Minortitatea turcă 1997

     

    4 iunie 1997, Bucureşti. Lansarea de carte a autorului Mehmet Naci Önal cu titlul: „Din folclorul turcilor dobrogeni"

    Cu sprijinul Uniunii Democrate Turce din România a fost lansată cartea autorului Mehmet Naci Önal, cu titlul Din folclorul turcilor dobrogeni, la Editura Kriterion, în Bucureşti în anul 1997. În prefaţa lucrării dl. prof. dr. Mihai Maxim a făcut următoarele consemnări: „Originalitatea lucrării d-lui Mehmet N. Onal constă, înainte de toate, în culegerea directă din toate colţurile Dobrogei româneşti a peste 250 de surse orale (în limbajul folcloriştilor: informaţii orale), din care au fost efectiv utilizate şi înregistrate în tabele-anexa 22 privind naşterea, 73 privind căsătoria, 29 privind moartea. Sunt surse orale turceşti, pe care autorul le-a cules străbătând în numeroase rânduri Dobrogea, participând el însuşi la nunţi şi înmormântări, înregistrând pe bandă, potrivit criteriilor ştiinţifice, informaţiile respective, furnizându-ne detalii despre sursele utilizate (vârsta, studii, profesie etc.) în tabele speciale, realizând fotografii interesante, multe cu valoare istorică. Concret, autorul a descris în permanenţă obiceiurilor actuale ale turcilor dobrogeni, prin comparaţie cu tradiţiile anterioare ale acestora, cu obiceiurile vechilor turci şi în lumina surselor istorice, cu obiceiurile turcilor din Turcia şi, în fine, cu tradiţiile celorlalţi turci din afara Turciei. Totodată, obiceiurile turcilor dobrogeni (ale „turcilor oguzi" sau anatolieni) au fost comparate cu cele ale tătarilor (în terminologia autorului: ale turcilor tătari, fie crimeeni, fie nogai). Deosebit de semnificativă şi utilă este şi raportarea tradiţiilor turceşti la cele ale românilor, de unde au rezultat concluzii foarte interesante. Interesul trezit de această cercetare şi utilitatea ei pentru analişti sunt ilustrate de faptul că ea a fost solicitată de îndată spre publicare, atât în România prin varianta lucrării în limba română la editura Kriterion, cât şi în Turcia prin varianta ei în limba turcă".

     

    19 iulie 1997, Izmir. Festivalul Balcanic de Cultură şi Artă Turcă

    Între 17-19 iulie 1997 s-a desfăşurat la Izmir-Karşiyaka, în Turcia, cel de-al II-lea Festival Internaţional Balcanic de Cultură şi Artă turcă. La acest festival au participat invitaţi din Turcia, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Moldova, Irak, România, Kîrgîzstan, Germania, Anglia, Cipru, Iran, Azerbaidjan şi Pakistan. Din partea Uniunii Democrate Turce din România au fost invitaţi d-na Emel Emin şi domnul Altai Kerim. Aşa cum s-au pronunţat organizatorii, pentru oamenii de artă şi cultură prezenţi la reuniune, scopul ei a fost de a răspândi şi a împărtăşi unul altuia, din creaţiile lor.

     

    20 iulie 1997, Costineşti. Participare turcă la Seminarul cu tema „Dialoguri interculturale"

    La Costineşti, între 14-20 iunie 1997, a avut loc seminarul cu tema „Dialoguri interculturale", acţiune organizată de Ministerul Tineretului şi Sportului din România, ca o prelungire a campanie împotriva xenofobiei şi intoleranţei, susţinută de Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale din Guvernul României. La seminar au participat reprezentanţi ai organizatorilor şi din partea minorităţilor naţionale din România. Pentru ziarul „Hakses" al Uniunii Democrate Turce din România, dl. Gabriel Micu, director în cadrul Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale a acordat un interviu. Astfel, obiectivele operaţionale şi generale ale acestui Dialog intercultural, au fost pe mai multe niveluri. În primul rând de ordin istoric, în care minorităţile trebuie să cunoască atât istoria minorităţii din care face parte, cât şi a majorităţii în mijlocul căreia trăiesc, cât şi a contextului internaţional european. Al doilea palier intercultural ar fi cel etnografic şi folcloric sintetizat în tradiţia fiecărei comunităţi. Cel de-al treilea palier este cel religios, care reprezintă o componentă importantă de dialog intercultural, interconfesional, important întrucât poate crea foarte multe probleme dacă nu luăm în considerare necesităţilor şi credinţele fiecărei comunităţi. De asemeni, legat de acest dialog interconfesional trebuie ca şi minorităţile să înţeleagă faptul că trăiesc într-o zonă în care 85% din populaţie este ortodoxă, iar faptul că aceşti 85% nu au interzis celelalte culte, ci dimpotrivă, au încurajat promovarea acestora, este dovada unui echilibru, a unei echidistanţe a poporului român faţă de această problemă. Un al patrulea palier al acestui dialog îl constituie comunicarea socială, caracteristică atât minorităţilor cât şi populaţiei majoritare. Al cincilea palier este cel al minorităţilor naţionale în contextul apărării drepturilor omului, să realizeze ceea ce dreptul intern pune la dispoziţia minorităţilor naţionale pentru a îndeplini ceea ce prevede articolul 6 din Constituţia României referitor la respectarea şi conservarea dreptului la limbă, religie şi tradiţie. În privinţa proiectele de viitor ale Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, pentru minoritatea turcă dl. Gabriel Micu a notat că: „Există un proiect focalizat pe segmentul copiilor până în 14 ani, proiect denumit Zece zile, zece lecţii finanţat în totalitate de către Departamentul nostru şi realizat în colaborare cu Uniunea Democrată Turcă din România".

