Reprezentarea politică şi comportamentul electoral al minorităţilor naţionale

Această direcţie de cercetare cuprinde două teme majore, şi anume:

1. Reprezentarea politică a minorităţilor naţionale

2. Comportamentul electoral al minorităţilor naţionale  

 

Prima componentă figurează în agenda de cercetare a ISPMN de la înfiinţarea instituţiei, iar cea de-a doua a fost lansată în anul 2011.

În cadrul primei componente - cea referitoare la reprezentarea minorităţilor - principalele obiective sunt analiza legislaţiei electorale româneşti din perioada postdecembristă şi evaluarea impactului ei asupra rezultatelor obţinute de organizaţiile minorităţilor (atât la nivelul parlamentului cât şi în consiliile locale), precum şi plasarea acestor prevederi într-o perspectivă comparată (practici din alte ţări). Această componentă presupune mai ales metode calitative de cercetare (analiză legal-instituţională), dar şi analize cantitative privind rezultatele produse de aceste reglementări. 

Tot în această temă de cercetare se încadrează obiectivul ISPMN de a prezenta publicului românesc modele de politici privind reprezentarea minorităţilor din alte ţări. În această ordine de idei sunt efectuate analize comparate privind legislaţia electorală privind minorităţile din mai multe ţări, dar şi o documentare pe teren despre un al tip de reprezentare politică, cea prin instituţii politice autonome proprii (consiliile minorităţilor naţionale din Serbia).

Cea de a doua componentă a direcţiei de cercetare se referă la comportamentul electoral al minorităţilor şi îşi propune sistematizarea şi analiza rezultatelor electorale obţinute de organizaţiile politice ale acestora, precum şi a sondajelor de opinie care au fost realizate în deceniul trecut pe eşantioane reprezentative pentru minorităţi (în acest al doilea domeniu ne axăm pe minoritatea maghiară).

Spre deosebire de reprezentarea minorităţilor, care este o temă larg documentată şi cercetată în literatură, comportamentul electoral al minorităţilor este de regulă neglijat în ştiinţele politice mainstream, dată fiind stabilitatea relativ crescută a susţinerii electorale a partidelor etnice (faţă de cea a partidelor politice care nu se organizează pe linii etnice), dar şi dificultatea de a efectua anchete sociologice reprezentative cu respondenţi care aparţin minorităţilor. Una dintre probleme este că sondajele de opinie publică realizate la nivel naţional nu includ subeşantioane suficient de mari pentru a putea fi considerate reprezentative pentru minorităţi.

Înainte de demararea direcţiei de cercetare în cadrul ISPMN asupra comportamentului electoral al minorităţilor din România, în această tematică au fost publicate doar câteva analize sporadice despre performanţele electorale ale UDMR, de regulă după alegeri, unele dintre ele fiind semnate de către cercetători care lucrează în prezent la ISPMN. Prin urmare, ISPMN îşi propune să ofere o imagine mai complexă asupra acestor fenomene, printr-o abordare sistematică a problemei. Din fericire, rezultatele majorităţii alegerilor din perioada postdecembristă sunt accesibile la nivel de comună, iar pentru comunitatea maghiară din România s-au efectuat o serie de anchete reprezentative, începând cu sfârşitul anilor 1990, unele dintre acestea fiind coordonate chiar de către specialişti care sunt în prezent cercetători la ISPMN.

Între produsele proiectelor se vor număra două baze de date, una cu sondaje şi una cu rezultatele alegerilor din România între 1990-2009, la nivel de comune, completate cu variabile de context relevante (precum compoziţia etnică, alţi indicatori socio-economici). Aceste baze de date vor constitui documente valoroase, care vor putea sta şi la baza unor viitoare colaborări cu cercetători externi. Rezultatele analizelor vor fi făcute publice prin rapoarte de cercetare, studii de atelier şi hărţi electorale. Analiza bazelor de date presupune mai ales metode cantitative (statistice), dar şi calitative (analiza contextului alegerilor).

Cercetători ISPMN din cadrul echipei: István-Gergő Székely, Tamás Kiss, Gergő Barna, István Horváth