Home >> Historical chronologies >> Minority group chronologies >> Ukrainians >> Minoritatea ucraineană 2003


  Minoritatea ucraineană 2003

     

    1 ianuarie 2003, jud. Suceava. Inscripţii bilingve de localităţi

    În urma recensământului populaţiei şi locuinţelor din 18-27 martie 2002, un număr de 21 de localităţi din judeţul Suceava, în care populaţia ucraineană depăşeşte 20% din totalul locuitorilor, au câştigat dreptul de a avea inscripţii bilingve. Aceste localităţi sunt menţionate în Hotărârea de Guvern pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Aceste localităţi sunt: comuna Bălcăuţi: Bălcăuţi, Gropeni, Negostina; comuna Brodina: Cumunschi, Dubiuşca, Ereşte, Paltin; comuna Calafindeşti: Botoşeniţa, Şerbăuţi; comuna Dărmăneşti: Măriţeia Mică; comuna Izvoarele Sucevei: Brodina; comuna Moldova Suliţa: Moldova Suliţa, Benia; comuna Muşeniţa: Climăuţi; comuna Ulma: Ulma, Costileva, Lupcina, Măgura, Nisipitu; comuna Vatra Moldoviţei: Ciumârna, Paltinu. Curierul ucrainean, nr. 3-4, 2003.

     

    10-23 ianuarie 2003, Sighetu Marmaţiei. Cea de-a X-a ediţie a Festivalului de Colinde, Datini şi Obiceiuri la Ucraineni din Maramureş

    Au fost invitate formaţii de colindători şi din ţinuturile Bucovina, Banat şi Dobrogea. Din Maramureş au participat peste 200 de colindători din localităţile Sighetu Marmaţiei, Bistra, Bocicoiu Mare, Crasna, Crăciuneşti, Lunca la Tisa, Poienile de sub Munte, Remeţi, Repedea, Rona de Sus, Ruscova şi Valea Vişeului. În prima zi au fost primiţi oaspeţii din România şi din Ucraina (20 de colindători din raioanele Rahiv şi Tiacevo, regiunea Zakarpatia, şi o echipă a Companiei Naţionale Ucrainene de Radio-TV din Ujhorod, condusă de redactorul-şef Elvira Kilar). În a doua zi a avut loc simpozionul „Colindele, datinile şi obiceiurile de iarnă la ucraineni. Interferenţe transfrontaliere" şi colindarea prin satele ucrainene de pe Valea Vişeului şi Ruscova. În a treia zi a avut loc desfăşurarea propriu-zisă a festivalului, care a constat în organizarea slujbei religioase la Biserica Ortodoxă Ucraineană din Sighetu Marmaţiei, oficiată de preotul doctor Nicolae Lauriuc, parada grupurilor de colindători pe traseul de la biserică la sala de concerte „Studio", deschiderea festivă a spectacolului de colinde şi urări de Crăciun şi Anul Nou. La toate momentele festivalului au participat: Ioan Piţura - vicar al Vicariatului Ortodox Ucrainean, Iaroslava Colotelo - consilier superior în Ministerul Culturii şi Cultelor (moderatorul simpozionului), Ştefan Tcaciuc - deputat şi preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România. La dezbaterile simpozionului au mai participat: conducătorii grupurilor de colindători, Dmytro Vatamaniuk - jurnalist şi preşedinte al organizaţiei reunite a huţulilor din Ucraina, Olena Koboli - Consiliul Raional Rahiv, Olena Veges - director al şcolii de arte din Buşteno, raionul Tiacevo, Vasylyna Cobalei - Compania de Televiziune a Ucrainei - redacţia Ujhorod. În acest cadru festiv a fost lansată cartea lui Vasile Cureleac Ucrainenii din Maramureşul românesc, publicată în Ucraina. Festivalul a fost coordonat de Miroslav Petreţchi şi prezentat de Adelina şi Miroslav Petreţchi. Curierul ucrainean, nr. 1-2, 2003.