     

    11-25 iulie 1997, Istanbul. Participări din România la Seminarul pe teme de învăţământ de la Istanbul

    Seminarul desfăşurat în perioada 11-25 iulie 1997 la Istanbul, a avut ca scop principal cunoaşterea sistemului de învăţământ din Turcia, cât şi cunoaşterea unor valori culturale şi universale, în egală măsură. Seminarul a reunit participanţi din mai multe ţări: Estonia, Letonia, Lituania, Crimeea, Macedonia, Albania, Bulgaria, Iugoslavia. Din partea Uniunii Democrate Turce din România au participat d-na Bechiş Belchis, d-ra Daciana Ionescu şi d-ra Neriman Molali. În cele două săptămâni de cursuri, ţinute în cartierul Zeynetin Burnu, s-a remarcat faptul că sistemul de învăţământ turc este de stat şi particular, iar cu începere din anul şcolar 1997-1998, învăţământul de 8 ani va deveni obligatoriu în ambele sisteme. În privinţa învăţământului liceal, pe lângă liceele normale există şi licee de meserii, precum şi „licee deschise'' numite astfel întrucât sunt deschise pentru toţi cei care vor să-şi continue studiile, indiferent de vârstă. La nivelul universitar, sistemul prevede pentru absolvenţii de Universitate, examene de pre-licenţă, licenţă şi post-licenţă. De asemenea, majoritatea oraşelor mari ale Turciei au câte o Universitate, în care studiază pe lângă studenţi din Turcia şi studenţi din străinătate. În această privinţă, trebuie spus că prin bunăvoinţa statului turc şi absolvenţii din România au posibilitatea de a învăţa în Turcia prin bursele care se acordă anual de acest stat. În acest sistem, în fiecare an după 1989, se selectează 10 studenţi ai minorităţii turce şi tătare din România cu posibilitatea de continuare a studiilor în Turcia, prin acest sistem de burse.

     

    1 august 1997, Constanţa. Aniversarea poetului turc Ahmet Ismail Daud

    Poet şi publicist, Ahmet Ismail Daud s-a născut la 17 august 1918 în oraşul Silistra din Bulgaria.  În 1938 a fost numit învăţător la şcoala din comuna Baltagi-kum din Cadrilater. Din 1939 până în 1940 are catedră la şcolile din satele Asfatchioi şi Enigeachioi din judeţul Durostor. Activitatea publicistică o începe încă din adolescenţă ca redactor între anii 1936-1940 al ziarului Tuna (Dunărea), ziar bilingv în limbile turcă şi română, editat de dl. Sami Batova. În aceeaşi perioadă, între anii 1937-1939, a mai colaborat ca redactor şi la ziarul „Ţara lui Mircea" editat de profesorul Petre Dumitriu. Între anii 1940-1958 colaborează ca publicist la ziarul Pământul din Călăraşi, oraş în care se stabilise împreună cu familia, în care tatăl său Ahmet-efendi îndeplinea funcţia de imam. Mai colaborează la ziarul Cuget civic. Publică la preţioasa revistă Ramuri din Craiova, revistă al cărei mentor era Miron Radu Paraschivescu. În anul 1958 se stabileşte în Constanţa, unde va deveni consilier în cadrul Inspectoratului şcolar judeţean până la pensionare (1983). Momentul tragic care i-a marcat viaţa, a fost asasinarea tatălui său în închisoarea Văcăreşti, la 6 mai 1960 după o detenţie din 1959. Imamul Ahmet Daud a fost învinuit de naţionalism şi considerat duşman al orânduirii comuniste. A continuat să scrie şi după 1989, când au început să apară ziare în limbile turcă şi tătară şi să publice în volumul de poezii Renkler/Culori (1987), la revistele Karadeniz şi Hakses. Un alt volum de Antologii, a publicat în 1998 cu titlul Türk dili metinleri antolojisi. Orta okul ve liseler icin. Alte cicluri de poezii au fost publicate în volumele Yurt sevgisi - versuri p. 309-310 şi Ana Yurt - versuri p. 310.

