Cornelia Călin Bodea, cu titlul: Romanii şi Otomanii în folclorul românesc. Zilele naţionale ale României şi Turciei au constituit un moment deosebit de important, având în vedere împlinirea a 75 de ani de la proclamarea Turciei moderne şi 80 de ani de la Marea Unire a României. Aici se poate vorbi de un duplex cultural iniţiat în anul 1991 de Filiala Galaţi şi apoi, în anul 1997, acest duplex a primit finanţare de la UDTR - Centru".

     

    12 decembrie 1998, Mangalia. Seminarul Cadrelor didactice de limbă turcă

    În perioada 11-12 decembrie 1998 s-a organizat la Mangalia un: Seminar al Cadrelor didactice cu predare de limbă maternă turcă al Comisiei de învăţământ a Uniunii Democrate Turce din România, în care s-a dorit în primul rând o analiză a activităţilor cu specific educaţional. Programul a cuprins, pe lângă această analiză a anului 1998 şi teme legate de problemele cu care se confruntă aceste cadre în predarea limbii turce. S-a constatat încă o dată că la nivelul inspectoratelor şcolare, în special ale judeţelor Tulcea şi Constanţa, problema obligativităţii limbii materne este o chestiune esenţială în organizarea orelor de limbă turcă. O altă temă a fost legată de necesitatea înfiinţării Colegiului Pedagogic de la Medgidia. O altă temă a programului a fost legată de posibilităţile care există de a pune în practică unele articole ale Programului de colaborare între Guvernul României şi cel al Turciei semnat în noiembrie 1997 şi valabil până în 2001. Cadrele didactice şi-au exprimat dorinţa de a participa la diferite cursuri de instruire pentru o mai bună desfăşurare a orelor de limbă maternă turcă şi necesitatea implicării lor în tot ceea ce înseamnă activităţi educaţionale. În acest sens s-a dorit iniţierea din partea Comisiilor de învăţământ ale minorităţilor a unor programe pentru elevi, atât minoritari cât şi majoritari, în sensul dezvoltării copiilor într-o societate interetnică şi multiculturală. Pentru anul 1999 s-au înaintat idei, proiecte care doresc susţinere financiară din partea organizaţiilor minorităţilor naţionale.

     

    15 decembrie 1998, Constanţa. Raportul Comisiei de învăţământ UDTR pe anul 1998

    În data de 15 decembrie 1998, la sediul a Uniunii Democrate Turce din România, s-a desfăşurat reuniunea de Raport al Comisiei de învăţământ UDTR pe anul 1998, an în care realizarea cu cea mai mare importanţă a acestei comisii a fost întocmirea programei şcolare de limbă maternă turcă, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru clasele I-XII. Între alte activităţi ale comisiei, enumerăm taberele organizate la Babadag şi Homorod, Tabăra interetnică de la Năvodari care a ajuns la cea de a II-a ediţie. În afară de aceste tabere interne, cu sprijinul statului turc, au reuşit o participare şi la o tabără pentru profesorii de limbă turcă din România organizată la Canakkale, în Turcia. Tot în anul 1998, Comisia de învăţământ UDTR s-a implicat în organizarea deplasării studenţilor care beneficiază de burse unilaterale, oferite de statul turc. Prin delegarea drei. Molali Neriman, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale din României, s-au realizat contacte la Ministerul Educaţiei Naţionale din Republica Turcia în problema recunoaşterii diplomelor studenţilor plecaţi la studiu. Problema recunoaşterii diplomelor este în continuare o problemă deschisă şi de gravitate recunoscută. În acest sens, Comisia de învăţământ a propus această temă ca un subiect de prioritar nu numai la nivelul comisiei sale de învăţământ, dar şi ca o problemă general valabilă pentru toate comisiile de învăţământ ale tuturor minorităţilor naţionale din România.

     

    16 decembrie 1998, Bucureşti. Mesajele de Anul Nou, al lui Emil Constantinescu preşedintele României şi al lui Suleyman Demirel preşedintele Turciei

    Cu prilejul Anului Nou 1999, în urma întâlnirilor pe care le-au avut, preşedinţii Emil Constantinescu şi Suleyman Demirel au adresat mesaje de solidaritate şi prietenie. Din partea Republicii Turcia, mesajul d-lui preşedinte Suleyman Demirel a fost următorul: „Sunt încântat să fiu martorul faptului că poporul român şi poporul turc doresc să muncească împreună în vederea atingerii unui înalt nivel al prosperităţii economice. O astfel de dezvoltare nu va fi numai în beneficiul nostru, dar în acelaşi timp va consolida pacea şi stabilitatea în această regiune. Vă mărturisesc convingerea mea fermă că relaţiile prieteneşti şi de colaborare dintre ţările noastre sunt deosebit de valoroase, şi astfel le vom preda şi generaţiilor viitoare. În final, aş vrea sa folosesc această oportunitate de a exprima cele mai sincere felicitări ale poporului turc pentru poporul român cu prilejul Zilei Sale Naţionale".

     

    20 decembrie 1998, Constanţa. Un raport al Organizaţiei Turce de Tineret - Atatürk

    Într-un articol publicat în numărul din luna decembrie 1998 al ziarului Hakses intitulat „Totul pentru voi", d-ra Feizi Aisel prima preşedintă a Organizaţia turce de tineret - Atatürk, face un scurt comentariu de prezentare a asociaţiei şi a activităţii ei: [...] „Organizaţia are personalitate juridică şi are ca scop esenţial păstrarea identităţii culturale, spirituale şi religioase a tinerilor turci din România. Prin manifestările sale culturale, această organizaţie s-a făcut cunoscută prin dorinţa tineretului turc de integrare a culturii şi spiritualităţii turceşti în societatea românească, de reînviere a tradiţiilor şi obiceiurilor turceşti, de promovare a relaţiilor româno-turce etc. Din activităţile acestei organizaţii pe anul 1998 se pot enumera următoarele acţiuni: sărbătorirea a 75 de ani de la înfiinţarea Turciei moderne, manifestare desfăşurată la sediul central al UDTR cu participarea a doi profesori universitari din Republica Turcia care s-a bucurat de succes şi largă participare. O altă acţiune a fost organizarea în prima zi de Ramazan a unei întâlniri cu dl. Osman Neget, şeful Cultului Musulman din România, la care au fost invitaţi şi alţi reprezentanţi ai acestui cult din Medgidia, prilej cu care invitaţii au prezentat o serie de materiale legate de Sărbătoarea Ramazan-ului. În plus, pe parcursul anului 1998 Organizaţia de tineret Atatürk a organizat pentru toţi tinerii turci şi tătari seri distractive de muzică turcească. În programul de activităţi pe anul 1999 s-au propus pe lângă realizarea unor activităţi cultural-educative de cunoaştere a tradiţiilor şi obiceiurilor turceşti şi organizarea de cursuri de limba turcă etc. [...]"