     

    11 ianuarie 2003, Ruscova (jud. Maramureş). „Seara colindelor ucrainene"

    În comuna maramureşeană Ruscova a avut loc „Seara colindelor ucrainene", la care au fost invitaţi colindătorii din raioanele Tiacevo şi Rahiv (Ucraina), conduși de primarul localităţii Kvase, grupul huţulilor din Verhovyna, condus de Dmytro Vatamaniuk, preşedinte al organizaţiei reunite a huţulilor din Ucraina, şi grupul de colindători din Negostina, județul Suceava. Curierul ucrainean, 2003, nr. 3-4, 2003.

     

    Ianuarie 2003, Şerbăuţi (jud. Suceava). Festivalul Colindelor Ucrainene

    Organizaţia Uniunii Ucrainenilor din România din localitatea Şerbăuţi, comuna Calafindeşti, a inițiat Festivalul Colindelor Ucrainene din judeţul Suceava. La festivitate au participat Vasile Țapoveţ - preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, ţinutul Bucovina, şi Dumitru Morhan - prim-vicepreşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România. Pe scenă au evoluat următoarele formaţii de colindători: Calica (instructor: preot Nicolae Nicolaişen), Negostina (instructor: Myhailo Voloşciuc), Bălcăuţi (instructor: preot Mihai Mareci), Văşcăuţi (instructori: Carmen Crâşmaru şi Valentin Leonte), Gropeni (instructor: preot Ioan Radu Nicolaişen), Călineşti Cuparencu (instructori: Angela Cozei şi Ionuţ Martiniuc), Călineşti Enache (instructor: Mihaela Robciuc), Şerbăuţi (instructor: Olea Ocrainiciuc). Curierul ucrainean, nr. 3-4, 2003.

     

    20 februarie 2003, Rona de Sus (jud. Maramureş). Se stinge scriitorul Mihailo Nebeleac

    Moare poetul şi prozatorul Mihailo Nebeleac. Scriitorul ucrainean s-a născut la 17 ianuarie 1949, în comuna Rona de Sus, judeţul Maramureş. După absolvirea Facultăţii de Limbi Slave a Universităţii din Bucureşti, a fost încadrat la Institutul de Lingvistică al Academiei, pe postul de cercetător, iar mai apoi a devenit profesor de limba şi literatura ucraineană în satul natal, Rona de Sus. Încă din perioada liceală a debutat cu versuri în ziarul ucrainean „Novyi vik". Debutul editorial a avut loc în 1972 la Editura Kriterion, cu volumul de versuri Krynyţi moich ocei („Fântânile ochilor mei"). Critica literară ucraineană îl consideră pe Mihailo Nebeleac creatorul prozei ucrainene moderne din România. Este autorul volumelor Fântânile ochilor mei, Dragoste aproapelui (roman, 1978), Lorena (roman, 1974) şi Neliniştea primăverii (versuri, 1990). Pentru romanul Lorena, Mihailo Nebeleac a obţinut premiul Uniunii Scriitorilor din România. Câteva dintre poeziile sale au fost incluse în antologia de poezie modernă din diaspora ucraineană Dincolo de tradiţii, apărută la Toronto, Alberta. Curierul ucrainean, nr. 134-135, 2009.

     

    2 martie 2003, Ruscova. Manifestări dedicate omagierii poetului ucrainean Taras Şevcenko

    La Ruscova a avut loc manifestări culturale de omagiere a poetului Taras Şevcenko. La manifestare au fost prezenţi Ştefan Tcaciuc, preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România şi deputat în Parlamentul României, Iaroslava Colotelo, consilier în Ministerul Culturii şi Cultelor, Carol König, director în Ministerul Culturii şi Cultelor, şi reprezentanţi ai Consulatului General al Ucrainei la Suceava. În cadrul manifestării a fost organizate simpozionul „Viaţa şi opera poetului şi pictorului Taras Şevcenko" şi expoziţia de fotografii realizate de Ştefan Buciuta. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 131; Curierul ucrainean, nr. 5-6, 2003.