     

    1 August 1997, Măcin. Festivalul „Grigore Keazim"

    Festivalul de folclor „Grigore Keazim" cu desfăşurare în luna august, a ajuns la cea de-a III-a ediţie şi a intrat în tradiţia oraşului Măcin.  Cea de-a treia zi a fost seara muzicii turceşti, cu un invitat din Turcia reprezentat de rapsodul Dursun Ozgen şi ansamblul „Sevgi" (înfiinţat în 1992), format de doamna Reşit Munever, care au încântat publicul cu vechi cântece populare de sute de ani, cu dansurile şi costumele purtate de micuţii acestei formaţii.

     

    20 august 1997, Galaţi. Conferinţa internaţională cu tema: Minorităţile pentru Informare şi Emancipare

    La Galaţi, în 20 august 1997, s-a desfăşurat o Conferinţa internaţională cu tema: Minorităţile pentru Informare şi Emancipare, la iniţiativa organizaţiei studenţilor „Dunărea de Jos" şi a asociaţiei neguvernamentale Noi pentru Voi. Prezenţa filialei Galaţi a Uniunii Democrate Turce din România a fost bine primită, ca cea mai activă comunitate etnică din zona. Au participat tineri reprezentanţi ai diferitelor organizaţii din România, Elveţia, Bulgaria şi Suedia. Invitat de onoare a fost dl. Harry Culler, preşedintele Societăţii de Cercetate a Culturii Evreieşti din România, sociolog de renume, alături de alţi politicieni şi preşedinţi de comunităţi etnice din judeţul Galaţi. Din temele dezbătute amintim: „Responsabilitatea socială a presei centrale, regionale şi minoritare"; „Definind noţiunea de minoritate"; „Minorităţile o problemă prea mult dezbătută de mass-media"; „Romii o minoritate ameninţată sau ameninţătoare?"; „Cultura - un specific etnic", precum şi tema „Seară interculturală, formule de realizare".

     

    5-25 septembrie 1997, Năvodari. Tabăra interetnică: Toţi diferiţi - Toţi egali

    Una din activităţile de amploare ale Uniunii Turce din acest an, organizate cu sprijinul Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale s-a desfăşurat la Năvodari în perioada 5-25 septembrie, cu denumirea simbolică „Zece zile-Zece lecţii". Participanţii - câte 2 copii şi un lector - au fost desemnaţi de către organizaţiile minorităţilor naţionale, de Ministerul Culturii, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Programul a constat în prezentarea datelor esenţiale privind tradiţia şi istoria minorităţilor naţionale din România, într-o manieră modernă, cu ajutorul casetelor video, a montajelor foto şi a unor piese autentice de costum popular. Prezentările făcute de către lectorii minorităţilor respective au fost urmate de discuţii libere. Astfel, prezentarea comunităţii tătare a fost făcută de dl. Gafar Ekrem, iar cel al comunităţii turce de d-na Abdula Ghiulten.

     

    5-8 septembrie 1997, Arcuş. Tabăra de presă minoritară

    Între 5-8 septembrie 1997 a avut loc la Arcuş, jud. Covasna, cea de-a III-a ediţie a Taberei Asociaţia Ziariştilor Maghiari din România - AZM. Alături de reprezentanţi ai presei maghiare, au participat şi reprezentanţi din presa celorlalte minorităţi şi ai presei centrale româneşti din Târgu Mureş, Timişoara şi Bucureşti, în total 70 de participanţi. Lucrările reuniunii desfăşurate sub egida Etica presei în presa minoritară, temă considerată în breasla ziariştilor ca de mare actualitate. Din partea Uniunii Democrate Turce şi serviciul de presă al acestei Uniuni prin revista Hakses, d-na Gulten Abdula a prezentat comunicarea, cu titlul: Comunitatea turcă din România şi rolul ei în formarea omului nou, având în conţinut o imagine istorică şi actuală a minorităţii turce din ţara noastră.

     

    25 septembrie 1997, Constanţa. Început de an şcolar - cuvântul doamnei Ali Leman, inspector de specialitate în Ministerul Educaţiei Naţionale

    Pe tema învăţământului de limbă maternă şi la momentul de început al unui nou an şcolar revista Hakses a publicat din septembrie 1997 în limbile turcă şi română, un articol al d-nei Ali Leman inspector de specialitate în Ministerul Educaţiei, cu titlul: Talentul cadrelor didactice este cheia succesului în predarea limbii turce.