Minorităţi în tranziţie

În această direcţie de cercetare sunt trei teme mari în care sunt incluse proiectele individuale şi de grup derulate în cadrul ISPMN:

1.  Construcţia etnicităţii şi sistemul instituţional al minorităţilor din România
2.  Cultura tradiţională: Etnocoreologia în Transilvania / Muzicanţi romi în Transilvania
3.  Migraţia 

Până recent, unele dintre cele 18 comunităţi ale minorităţilor naţionale recunoscute oficial în România au trăit în relativă izolare. Au existat doar câteva domenii prin care ele au avut contact cu alte culturi şi religii, iar modul de viaţă şi mentalitatea acestora, în general, prezenta caracteristici tradiţionale.

Scopul acestei direcţii de cercetare este de a analiza, în acelaşi cadru interpretativ, atât acele grupuri etnice/religioase care nu au fost integrate în mişcările moderne naţionale, cât şi pe cele care au fost afectate numai parţial de aceste mişcări.

Direcţia de cercetare propune să analizeze impactul proceselor de modernizare asupra modului de viaţă şi cultura minorităţilor, procesele care modifică cultura, strategiile identitare şi utilizarea limbii, fenomenele migraţiei şi transnaţionalismului, care aduc cu ele coexistenţa şi conflictul tradiţionalului cu modernul.

Migraţia este un proces care a alterat pregnant comunităţile etnice din România şi a schimbat componenţa peisajului interetnic. La începutul anilor 1990, membrii minorităţilor etnice au fost cei care au fost cel mai mult implicaţi în migraţie. Etnicii germani, maghiari şi evrei au fost primii care au beneficiat de oportunităţile migraţiei şi s-au mutat în Germania, Ungaria respectiv Israel. Relativ recent membrii celorlalte comunităţi etnice au fost şi ei implicaţi masiv în emigrare.

Proiectele ISPMN care abordează fenomenele migraţiei au drept scop înţelegerea mecanismelor migraţiei şi ale reorganizării sociale a localităţilor din România cu rate mari de emigrare. Mai precis, cercetările urmăresc atât strategiile şi căile de migraţie, cât şi tipurile de remiteri sociale şi economice care conduc la restructurarea relaţiilor sociale, a noţiunii de valoare, solidaritate etnică şi socială. Demersul de cercetare este unul multidisciplinar, inspirat de literatura antropologică şi sociologică despre migraţie, transnaţionalism şi globalizare, dar şi de literatura din ştiinţele politice despre politici şi regimuri de migraţie, cetăţenie şi participare politică.