     

    22 martie 2003, Satu Mare. Zilele Taras Şevcenko

    În cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare s-a desfăşurat o manifestare culturală dedicată poetului ucrainean Taras Şevcenko. Manifestarea a fost coordonată de Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Satu Mare, şi sprijinită de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Satu Mare (director George Vulturescu) şi de Muzeul Judeţean Satu Mare (director Viorel Ciubota). La activitate au fost prezente personalităţi ale culturii ucrainene din România, reprezentanţi ai Ambasadei şi ai Consulatului Ucrainei din România, ai Uniunii Ucrainenilor din România (Ştefan Tcaciuc, Iaroslava Colotelo, Ştefan Buciuta, Mihai Macioca etc.), ai Ministerului Culturii şi Cultelor, Victor Focşa, consulul Ucrainei la Suceava, etc. Despre viaţa şi opera lui Taras Şevcenko au vorbit Victor Focşa, consul al Ucrainei la Suceava, scriitorul Ştefan Tcaciuc, poetul George Vulturescu şi poetul ucrainean Vasyl Kuchta, membru al Uniunii Scriitorilor din Ucraina. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 134; Curierul ucrainean, nr. 5-6, 2003.

     

    11 mai 2003, Poienile de sub Munte (jud. Maramureş). Comemorarea Veteranilor de Război

    În comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureş, la Monumentul Voluntarilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial s-a desfăşurat o amplă acţiune comemorativă. La manifestarea de omagiere au participat, alături de localnici, veteranii şi văduvele veteranilor de război din comunele maramureşene Repedea, Rona de Sus şi Ruscova. După ceremoniile de la Monumentul Veteranilor de Război, a fost prezentat un program artistic susţinut de ansamblurile invitate. La eveniment a participat conducerea Uniunii Ucrainenilor din România, în frunte cu deputatul Ştefan Tcaciuc și Iaroslava Colotelo, consilier în Ministerul Culturii şi Cultelor. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 139; Curierul ucrainean, nr. 9-10, 2003.

     

    16-17 mai 2003, Sighetu Marmaţiei. Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri de Primăvară pentru Copii

    În municipiul Sighetu Marmaţiei au fost organizate Ziua Internaţională a Muzeelor, sub genericul „Europa - Muzeu - km zero" şi „Maramureşul - zonă culturală din centrul Europei. Obiceiuri agro-pastorale", Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri de Primăvară pentru Copii „Am fo' ş-om fi", ediţia a IX-a. În cadrul acestor evenimente, la Casa Ucraineană, participanţii au fost întâmpinaţi de elevii Liceului Ucrainean „Taras Şevcenko" din Sighetu Marmaţiei. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 136; Curierul ucrainean, nr. 9-10, 2003.

     

    15-19 iunie 2003, Maramureş. Întâlnirea experţilor în biodiversitate

    În România a avut loc penultima întâlnire dintre experţi în turism şi conservarea biodiversităţii, proiect la care a participat şi Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Maramureş. Din delegaţia ucraineană au făcut parte: Ivan Vasylovyci Simitovyci - vicepreşedinte al Consiliului Naţional Verchovyna; Vsevolod Dmytrovyci Vatamaniuk - Administraţia Raională de Stat Verchovyna; Vasyl Aleksiovyci Kobyliuk - şeful grupului raional al Salvamontiştilor din Verchovyna; Natalia Petrivna Hasiuk - director executiv al Consiliului de Turism din Carpaţi, cu sediul în Ivano-Frankivsk; Cristina Myroslavivna Iacovisen - Compartimentul de Turism ZAT, firma „Nadia" şi Asociaţia Întreprinderilor Hoteliere şi de Turism din Carpaţi, cu sediul la Ivano-Frankivsk; Iuri Ivanovyci Mironeak - şeful Ocolului Silvic din cadrul Parcului Naţional „Tatarinsk" - Carpaţi, cu sediul la Iaremcea, regiunea Ivano-Frankivsk. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 434; Curierul ucrainean, nr. 19-20, 2003.

     

    21 iunie 2003, Rona de Sus (jud. Maramureş). Concursul de Poezie Ucraineană

    În cadru Școlii cu clasele I-VIII Rona de Sus s-a desfăşurat Concursul de Poezie Ucraineană. La concurs s-au prezentat elevii de la şcolile maramureşene din Repedea, Crasna Vişeului, Valea Vişeului, Rona de Sus, Lunca la Tisa şi Remeţi. La concurs a fost prezent Ivan Covaci, inspector general de limba şi literatura ucraineană din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 141; Curierul ucrainean, nr. 13-16, 2003.

