ISPMN - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale

Cronologia minorităţilor naţionale din România 1989–2009 (nr. 01-1-1)

Tipul cercetării: documentare, realizare de cronologii

Perioada: 2010-

Parteneri: Cronologia minorităţii armene 1989 - 2009: MIHAIL STEPAN-CAZAZIAN, Cronologia minorităţii bulgare 1989-2009: NICOLAE MARKOV, Cronologia minorităţii croate 1989-2009: DOMANEANŢ IACOB MIHAI, Cronologia minorităţii elene: PAULA SCALCĂU, Cronologia minorităţii germane: VASILE CIOBANU Cronologia minorităţii ruşilor lipoveni: FEODOR CHIRILĂ, Cronologia minorităţii sârbe: MIODRAG MILIN, Cronologia minorităţii turce: MICTAT AHMET GÂRLAN, Cronologia minorităţii polone: FLORIN PINTESCU.

Instituţii partenere: Asociaţia Liga Albanezilor din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat-România, Uniunea Croaţilor din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Uniunea Elenă din România, Asociaţia Italienilor din România, Asociaţia Macedonenilor din România, Uniunea Polonezilor din România, Partida Romilor „Pro-Europa", Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Ucrainenilor din România, Forumul Democrat al Germanilor din România.

Descriere

În 2010, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale a lansat proiectul cu titlul Schimbare de regim în domeniul politicilor faţă de minorităţi. Cronologia minorităţilor naţionale din România. Bazându-se pe succesul proiectului Sistemul instituţional al minorităţilor naţionale (vezi: http://www.adatbank.ro/regio/ispmn/institutii/), ISPMN a hotărât să deruleze noi proiecte care să vizeze şi utilizarea şi implicarea directă a resurselor umane din organizaţiile minorităţilor naţionale.

Scopul cercetării constă în realizarea unei ample cronologii a istoriei minorităţilor naţionale din România. Speranţa noastră este că această cronologie va constitui un instrument util pentru cercetători şi pentru publicul larg în a obţine informaţii detaliate despre minorităţile naţionale din România. Prin rezultatele acestui proiect, Institutul şi guvernul român vor avea şansa de a obţine informaţii precise despre istoricul minorităţilor, având o privire de ansamblu asupra evenimentelor de pe parcursul celor 20 de ani (1989-2009). Totodată, prin metoda de lucru interactivă prin care încurajăm procesul de implicare a reprezentanţilor minorităţilor naţionale în activitatea ştiinţifică a Institutului, sperăm să contribuim la adâncirea relaţiilor interetnice şi la dezvoltarea unor relaţii solide de lucru cu reprezentanţi din rândul minorităţilor naţionale, interesaţi de ştiinţele sociale.

Obiectul cercetării îl constituie istoria minorităţilor naţionale din România în perioada 1989-2009, sub toate aspectele sale. Dat fiind faptul că aceasta ridică o serie de provocări din punct de vedere metodologic, am inclus în cercetare şi membrii minorităţilor naţionale, fiind astfel consemnată şi narativa despre sine. Totodată, am inclus o serie de cerinţe ştiinţifice, astfel asigurând un echilibru între cerinţele specifice ale cronologiei istorice şi narativa despre sine a comunităţii. Trebuie însă să recunoaştem că această încercare de a păstra echilibrul între criteriile profesionale şi autoreprezentare nu a reuşit în toate cazurile. Câteodată, metodologia pozitivistă pe care o presupune un astfel de instrument de lucru a fost suprascrisă de către subiectivismul autorilor.

În proiectul de cercetare am inclus toate minorităţile naţionale cu reprezentare parlamentară, cu excepţia maghiarilor, deoarece sistemul instituţional maghiar şi istoria acestei comunităţi a constituit obiectul mai multor studii anterioare (vedeţi de exemplu: http://udvardy.adatbank.transindex.ro/). Urmând acest scop, am trimis adrese de colaborare la următoarele instituţii minoritare: Asociaţia Liga Albanezilor din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat-România, Uniunea Croaţilor din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Uniunea Elenă din România, Asociaţia Italienilor din România, Asociaţia Macedonenilor din România, Uniunea Polonezilor din România, Partida Romilor „Pro-Europa", Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Ucrainenilor din România, Forumul Democrat al Germanilor din România.

