Home >> Historical chronologies >> Minority group chronologies >> Ukrainians >> Minoritatea ucraineană 1990


  Minoritatea ucraineană 1990

     

    5 ianuarie 1990, Valea Vişeului. A murit scriitorul Havrylo Clempuş

    Havrylo Clempuş este considerat a fi unul dintre reprezentanţii de seamă ai literaturii ucrainene din România şi primul poet care a scris în limba ucraineană din Maramureş. Născut într-o familie modestă de ţărani, la 22 martie 1910, în satul ucrainean Valea Vişeului din județul Maramureş, Havrylo Clempuş a fost autodidact. A debutat în 1936 cu o culegere de poezii, Patriei mele cântece cânt. În 1936, în timpul satisfacerii stagiului militar a scris poezii în limba ucraineană. Pentru această activitate literară, scriitorul ucrainean a fost arestat timp de trei luni la închisoarea din Sighetu Marmaţiei. Din 1938 a fost mobilizat într-un lagăr de muncă din Basarabia, la Bălţi şi Cernăuţi, unde a rămas după 1940. Aici a cunoscut-o pe scriitoarea Olha Kobeleanska. În 1948 a revenit în satul natal, Valea Vişeului. Dincolo de îndeletnicirea sa de ţapinar, Havrylo Clempuş îşi va continua activitatea literară, participând la diverse cenacluri de profil din Maramureş. Blog „Mantaua lui Gogol", 13 ianuarie 2014.

     

    10 februarie 1990, Sighetu Marmaţiei. Prima conferinţă a Uniunii Ucrainenilor din România, ţinutul Maramureş

    La Sighetu Marmaţiei a avut loc prima conferinţă, în cadrul căreia a fost ales primul preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, ţinutul Maramureş, în persoana profesorului Iuliu Manuleac, iar ca vicepreşedinte, Ştefan Buciută, din organizaţia Baia Mare. La conferinţă au participat membri ai conducerii centrale a Uniunii Ucrainenilor din România, scriitorul Ştefan Tcaciuc, poetul Ivan Covaci, redactorul-şef al ziarului în limba ucraineană, „Novyi vik", Irina Petreţcki-Covaci, redactor al aceluiaşi ziar etc. Ştefan Buciuta, O viață în slujba ucrainenilor, Editura RCR Editorial, București, 2014, p. 56; Curierul ucrainean, nr. 161-162, 2010.

     

    12 februarie 1990, Sighetu Marmaţiei. Reînfiinţarea Vicariatului Ortodox Ucrainean

    A fost reînfiinţat Vicariatul Ortodox Ucrainean cu sediul la Sighetu Marmaţiei, județul Maramureş, fiind recunoscut de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa de lucru din 12 februarie 1990. Vicariatul este independent sub aspect administrativ, însă subordonat canonic Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În structura sa sunt cuprinse parohiile din Maramureş, Transilvania, Crişana şi Banat. Vicarul general este preotul Ioan Piţura, iar secretar, preotul doctor Nicolae Lauriuc.

     

    19 februarie 1990, Bucureşti. Oficializarea Uniunii Ucrainenilor din România

    Prin sentinţa nr. 262 din 19 februarie a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti s-a aprobat cererea de acordare a personalităţii juridice pentru Uniunea Ucrainenilor din România, reprezentată de scriitorul Ştefan Tcaciuc. Uniunea Ucrainenilor din România era compusă din cinci filiale: Bucureşti, Maramureş, Suceava, Dobrogea şi Banat.

     

    27 februarie 1990, Suceava. Conferinţa de constituire a Uniunii Ucrainenilor din România, ţinutul Suceava

    A avut loc conferinţa de Constituire a Uniunii Ucrainenilor din România, ţinutul Suceava. Preşedintele ales al Uniunii Ucrainenilor din România, ţinutul Suceava, a fost profesorul Gicu Lucan, scriitor şi animator cultural. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 59; Curierul ucrainean, nr. 161-162, 2010.

     

    28 februarie 1990, Lugoj. Conferinţa Uniunii Ucrainenilor din România, ţinutul Banat

    În municipiul Lugoj a avut loc conferinţa pe ţinutul Banat a Uniunii Ucrainenilor din România, în cadrul căreia a fost ales în funcţia de preşedinte profesorul Gheorghe Semeniuc. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 59; Curierul ucrainean, nr. 161-162, 2010.