     

    28-30 iunie 2003, Verchovyna (Ucraina). Ultima întâlnire a delegaţiei mixte privind conservarea rezervaţiei biosferei în munţii Maramureşului

    La Verchovyna, în Ucraina, a avut loc ultima întâlnire a delegaţiei mixte a proiectului privind conservarea rezervaţiei biosferei în munţii Maramureşului şi a proiectului „Sisteme transfrontaliere de conservare a naturii în Verchovyna". Întâlnirea a reprezentat primul Forum Transfrontalier Ucraineano-Român. În cadrul Forumului, care i-a avut ca preşedinţi pe Petro Myhailovyci Popepoleak şi Dmytro Petrovyci Ştefliuk, preşedinţii Administraţiei de Stat, respectiv al Consiliului Raional Verchovyna, au fost propuşi în prezidiu Delia Ruzsa, Ştefan Buciuta, Filip Moisei, Mykola Mykolovyci Prychotko, şeful Oficiului Naţional de Ecologie şi al Resurselor Naturale din regiunea Ivano-Frankivsk, Oleh Vasyliv, şeful Oficiului de Turism din cadrul Administraţiei Regionale de Stat Ivano-Frankivsk, şi Hartmut Müller, conducătorul proiectului TACIS „Sistem transfrontalier de conservare a naturii în Verchovyna". În cadrul forumului au fost dezbătute, printre altele, temele următoare: „Ținutul Huţulilor la răscruce de drumuri" (Petro Ponepoleak), „Huţulii din Maramureş: istorie, cultură, economie, perspective de dezvoltare" (Ştefan Buciuta), „Colaborarea transfrontalieră cu Ucraina: prezent şi viitor" (delegaţia română), „Colaborarea transfrontalieră cu România" (Dmytro Ștefliuk, preşedinte al Consiliului Raional Verchovyna). A doua componentă a Forumului a fost dedicată activităţilor culturale. În cadrul acestei părţi, grupurile artistice din Verchovyna şi Maramureş au prezentat datinile şi obiceiurile huţulilor. Din Maramureş a participat grupul artistic „Huţulii veseli" din comuna Bistra, condus de Dumitru Coreniuc, preşedinte al Asociaţiei Huţulilor din localitate şi preşedinte al organizaţiei locale a UUR. La sfârşitul întâlnirii a fost adoptată Rezoluţia primului Forum Transfrontalier Ucraineano-Român. De asemenea, a fost ales comitetul de conducere: din partea ucraineană: Dmytro Ștefliuk, Consiliul Raional Verchovyna; Petro Ponepoleak, Consiliul Administraţiei Raionale de Stat Verchovyna; Dmytro Vatamaniuk, Societatea „Huţulia" din Verchovyna; din partea română: Delia Ruzsa, Consiliul Judeţean Maramureş; Ştefan Buciuta, Uniunea Ucrainenilor din România; Filip Moisei, Societatea Ecologistă Maramureş. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 434; Curierul ucrainean, nr. 19-20, 2003.

     

    28 iulie - 7 august 2003, Sibiel (jud. Sibiu). „Centrul internaţional pentru valorificarea minorităţilor naţionale"

    Prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Guvernul României a organizat tabăra „Centrul internaţional pentru valorificarea minorităţilor naţionale", iniţiată de Asociaţia Eurocultur, care s-a desfăşurat la Sibiel. La această manifestare au participat şi reprezentanţii comunităţii ucrainene din județul Maramureş. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 334; Curierul ucrainean, nr. 17-20, 2003.