Spre regretul nostru, multe dintre aceste organizaţii nu au răspuns la solicitarea noastră. ISPMN speră că prin asigurarea accesului facil la cronologiile întocmite cu succes şi organizaţiile minoritare care nu s-au implicat până acum vor recunoaşte importanţa acestui proiect şi vor colabora la realizarea cronologiei comunităţii lor.

Observaţii. În cazul cronologiilor referitoare la minorităţile mici se poate observa un accent mai mare pe evenimentele culturale faţă de evenimentele organizatorice şi politice, respectiv dominanţa ştirilor, evenimentelor din centru (Bucureşti sau sediul central al organizaţiei de reprezentare). Acest fapt indică un mecanism intern cu totul diferit faţă de viaţa majoritară sau a comunităţilor minoritare cu o populaţie mai mare (de exemplu, maghiarii sau germanii). Cu privire la lungimea textelor, se poate observa că ele diferă atât în funcţie de stadiul de dezvoltare instituţională a minorităţilor, cât şi în funcţie de numărul membrilor. Este de aşteptat, ca în cazul unei minorităţi cu o populaţie de câteva sute de membri, cronologia să fie mult mai redusă faţă de cele cu o populaţie mai mare. Nu trebuie neglijat nici aportul, ambiţia, persoanelor care au întocmit cronologiile. Unii autori au pregătit un material foarte detaliat care surprinde aproape fiecare moment din viaţa minorităţii respective. Alţii s-au limitat doar la evenimentele mai importante. Indiferent de volumul cronologiilor, trebuie să subliniem că materialele predate sunt întocmite cu precizie şi se ridică la înalte standarde profesionale.

Institutul doreşte să acorde spaţiu sugestiilor, comentariilor în legătură cu cronologiile postate pe pagina web ISPMN. Acestea ne vor ajuta la completarea sau corectarea acestor texte şi în procesul de pregătire pentru publicare a cronologiilor. Sugestiile, comentariile dumneavoastră pot fi adăugate direct la „Comentarii" sau trimise la adresa responsabilului de proiect, Gidó Attila: a.gido@ispmn.gov.ro.

Opiniile exprimate în textele de faţă aparţin autorilor şi ele nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere al ISPMN şi al Guvernului României.

Rezultate

Evenimente - atelier ştiinţific, masă rotundă, lansare de carte, conferinţă de presă, conferinţă

Data/locul	Tipul	Titlul
26.03.2010	WORKSHOP	SCHIMBARE DE REGIM ÎN DOMENIUL POLITICILOR FAŢĂ DE MINORITĂŢI. CRONOLOGIA MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA
29.03.2010	Stire in Ziua de Cluj	Studiu despre minorităţi, în pregătire la Cluj

Publicaţii

11 cronologii on-line pe pagina web a ISPMN

Gidó Attila (ed.): Cronologia minorităţilor naţionale din România. Vol. I Albanezi, armeni, bulgari, croaţi, eleni, evrei şi germani. Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca, 2012.

Fotografii, material audio-vizual

Fiecare cronologie este însoţită de un material documentar (xerocopii, fotografii, broşuri, pliante etc.) întocmit de către autorul cronologiei. Aceste documente sunt arhivate la Centrul de documentare al ISPMN.

Nr. fotografii: 24 fotografii reprezentând sârbii din România, 21 plicuri cu 572 fotografii şi documente privind viaţa minorităţii grece, 20 plicuri cu 161 fotografii şi copii documente din viaţa minorităţii armene, 202 poze şi 6 cărţi despre albanezi, 3 fişiere (493 documente) cu diverse documente şi imagini despre viaţa comunităţii bulgare, 21 fişiere (534 documente) despre comunitatea croaţilor din România, 21 fişiere (433 documente) despre comunitatea evreilor din România, pachet de legislaţie cu 34 legi legate romi, 21 fişiere legate de comunitatea ucreineană din România, 902 documente despre turcii.