     

    23 martie 1990, Timişoara. Înfiinţarea Uniunii Ucrainenilor din România, filiala Timişoara

    Datorită numărului mare de ucraineni din Timișoara, a fost înființată Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Timişoara. Conducerea filialei Timişoara a avut următoarea componenţă: Buciuta Ştefan - preşedinte, Rusnac Andrei - secretar, Dănilă Eufimie - membru, Şutac Gheorghe - membru şi Covaci Aurelia - membru. [www.uur-timis.ro]

     

    27 martie 1990, Tulcea. Conferinţa de constituire a Uniunii Ucrainenilor din România, ţinutul Dobrogea

    A avut loc conferinţa de constituire a Uniunii Ucrainenilor din România, ţinutul Dobrogea. În funcţia de preşedinte a fost ales profesorul Virgiliu Riţco. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 59; Curierul ucrainean, nr. 161-162, 2010.

     

    27-28 aprilie 1990, Bucureşti. Primul Congres al Ucrainenilor din România

    La Bucureşti a avut loc primul Congres al Ucrainenilor din România. La lucrările acestuia au participat peste o sută de delegaţi. În cadrul congresului a fost ales preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România scriitorul Ştefan Tcaciuc. Prin vot secret, în Consiliu au fost aleşi următorii membri: Tcaciuc Ştefan - preşedinte, Ivan Covaci - prim-vicepreşedinte, Piţura Ioan - prim-vicepreşedinte, Rebuşapcă Ioan - vicepreşedinte, Manuleac Iuliu - vicepreşedinte, Semeniuc Gheorghe - vicepreşedinte, Lucan Gică - vicepreşedinte, Riţco Virgil - vicepreşedinte, Nepohoda Ivan - secretar general, Colotelo Iaroslava - secretar, Kiril Kuţiuk - trezorier, iar membri: Rebuşapcă Dumitru, Kramar Mihai, Robciuc Ion, Mihaiciuc Eugen, Reguş Corneliu, Olexiuc Nicolae, Romaniuc Paul, Popovici Teodor, Mesaroş Nicolae, Buciuta Ştefan, Brânzaniuc Mihai, Horvat Vasile, Rusnac Andrei, Sutac Maria, Şmuleac Ioan, Fedko Ştefan, Ciabrun Mihai, Buciuta Ştefan (Timişoara), Negriuc Ioan, Seiciuc Adrian, Smocot Constantin, Ianoş Valerian, Cureliuc Nicolae, Ardelean Ioan, Ivanov, Anani, Iacovici Ioan, Mihaleico Maria, Fediuc Mihai, Verbina Dan şi Covaci Ivan. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 59; Curierul ucrainean, nr. 161-162, 2010 şi nr. 281-282, 2015.

     

    20 mai 1990, România. Alegeri parlamentare

    În cadrul alegerilor parlamentare din România, Uniunea Ucrainenilor din România a obţinut 16 179 de voturi (0,12%). În urma scrutinului a fost ales în Parlamentul României, din partea Uniunii Ucrainenilor din România, Ştefan Tcaciuc, aparţinând circumscripţiei Maramureş. Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, 20/2009 [www.ispmn.ro].

     

    1 septembrie 1990, jud. Maramureş. Revigorarea învăţământului în limba ucraineană maternă

    La insistenţele reprezentanţilor comunităţii ucrainene din România, învăţământul în limba ucraineană maternă începe să se redreseze. În județul Maramureş se înfiinţează clase şi grupe cu predare în limba maternă. La Liceul Pedagogic din Sighetu Marmaţiei se reînfiinţează secţia ucraineană, clasa a IX-a, specializare învăţători. Totodată, la Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu" este înfiinţată o clasă cu acelaşi profil, cu predare în limba ucraineană. Durata studiilor era de cinci ani. Absolvenţii acestei specializări urmau să fie repartizaţi în localităţile cu populaţie majoritar ucraineană pentru a promova limba ucraineană maternă.

     

    Pe parcursul anului 1990. Apare o ediţie complexă a „Cobzarului" lui Taras Şevcenko

    La Editura Univers apare Cobzarul lui Taras Hrehorovici Şevcenko. Traducerea în limba română este realizată de poetul Victor Tulbure, iar prefaţa, tabelul cronologic şi notele, de Dan Horia Mazilu.

     

    Pe parcursul anului 1990. Scriitorul ucrainean Corneliu Irod distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor

    Scriitorul Corneliu Irod a publicat la Editura Kriterion volumul de proză scurtă Білий рояль („Pianul alb"), distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Corneliu Irod este unul dintre cei mai importanţi scriitori români de expresie ucraineană. A mai scris: Rugă de seară (1973), Clar-obscur (1974), Sărbătoarea, compusă din romanele Ajunul (1975), Dimineaţa (1984), Cu soarele-n ochi (1988) etc. Curierul ucrainean, nr. 101-104, 2007.