     

    11-24 august 2003, România. „Diversitatea culturală şi lingvistică a României - un patrimoniu comun"

    Departamentul pentru Relaţii Interetnice a organizat un program special pentru elevii de liceu care au obţinut primele locuri la olimpiadele de limba maternă, faza pe ţară. Programul s-a intitulat „Diversitatea culturală şi lingvistică a României - un patrimoniu comun" şi a constat într-o călătorie prin mai multe zone multietnice din ţară: Mehedinţi, Bihor, Maramureş, Bucovina, Transilvania şi Bucureşti. Uniunii Ucrainenilor din România i-a revenit sarcina să asigure transportul pentru cinci elevi ucraineni. În Maramureş, olimpicii au vizitat Liceul „Taras Şevcenko" şi unele localităţi de pe Valea Izei. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 334, Curierul ucrainean, nr. 17-20, 2003

     

    21-28 august 2003, Maramureş - Transcarpatia (Ucraina). Tabără pentru elevii premianţi ucraineni

    Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Maramureş, a organizat o tabără pentru elevii premiaţi la concursul de poezie ucraineană, în localitatea Dilove, raionul Rachiv, regiunea Transcarpatia (Ucraina). La această tabără au participat 14 persoane. Finanţarea a fost asigurată de către Consiliul Raional Rachiv, prin preşedintele său, Mykola Berkela, la solicitarea consulului general la Suceava, Vasyl Boiecciko. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 334; Curierul ucrainean, nr. 17-20, 2003.

     

    1 septembrie 2003, Suceava. Grupe de studiu al limbii şi literaturii ucrainene

    În anul şcolar 2002/2003 a absolvit ultima promoţie de învăţătoare-educatoare în cadrul Colegiului Naţional „Mihai Eminescu". Începând cu anul şcolar 2003/2004, în cadrul Colegiului Naţional „Mihai Eminescu" au fost create grupe, la nivelul municipiului Suceava, care studiază limba şi literatura ucraineană.

     

    13 noiembrie 2003, România. Vizită de rang înalt

    Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei a întreprins o vizită în România. Ştefan Buciuta, p. 375; Curierul ucrainean, nr. 81-82, 2006.

     

    15 noiembrie 2003, Poienile de sub Munte (jud. Maramureş). 650 de ani de la atestarea documentară

    Comuna maramureşeană Poienile de sub Munte a aniversat 650 de ani de la atestarea documentară. De organizarea acestui eveniment s-au preocupat Bela Songot, primarul localităţii, şi Vasile Bumbar, viceprimarul comunei şi preşedintele filialei locale a Uniunii Ucrainenilor din România. De asemenea, la acest eveniment au participat delegaţii de ucraineni din toate zonele din România în care locuiesc ucrainenii. Din partea conducerii centrale a Uniunii Ucrainenilor din România a participat Ştefan Buciută, prim-vicepreşedinte al UUR şi preşedinte al UUR Maramureş.

     

    Pe parcursul anului 2003, Remeţi (jud. Maramureş). 640 de ani de la atestarea documentară

    Comuna Remeţi a sărbătorit 640 de ani de la atestarea documentară. Acest eveniment s-a suprapus cu manifestarea culturală „Obiceiuri de toamnă la ucraineni". Principalul finanţator al acestor evenimente a fost Uniunea Ucrainenilor din România, însă au contribuit financiar şi Ministerul Culturii şi Cultelor şi Consiliul Local Remeţi. Ştefan Buciuta, op. cit., p. 266; Curierul ucrainean, nr. 17-20, 2003.

     

    Pe parcursul anului au apărut cărţile următoare:

    Svetlana Sauciuc - În căutarea magiei, Editura Mustang, Bucureşti; Ivan Liber - Flori de cireşe - Cereşnevâi ţvit (cântece pe texte de poeţi ucraineni şi prelucrări din folclorul muzical, în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Ştefan Tcaciuc - Bucură-te, fecioară Maria, Editura Mustang, Bucureşti; Ştefan Tcaciuc - Mozaic de vorbe dulci şi amare, Editura Mustang, Bucureşti; Ivan Covaci - Dreptul la tristeţe (în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Ivan Ardelean - Visuri de toamnă (poezii în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti; Ivan Franko - Poeme alese (în româneşte de Ion Covaci, studiu introductiv de Magdalena Laslo-Kuţiuk), Editura Mustang, Bucureşti; Mecola Corsiuc - Monolog (poezii în limba ucraineană), Editura Mustang, Bucureşti. [www.editura-mustang.ro]